3d-14/24 — Anularea actulului administrativ individual defavorabil

La 29 februarie 2024, Marina Anton a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023, cu privire la contestațiile împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea prin care s-a respins contestația depusă de judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr, 18/5 din 27 mai 2022, emisă în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău; anularea parțială a hotărârii Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emisă în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău în partea prin care s-a constatat abaterea disciplinară și s-a aplicat sancțiunea disciplinară în privința subsemnatei.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 16 noiembrie 2021, petenta Oxana Ivanov, s-a adresat cu plângere Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, prin care invocă comportamentul pretins ilegal și nedemn al subsemnatei în ședința de examinare a cauzei civile nr. 2a-1460/20 din 25 iunie 2020.

La 3 februarie 2022 inspectorul judecător al Inspecției Juridice a întocmit raportul nr. 1381s-1960p/m în baza verificării sesizării avocatului Oxana Ivanov în privința acțiunilor judecătorului din cadrul Curții de Apel Chișinău, Marina Anton.

Apreciind concluziile făcute în raportul indicat ca fiind eronate, a prezentat Colegiului obiecțiile respective.

Prin hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, s-a constatat comiterea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178/25.07.2014, în cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării 1 depuse de avocatul Oxana Ivanov și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. a) din aceeași Lege - avertisment. Hotărârea respectivă a fost contestată în temeiul art. 39 din Legea din Legea nr. 178/25.07.2014 în fața Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023, care i-a fost notificată la data de 1 februarie 2024, s-a respins contestația, depusă de judecătorul Marina Anton și s-a menținut fără modificare Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emise în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” în privința judecătorului nominalizat.

Notează că, activitatea administrativă desfășurata de Consiliul Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar reprezintă un act administrativ individual defavorabil în sensul art. 10 și art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

Menționează că, din punct de vedere a felului acțiunii în contencios administrativ, reclamanta Marina Anton are dreptul, în conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. a) la înaintarea unei acțiuni în contestare.

Comunică că, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 i-a fost notificată la data de 2 februarie 2024 prin intermediul secției documentare a Curții de Apel Chișinău. Astfel, consideră prezenta contestație depusă în interiorul termenului legal.

Consideră ilegală hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 din cauza că, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și-a depășit atribuțiile funcționale, substituind voința petiționarului Oxana Ivanov cu propria voință.

Relevă că, de către avocatul Oxana Ivanov a fost depusă o sesizare în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău din cadrul ședinței de judecată din 25 iunie 2020 (cauza civilă nr. 2- 18107927-02-2a-19052020).

În temeiul sesizării menționate, prin hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, s-a constatat comiterea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178/25.07.2014 și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. a) din aceeași Lege - avertisment.

Hotărârea respectivă a fost contestată de către subsemnată în baza art. 39 din Legea din Legea nr. 178/25.07.2014 în fața Consiliului Superior al Magistraturii, subiectul cu privire la examinarea contestației fiind inclus în ordinea de zi pentru ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 3 noiembrie 2023. 2

Menționează că, anterior ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 3 noiembrie 2023, petiționara, avocatul Oxana Ivanov a înaintat 2 cereri către Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul poștei electronice, una prin care a retras sesizarea depusă, comunicând Plenului Consiliului Superior al Magistraturii că nu are careva pretenții în raport cu judecătorul Marina Anton și, respectiv, a doua prin care a solicitat examinarea contestației în lipsa sa.

Indică că, respectiva procedură a fost inițiată la cerere, care a fost retrasă de către petiționar, procedura urma a fi încetată în temeiul art. 78 alin. (2) din Codul administrativ care stipulează că participantul care a inițiat procedura poate retrage petiția inițială până la finalizarea procedurii. Prin renunțare procedura se declară finalizată, cu excepția cazului în care există obligația continuării ei din oficiu, despre aceasta fiind informați și ceilalți participanți.

Procedura examinării cauzelor disciplinare este o procedură mai complexă, dar una singură, care incumbă examinarea cauzelor disciplinare inclusiv în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, nu doar în cadrul examinării de către Inspecția Judiciară sau Colegiul Disciplinar. Acest fapt rezultă inclusiv din însăși intitularea Capitolul III al Legii 178/25.07.2014 - Procedura examinării cauzelor disciplinare. Respectiv, la examinarea cauzelor disciplinare în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sunt aplicabile toate prevederile de procedură din Capitolul III.

Astfel, prevederi analogice ale art. 78 alin. (2) din Codul administrativ se regăsesc în art. 19 alin. (4) din Legea nr. 178/25.07.2014 - în cazul în care autorul sesizării renunță la pretențiile expuse în sesizare, prin decizie, nesusceptibilă de atac, inspecția judiciară încetează procedura disciplinară. Renunțarea la sesizare nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii disciplinare în condițiile prezentei legi dacă inspecția judiciară sau colegiul disciplinar consideră că există un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției.

Din hotărârea contestată se desprinde, că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu 0 (zero) voturi pro și 4 (patru) voturi împotrivă ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii prezenți la ședință a conchis necesar de a respinse cererea privind renunțarea la sesizare.

Subliniază că, art. 2, lit. a) și c) din Legea nr. 178/25.07.2014 stabilește, că procedura disciplinară privind judecătorii se bazează pe principiile: legalității; echității procedurii.

În sensul dat, nu există o prevedere legală care să acorde dreptul Consiliului Superior al Magistraturii de a respinge cererea petiționarei privind renunțarea la sesizare. Or, prin aceasta Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și-a depășit atribuțiile, în mod ilegal și arbitrar substituind voința liberă, necondiționată a petentului cu propria sa voință. 3

În aceeași ordine de idei, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii într-un mod tendențios a continuat examinarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Marina Anton, contrar prevederilor legale, motivând acest fapt prin prisma condiției stabilite la art. 19 alin. (4) din Legea nr. 178/25.07.2014, că ar exista un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției.

Notează că, la caz, Consiliul Superior al Magistraturii a omis cu desăvârșire să motiveze în speță care este interesul public și în ce mod acesta este de natură să afecteze prestigiul justiției, fapt care atrage implicit ilegalitatea hotărârii contestate inclusiv prin prisma art. 118 din Codul administrativ. Or, nu se constată existența unui interes public de natură să afecteze prestigiul justiției pentru continuarea procedurii disciplinare, argumente contrare lipsind în hotărârea contestată.

În altă ordine de idei, Consiliul Superior al Magistraturii urma să admită contestația judecătorului Anton Marina și să emită o hotărâre conform art. 36 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178/25.07.2014, de încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară.

În speță, sesizarea formulată de Oxana Ivanov este vădit nefondată, nu se încadrează în nici o normă legală, astfel încât consideră că aceasta nu a fost examinată mult aspectual în cauza disciplinară, nu au fost reținute nici unul din argumentele invocate în obiecțiile oferite, reținând doar raportul inspectorului judecător Diana Ioniță, ce conținea date distorsionate și contradictorii, îndreptate exclusiv spre intensificarea nejustificată a accentului asupra învinuirii aduse, deși atât înregistrarea audio a ședinței judiciare, cât și stenograma acesteia, denotă cert că expunerea în raport a circumstanțelor a fost realizată vicios, contrar exigențelor și garanțiilor legale.

Reține că principiul preeminenței dreptului reprezintă una din exigențele unui proces echitabil în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Roșca c. Moldovei, nr. 6267/02 din 22.03.2005 § 24; Golder c. Regatului Unit al Marei Britanii, nr. 4451/70 din 21/02/1975, § 34), aplicabil și în cazul procedurilor de atragere la răspundere disciplinară a judecătorilor, Recomandarea (2010)12, pct. 69. Or, potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) al Constituției Republicii Moldova în lumina interpretărilor date în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, (hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 19.01.1998, publicată în M.O. nr. 12-13/8 din 19.02.1998), una din caracteristicile constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor stabilite de Constituție și legi, inspecția judiciară nefiind o excepție. 4

Potrivit standardelor internaționale în domeniul justiției, „pentru a preveni orice devieri, sistemul de sancțiuni trebuie să se bazeze pe principiile legalității și a unei naturi previzibile, motiv din care atragerea la răspundere disciplinară sau solicitarea de explicații judecătorilor pe marginea soluțiilor judiciare pronunțate, în alt mod decât cel prescris de lege, nu poate fi conform standardelor internaționale în domeniul justiției, prezumate a fi promovate de către Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit pct. 6 al hotărârii Curții Constituționale din 14 decembrie 2010 și pct. 8 al hotărârii Curții Constituționale din 07 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de instanță disciplinară, pentru a reține în sarcina judecătorului săvârșirea unei abateri disciplinare, trebuie să stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv latura obiectivă și subiectivă. în lipsa unuia dintre elementele constitutive abaterea disciplinară nu subzistă și, deci, nu poate fi angajată răspunderea disciplinară a judecătorului.

Astfel, potrivit sesizării vizate fiind acuzată că în cadrul procedurii de examinare a cauzei în ordine apel cu participarea petiționarei în ședința judiciară din 25 iunie 2020, în calitate de președinte al completului, ar fi obstrucționat și restricționat petiționara, fapt ce nu corespunde nicidecum realității, Colegiul reținând că (...) judecătoarea Anton Marina a ridicat vocea la avocat, făcându-i observație când aceasta încerca să răspundă la întrebările instanței, de asemenea faptul că avocata Oxana Ivanov i-a reproșat judecătorului că aceasta nu-i permite să vorbească pentru a-și susține poziția și cererea înaintată, concomitent adresându-i cu un ton ridicat și la toți cei prezenți în sală că, pentru abuzuri de drept vor fi sancționați și că, pledoaria avocații urmează să și-o construiască într-o manieră corectă, procesuală, fără discursuri cu caracter suburban (...) Se conchide că mijloacele operaționale de care a făcut uz magistrata Marina Anton la gestionarea ședinței judecătorești din 25 iunie 2020 (dosar nr. 2-18107927-02-2aa-19052020) sunt neconforme normelor enunțate, în special atitudinea, comportamentul judecătoarei față de avocata Oxana Ivanov, adresându-și cu un ton ridicat, împiedicând-o să-și expună părerea, amenințând-o cu aplicarea amenzii, care a și aplicat-o, fără a consulta părerea celorlalți membri ai completului, unul dintre care și-a expus opinie separată privind soluția vociferată de președintele ședinței, discreditând avocata în fața clientului său, iar adresarea față de avocată în prezența altor persoane, neimplicate în procesul dat, precum că discursurile sale sunt „suburbane”, denotă cu certitudine atitudinea nedemnă a judecătorului în procesul de judecare a cauzei enunțate (...).

Conchide astfel că, deși în hotărârea contestată se invocă că a fost „prezentat și administrat discul cu înregistrarea audio a ședinței de judecată” prin care s-ar confirma circumstanțele indicate, totuși, lipsa unei atitudini și expuneri asupra înregistrării respective, în special referitoare la conjunctura 5 concretă în care s-ar fi realizat faptele nominalizate, confirmă, de fapt, că Colegiul a reținut la adoptarea hotărârii contestate doar textul raportului inspectorului judecător, care s-a aventurat exclusiv în expunerea acțiunilor subsemnatei în contradictoriu cu situația de fapt, fără a le suprapune cu acțiunile și atitudinea manifestată de petiționară în aceeași ședință, caz în care s-ar fi constatat justificarea acțiunilor sale, deoarece modalitatea în care au fost formulate învinuirile/constatările susmenționate denotă că acestea au fost axate exclusiv pe sintagmele extrase din contextul întregii înregistrări audio de autorul raportului examinat.

Însă, extragerea din context a circumstanțelor și oferirea unei evaluări comportamentului său față de petiționară fără aprecierea comportamentului acesteia din urmă, respectiv fără expunerea asupra motivelor pentru care petiționara a fost somată să adopte un comportament adecvat și corespunzător profesiei sale precum și să nu intervină în procesul de formulare a întrebărilor instanței, fără expunerea motivelor aprecierii adresărilor sale ca fiind „cu ton ridicat”, fără oferirea unei aprecieri a justificării pentru care petiționara ar fi fost „împiedicată să-și expună opinia”, fără specificarea modului în care petiționara ar fi fost „discreditată”, toate în contextul neglijării obligației legale a instanței de a asigura ordinea în proces, neglijării de către petiționară a acestei ordini, precum și crearea percepției că amenda judiciară ar fi fost aplicată petiționarei pentru aceeași faptă pentru care a fost preîntâmpinată, și nu „amenințată”, cu aplicarea amenzii, dar și atribuirea cuvintelor utilizate de subsemnată, cu referire la cuvântul „suburban”, reținut de Colegiu într-o definiție improprie, nu este nici obiectiv, nici echitabil, nici corespunzător exigențelor legale.

Or, atât în raport, cât și în hotărârile contestate, lipsește cu desăvârșire o expunere asupra conduitei petiționarei în ședința de judecată vizată, circumstanțele fiind inversate și expuse într-o manieră contrară circumstanțelor de fapt, expunere ce poate fi apreciată ca fiind tendențioasă, fiind cert că extragerea din context a circumstanțelor și a conjuncturii în care s-a realizat situația examinată, constituie o procedură vicioasă.

Relevă că în ședința de judecată sus-indicată, petiționarei, care era avocatul apelantului, i s-a adresat o întrebare privind contextul și temeiurile de drept ale solicitării de numire a expertizei copilului minor și care este necesitatea dispunerii efectuării expertizei în condițiile în care acesta nu a fost audiat în instanță, iar pe parcursul soluționării acestor chestiuni, avocatul și-a permis să întrerupă instanța, să ridice vocea, fiind preîntâmpinată despre necesitatea conformării comportamentului său și încetării intervenției în timp ce instanța se expune, ocazie cu care s-a reiterat întrebarea instanței și doar în urma omisiunii avocatului de a oferi răspuns la întrebare, continuând același comportament ireverențios, cu încălcarea ordinii în ședința de judecată, aceasta a fost atenționată asupra necesității expunerii nu pe 6 temeiuri generale, ci cu argumente de drept, în calitate de participant profesionist.

În continuare avocatul a continuat să se impună permanent prin ridicarea vocii peste expunerile judecătorilor completului, permițându-și, contrar cerințelor art. 195 alin. (3) CPC, să se adreseze pe nume președintelui completului, intrând în polemică cu judecătorii, nepermițându-le să-și finalizeze frazele, intervenind grosolan peste aceștia, deși a fost atenționată în repetate rânduri cu privire la acest aspect, inclusiv referitor la faptul că ședința nu este condusă de aceasta, pentru ca ulterior să declare despre renunțarea asupra demersului privind efectuarea expertizei pe motivul efectuării acesteia extrajudiciare, fiind solicitată avocatului prezentarea înscrisurilor, după care avocatul a informat instanța că va depune o cerere de recuzare, continuând să intervină peste instanță, la solicitarea de conformare obligațiunilor procedurale, continuând acest comportament și după ce instanța s-a expus asupra necesității remiterii cauzei pentru examinarea recuzării, deși a fost informată despre încetarea discursurilor pentru acest motiv și doar datorită faptului că avocatul nu s-a confirmat acestei solicitări și a continuat să manifeste același comportament, a fost sancționată judiciar.

Pe tot parcursul ședinței de judecată subsemnata nu a adoptat nici un comportament necuviincios, nici o atitudine incorectă, nici o acțiune sau manifestare arogantă sau care ar fi prejudiciat încrederea publicului în sistemul judecătoresc, acțiunile sale fiind dictate de obligația asigurării respectării ordinii în ședința de judecată, o atmosferă respectuoasă, asigurând disciplina și solemnitatea desfășurării procesului în sala de judecată, curmând tentativele avocatului de a încălca aceste cerințe, încercând să-l readuc în limitele procesului examinat, manifestând vădit disrespect față de instanță, încercând să preia conducerea procesului, intervenind peste judecătorii completului.

Aceste circumstanțe sunt confirmate și pot fi constatate prin simpla audiere a înregistrării audio a ședinței de judecată (fapt, aparent, omis de a se realiza) sau de examinarea stenogramei acesteia (în cazul în care stenograma ar corespunde întru-totul înregistrării audio).

Or, aceste probe denotă indubitabil că anume petiționara a manifestat o atitudine neconformă, ce încălca ordinea în ședința de judecată, nu se conforma cerințelor instanței, insistând în continuare asupra expunerii argumentelor deja invocate în scris într-o cerere de la care a renunțat în final, încercând să evite oferirea unui răspuns la întrebările instanței, întrerupând instanța, ridicând glasul, utilizând diverse tertipuri în acest sens, neglijând solicitările instanței, contrar exigențelor art. 195 alin. (4) CPC, potrivit căruia participanții la proces, celelalte persoane prezente în sala de ședințe au obligația de a respecta ordinea stabilită pentru judecarea cauzei. 7

Prin urmare, constatarea prin hotărârile contestate a abaterii disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare este și eronată, și ilegală, și constituie o ingerință în obligația instanței de a asigura ordinea publică în ședințele judiciare.

Astfel, prin aprecierea de către Consiliului Superior al Magistraturii a argumentelor subsemnatei ca fiind doar o cale de apărare, ce nu răstoarnă soluția adoptată pe motiv că „judecătorul urma să reacționeze tacticos cu diligență”, este vădit nejustificată, deoarece înregistrarea audio a ședinței judiciare denotă că a acționat în strictă conformitate cu exigențele legale în scopul menținerii ordinii în ședința de judecată, constituind o reacție la atitudinea și comportamentul avocatului, care încerca să se impună peste instanță în timpul expunerii acesteia din urmă, neglijând conținutul întrebărilor și recurgerilor instanței.

Or, transpunerea pregătirii insuficiente a avocatului pentru ședința de judecată conform exigențelor art. 54 al Legii cu privire la avocatură și atitudinea acestuia față de întrebările instanței, inclusiv în contextul în care reiterarea întrebărilor adresate s-a realizat în condițiile schimbării poziției avocatului, comportamentul acestuia fiind în continuare necorespunzător obligațiunilor impuse prin Lege, este inadmisibilă, subsemnata doar executând obligațiile impuse prin Lege de organizare a ședinței judiciare, de asigurare a solemnității și disciplinei.

La fel, nu este deloc clar din care considerente hotărârile contestate au susținut emitentul raportului la interpretarea oferită de acesta „semantic” expunerii sale privind curmarea „discursurilor suburbane” ca „fiind de o calitate inferioară, sau care este caracteristic mahalalei”, deoarece Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește această noțiune ca fiind „un discurs lipsit de politețe”, anume acesta fiind sensul noțiunii utilizate de subsemnată, și nicidecum prin aceasta nu s-a oferit o apreciere discursului ca fiind „inferior” sau „caracteristic mahalalei”, noțiune ce nu sunt similare noțiunii utilizate.

De asemenea, nu este clar dacă la emiterea hotărârilor contestate s-a reținut argumentul emitentului raportului care interpretează subiectiv circumstanțele aplicării petiționarei a amenzii judiciare, susținând vădit nefondat că aplicarea acesteia ar avea legătură cu declararea recuzării, deoarece este evident că probele acumulate denotă că amenda a fost aplicată pentru încălcarea repetată de către avocat a ordinii în ședința de judecată, sancțiunea respectivă neavând nici o legătură cu recuzarea, fapt ce reiese și din motivele ce au fost puse la baza aplicării amenzii judiciare, iar la dosar lipsește opinia separată a judecătorului Angela Bostan, care nu a prezentat-o vreodată în modul stabilit de Lege, deși prin hotărârea contestată i se incriminează faptul „vociferării opiniei separate”, care, însă, nu influențează soluția de aplicare a amenzii. 8

Circumstanțele expuse supra denotă cu suficientă certitudine că petiționara, adoptând un comportament inadecvat în ședința de judecată vizată, dând dovadă de nepregătire, a încercat să se justifice pentru aceste omisiuni ale sale și a dorit a se răzbuna pentru scoaterea în evidență a acestor fapte.

În consecință, maniera în care a acționat în vederea respectării ordinii în ședința de judecată în cumul cu extragerea din context a situației realizate în ședința judiciară vizată, inversarea faptelor nicidecum nu confirmă exprimarea unei atitudini nedemne față de petiționară, o astfel de interpretare fiind contrară exigențelor legale, astfel încât este cert că în circumstanțele relatate supra nu a comis nici o abatere disciplinară, examinarea amplă și obiectivă a situației indicate confirmând că a acționat strict în limitele Legii în scopul asigurării ordinii în proces.

Concomitent, relevă că, în speță, avocatul Oxana Ivanov a declarat în repetate rânduri recursuri împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2020, prin care aceasta a fost sancționată cu amendă pentru comiterea încălcărilor procedurale, ambele fiind restituite de instanța supremă: cel primar din 8 iulie 2020 fiind restituit de Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 14 iulie 2021, nr. 2r-404/21, în temeiul art. 426/1 alin. (1) lit. e) CPC; iar cel secund din 12 noiembrie 2021 (depus de petiționară după încetarea procesului civil la acțiunea inițială de către reclamantă și la cererea reconvențională a clientului avocatului Ivanov Oxana ca urmare a renunțării acestora de la acțiunile înaintate și încetarea procesului în baza acestora) a fost restituit de Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 08 decembrie 2021, nr. 2r-762/21, în temeiul art. 426/1 alin. (1) lit. a) CPC.

Astfel, încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2020 a devenit irevocabilă și executorie în temeiul normei sus-indicate, cărui fapt nu i s-a oferit nici o apreciere în hotărârea contestată.

Mai indică că, din raportul întocmit și din hotărârile contestate reiese că se încearcă o reevaluare a temeiurilor ce au stat la baza emiterii încheierii instanței de apel din 25 iunie 2020 și, într-un final, inversarea prezumției legalității acesteia în conjunctura expusă supra, deși caracterul irevocabil și executoriu al acestei încheieri produce deja efecte și pentru terți, inclusiv pentru Consiliul Superior al Magistraturii, fapt susținut și de acesta din urmă prin multiplele sale soluții oferite în circumstanțe similare în privința actelor judecătorești irevocabile.

La fel, reține că potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, angajarea responsabilității judecătorului trebuie făcută sub rezerva unei prudențe determinate de necesitatea garantării independenței și libertății judecătorilor contra tuturor presiunilor induse. 9

La acest capitol, relevă concluziile Curții Constituționale expuse în hotărârea nr. 12 din 07 iunie 2011, în care s-a stabilit că, pentru angajarea răspunderii judecătorului nu este suficientă existența unei erori judiciare cauzatoare de prejudiciu drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aceasta devine imputabilă judecătorului drept consecință a exercitării atribuțiilor cu rea-credință sau neglijență gravă.

Potrivit pct. 6 al hotărârii Curții Constituționale din 14 decembrie 2010, cât și pct. 8 al hotărârii Curții Constituționale din 7 iunie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de instanță disciplinară, pentru a reține în sarcina judecătorului săvârșirea unei abateri disciplinare, trebuie să stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv latura obiectivă și subiectivă, iar în lipsa unuia dintre elementele constitutive abaterea disciplinară nu subzistă și nu poate fi angajată răspunderea disciplinară a judecătorului.

Totodată, reține că potrivit Legii cu privire la statutul judecătorului, judecătorii sunt obligați să exercite întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea intereselor societății, înalta cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori.

Judecătorii trebuie să dovedească, în exercitarea funcției, disponibilitate și respect față de persoane, preocupându-se de menținerea celui mai înalt nivel de competență cerut de judecarea litigiilor, judecată de care depinde garantarea drepturilor individuale, astfel încât fiecare judecător este obligat să soluționeze litigiile în mod onest și imparțial în conformitate cu legea, pe baza probelor, fără a se supune presiunilor sau influenței externe și fără a se lăsa intimidat.

Astfel reiterează că în cadrul ședinței judiciare vizate a respectat integral cerințele nominalizate, acțiunile întreprinse fiind determinate de obligația asigurării ordinii în proces ca urmare a atitudinii necorespunzătoare manifestate de petiționară, iar învinuirile aduse nicidecum nu denotă, în iminența examinării obiective a acestora, prin prisma întregii conjuncturi, și nu doar a extraselor din context, că ar fi adoptat un comportament indecent ce guvernează relațiile sociale dintre oameni.

Menționează că atât Inspecția Judiciară, cât și Colegiul Disciplinar, Consiliului Superior al Magistraturii au acționat în contradicție cu prevederile art. 23 din Codul administrativ. Or, concluziile specificate supra au fost susținute și de Consiliul Superior al Magistraturii la examinarea cauzei nr. 961/39 prin hotărârea din 15 decembrie 2015, prin care s-a constatat, inter alia, că acuzații similare referitoare la pretinsa încălcare a Codului de Etică nu pot constitui temei de atragere la răspundere disciplinară, iar în acel caz judecătorului i se imputa că „a început a striga într-un mod neadecvat și obraznic, într-o manieră înjositoare, ridicând glasul 10 la avocat și cu un răcnet neomenesc i-a spus Alionei Dragomir „Ieși de aicea mai”, „numind-o cu cuvinte înjositoare”. b) Argumentele Pârâtului

La 30 aprilie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anton, solicitând respingerea ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea în parte a hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 și a hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022.

În motivarea referinței a indicat că, la 16 noiembrie 2021 la Consiliul Superior al Magistraturii a parvenit plângerea avocatului Oxana Ivanov, prin care a invocat comportamentul ilegal și nedemn al judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău în ședința de judecată din 25 iunie 2020 de examinare a cauzei civile nr. 2a-1460/20.

Prin dispoziția nr. 1381 s-1960p/m din 17 noiembrie 2021 a inspectorului-judecător principal, plângerea a fost înregistrată ca sesizare și repartizată pentru examinare inspectorului-judecător Diana Ioniță.

Potrivit rezoluției din 13 decembrie 2021 s-a decis pornirea procedurii disciplinare și începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, în baza art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Prin încheierea din 21 ianuarie 2022 a inspectorului-judecător principal a fost prelungit termenul de verificare a sesizării în cadrul procedurii disciplinare până la 7 februarie 2022.

Prin raportul nr. 1381s-1960p/m din 3 februarie 2021, inspectorul- judecător Diana Ioniță a reținut că elementele abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-au constituit pe motive imputate magistratului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău.

La 7 februarie 2022 cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana Ivanov în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, a fost repartizată, prin dispoziție, pentru examinare membrului Colegiului disciplinar, Pavel Midrigan.

Totodată, menționează că, la 18 ianuarie 2022 la Consiliul Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea lui Ion Lipcean, prin care a solicitat verificarea acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei civile nr. 2a-441/21. 11

La data de 20 ianuarie 2022 Inspecția judiciară a înregistrat și repartizat pentru verificare sesizarea nr.66s-78p/m depusă de Ion Lipcean, inspectorului-judecător Victor Pruteanu.

Conform rezoluției din 16 februarie 2022 s-a decis pornirea procedurii disciplinare și începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, în baza art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Prin raportul nr. 66s-78p/m din 30 martie 2022, inspectorul-judecător Victor Pruteanu a reținut că acțiunile, faptele, manifestările judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei civile nr. 2a-441/21, denotă comiterea abaterii disciplinare prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

La 30 martie 2022 cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de petiționarul Ion Lipcean în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, a fost repartizată, prin dispoziție, pentru examinare, membrului Colegiului disciplinar, Elena Cobzac.

Prin încheierea din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar au fost conexate cauzele disciplinare intentate în temeiul sesizărilor depuse de avocatul Oxana Ivanov și de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin hotărârea nr. 18/5 din 27 mai 2022 a Plenului Colegiului disciplinar a fost încetată procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. S-a constatat comiterea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana Ivanov, și i s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. a) din aceeași Lege - „avertisment”.

La data de 10 iunie 2022 judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație, fiind completată prin contestația suplimentară din 25 octombrie 2023 împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, prin care s-a constatat comiterea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k), în cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana 12 Ivanov și i s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. a) din aceeași Lege - avertisment.

Ulterior, la 25 iulie 2022 inspectorul-judecător al Inspecției judiciare Victor Pruteanu a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea prin care a fost încetată procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe motiv că nu a fost comisă abatere disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Iar, la data de 3 august 2022 Ion Lipcean a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea prin care a fost încetată procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Prin hotărârea nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost respinse contestațiile depuse de inspectorul- judecător Victor Pruteanu, de judecătorul Marina Anton și de către petiționarul Ion Lipcean și s-a menținut fără modificare Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emise în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” în privința judecătorului nominalizat.

Menționează că, Judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău depunând, la 29 februarie 2024, prezenta cerere de chemare în judecată, a contestat în parte Hotărârea nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în partea prin care s-a respins contestația depusă de judecătorul Anton Marina de la Curtea de Apel Chișinău și hotărârea nr. 18/5 din 27 mai 2022 a Plenului Colegiului disciplinar, în partea prin care s-a constatat abaterea disciplinară si s-a aplicat sancțiunea disciplinară în privința sa. Prin urmare, Consiliul Superior al Magistraturii se va expune doar în privința legalității actului administrativ ce ține de cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana Ivanov.

Notează că, în susținerea pretențiile sale, judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a invocat că la caz Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la examinarea cauzei disciplinare și-a depășit atribuțiile 13 funcționale, substituind voința petiționarului Oxana Ivanov cu propria voință.

Indică că, la acest aspect Consiliul Superior al Magistraturii a reținut prevederile legii speciale, dispozițiile Codul administrativ având caracter general, și anume în temeiul art. 36 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul disciplinar poate hotărî încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării depuse, când părțile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 19 alin. (4).

În sensul art. 19 alin. (4) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în cazul în care autorul sesizării renunță la pretențiile expuse în sesizare, prin decizie, nesusceptibilă de atac, inspecția judiciară încetează procedura disciplinară. Renunțarea la sesizare nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii disciplinare în condițiile prezentei legi dacă inspecția judiciară sau colegiul disciplinar consideră că există un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției.

În rezultat, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu 0 (zero) voturi pro și 4 (patru) voturi împotrivă ale membrilor CSM prezenți la ședință a conchis necesar de a respinge cererea privind renunțarea la sesizare, deoarece, în speță, nu se întrunesc dispozițiile legale sus-enunțate, or, inspectorul-judecător Diana Ioniță a insistat asupra examinării sesizării în fond, și Consiliul a considerat că în acest caz există un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției.

Menționează că, interesul public trebuie înțeles ca interesul întregii comunități în legătură cu sistemul judiciar, iar prin prestigiul justiției se înțelege aprecierea publică pozitivă a sistemului judiciar în ansamblu și această apreciere globală este făcută în raport cu atitudinea, onoarea și probitatea profesională a judecătorilor, care sunt rezultatul aprecierilor publice individuale ale acestora.

Reieșind din aspectele menționate, reține că Plenul Consiliului la respingerea cererii privind renunțarea la sesizare a ținut cont de faptul că inspectorul-judecător Diana Ioniță a insistat la examinarea sesizării în fond, precum și că prin atitudinea nedemnă a judecătorului Marina Anton față de participanții în proces (avocat) s-a adus atingere prestigiului justiției.

Reținând prevederile art. 118 din Codul administrativ a indicat că, principiul motivării presupune necesitatea ca autoritatea care emite un act administrativ să arate, în mod expres, elementele de fapt și de drept care determină adoptarea deciziei respective. Motivarea reprezintă un element esențial pentru formarea convingerii cu privire la legalitatea și oportunitatea actului administrativ, constituind, totodată, o garanție a alegerii soluției optime de către organul de decizie. Amploarea și detalierea motivării depind 14 de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz.

Subliniază că, deși motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, prin prisma obiectivului său, care este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului.

Din conținutul actului administrativ individual contestat - Hotărârea nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost respinse contestațiile depuse de inspectorul- judecător Victor Pruteanu, de judecătorul Marina Anton și de către petiționarul Ion Lipcean și s-a menținut fără modificare Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emise în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” în privința judecătorului nominalizat, rezultă cu certitudine motivele de fapt și de drept, precum și descrierea succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: probele, opiniile participanților.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conchis cu certitudine că, prin probele administrate în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, sub aspectul art. 4 alin.(l) lit. k) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, fiind evidentă atât latura subiectivă, cât și latura obiectivă, prin faptul că judecătorul a acționat cu intenție, repetând adresările către avocatul Oxana Ivanov și creând în sala de judecată o atmosferă tensionată.

Din materialele procedurii disciplinare, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că în procedura judecătorului Marina Anton s-a aflat cauza civilă la cererea nr. 2-653/2021 (2-18107927-02-2a-19052020) inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîgău împotriva lui Marian Țîgău cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru întreținerea copiilor minori și acțiunea reconvențională înaintată de Marian Țîgău împotriva Liliei Țîgău, intervenient accesoriu Direcția Asistenta Socială și Protecția Familiei Telenești, privind determinarea domiciliului copiilor minori.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 25 iunie 2022, la ora 11:33 min. a fost deschisă ședința de examinare a cauzei civile nr. 2- 18107927-02-2a-19052020.

La etapa cererilor și demersurilor au fost puse în discuție demersurile depuse de reprezentantul apelantului - avocatul Oxana Ivanov cu privire la dispunerea efectuării expertizei psihologice a copilului, și ulterior audierea copilului. 15

Din conținutul procesul-verbal al ședinței de judecată, precum și din stenograma efectuată de către inspectorul-judecător, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că președintele ședinței, judecătorul Marina Anton prin atitudinea sa, limbajul agresiv, cu un ton nervos și ridicat, nu i-a acordat avocatului Oxana Ivanov posibilitatea de a se expune referitor la demersurile depuse, ultima fiind astfel limitată în realizarea funcției asumate de reprezentant al apelantului.

În context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca fiind corectă poziția Colegiului disciplinar referitor la faptul că, polemica lansată în cadrul ședinței Curții de Apel Chișinău, de examinare a cauzei civile nr. 2-18107927-02-2a-19052020, a fost în măsură să discrediteze avocatul atât în fața clientului său, cât și în fața persoanelor prezente în sala de ședințe, participante în cadrul altor cauze stabilite pentru orele proxime în agenda completului de judecată, cu unii dintre care autorul sesizării se afla în relații de colegialitate.

Subsecvent, Consiliul Superior al Magistraturii a reținut ca întemeiat raționamentul Colegiului disciplinar, precum că realizarea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a unui exercițiu demonstrativ, prin utilizarea de expresii depreciative, umilitoare la adresa avocatului Oxana Ivanov, afișarea în raporturile de serviciu a unei atitudini de superioritate față de avocat, cu consecința subminării autorității acestuia față de client, reprezintă o atitudine ce se caracterizează ca nedemnă în sens disciplinar.

În corespundere cu art. 2 din Codul de etică și conduită profesională a judecătorilor, principiile de etică și conduită profesională pentru judecători sunt: independentă, imparțialitatea, integritatea, profesionalismul, corectitudinea, colegialitatea, confidențialitatea și transparența, ce vor servi de asemenea, ca o sursă de informare pentru judecători și justițiabili.

Conform principiului profesionalismului judecătorul este obligat să respecte egalitatea persoanelor în fața legii, asigurându-le un tratament cuviincios prin apărarea demnității și onoarei lor, precum și integritatea fizică și morală a tuturor participanților la procedurile judiciare. Atitudinea corectă, imparțială față de om ca valoare supremă, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în conformitate cu normele de drept naționale și internaționale și cu principiile morale general-recunoscute sunt cerințe obligatorii față de judecător.

Principiul corectitudinii presupune că judecătorul va respecta dreptul tuturor persoanelor de a fi tratate în mod egal în fața legii și nu va discrimina persoanele indiferent de naționalitate origine etnică și statut social, sex, rasă, dizabilitate, avere, limbă, vârstă, religie, viziuni politice, orientarea sexuală sau în baza altor criterii. 16

Judecătorul va menține ordinea și atmosfera respectuoasă în ședințele de judecată, asigurând disciplina și solemnitatea desfășurării procesului, fie în biroul său, fie în sala de judecată. El urmează a da dovadă de demnitate, respect și răbdare față de toți participanții la proces.

Judecătorul va avea permanent un comportament oficial, sobru, politicos în comunicarea cu alte persoane. El va cere tuturor participanților la proces și altor funcționari ai sistemului judiciar să se abțină de la manifestarea, prin cuvinte sau atitudine, a părtinirii sau prejudecăților împotriva părților, martorilor, avocaților sau altor persoane.

Judecătorul va evita aroganța, va trata cu respect și politețe colegii săi, participanții la proces, colaboratorii organelor de ocrotire a normelor de drept, reprezentanții autorităților publice, va reacționa tacticos cu diligență.

Relevă că, în poziția sa de apărare, judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a indicat că acțiunile sale în ședința de judecată nu au fost suprapuse cu acțiunile și atitudinea manifestată de petiționară în aceeași ședință de judecată, care de fapt justifică acțiunile sale.

Întru desființarea soluției adoptate de către Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin actul administrativ contestat, nu poate fi reținută poziția judecătorului nominalizat invocată mai sus. Or, în orice situație judecătorul urma să reacționeze tacticos cu diligență.

Iar, ce ține de acțiunile petiționarului, însuși judecătorul Marina Anton a menționat că, acesteia pentru încălcarea ordinii în ședința de judecată i-a fost aplicată amendă judiciară, legalitatea căreia a fost verificată de către instanța de recurs.

Consiliul Superior al Magistraturii statuiază că și în situația acestor circumstanțe, magistratul urma să mențină ordinea și atmosfera respectuoasă în ședințele de judecată, asigurând disciplina și solemnitatea desfășurării procesului, dând dovadă de demnitate, respect și răbdare față de toți participanții la proces.

În concluzie, potrivit legii, judecătorul poate fi atras la răspundere disciplinară doar în cazul în care, în urma verificării argumentelor sesizării, s-a constatat existența circumstanțelor de fapt și de drept care stabilesc faptul comiterii unei abateri disciplinare de către magistrat.

În această ordine de idei, Plenul Consiliului a notat că, la individualizarea pedepsei disciplinare aplicate, Colegiul disciplinar a stabilit corect împrejurările în care a fost admisă abaterea disciplinară, gravitatea acesteia, consecințele faptei săvârșite, precum și circumstanțele personale ale judecătorului vizat.

Drept urmare, toate împrejurările remarcate, care, în mod obiectiv trebuie luate în considerare la individualizarea sancțiunii aplicate, fără a fi minimalizată gravitatea faptelor și legătura de cauzalitate între ele, astfel 17 cum au fost constatate de Colegiul disciplinar și examinate în cadrul Plenului Consiliului, justifică aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment față de judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, care îndeplinește atât scopul de remediu, cât și scopul sancționator proporțional abaterii disciplinare comise.

Din considerentele menționate, Consiliul Superior al Magistraturii susține că hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 în partea contestată este legală, certă, motivată, adoptată cu respectarea procedurii legale în coroborare cu normele legislative speciale derogatorii, iar aspectele invocate de reclamantă sunt declarative și lipsite de relevanță. Or, din conținutul cererii de chemare în judecată nu se atestă careva argumente în stare să anuleze hotărârea contestată.

Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ: „Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

Art. 219 lin. (1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 93 din Codul administrativ: „Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. 18 Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.”

Art. 3 din Legea nr. 178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu art.4.”

Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: ”Constituie abatere disciplinară: a) nerespectarea intenționată sau din neglijență gravă a îndatoririi de a se abține atunci cînd judecătorul știe sau trebuia să știe că există una dintre circumstanțele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de declarații repetate și nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei; b) emiterea unui act judecătoresc de dispoziție prin care, intenționat sau din neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova și de tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte; d) imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției de către un alt judecător; e) intervențiile ilegale sau exploatarea poziției de judecător în raport cu alte autorități, instituții sau funcționari fie pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obținerii de foloase necuvenite; f) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații confidențiale de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, în condițiile legii; g) încălcarea, din motive imputabile judecătorului și fără să existe o justificare rezonabilă, a unei obligații de serviciu, inclusiv a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile, libertățile și interesele legitime ale participanților la proces sau ale altor persoane; h) absențele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea fără motive obiective de la serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanței; i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției; k) atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați, experți, martori sau alte persoane; l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilitățile și interdicțiile stabilite la art.8 alin.(31) și alin.(32) lit.a) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului; m1) nerespectarea prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale; n) obstrucționarea, prin orice mijloace, a activității inspectorilor-judecători; 19 n1) refuzul nemotivat al judecătorului de a-și verifica starea de sănătate în condițiile art.61 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului; p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției în așa măsură încît se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor.”

Conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată inter alia de revendicarea de către reclamanți a încălcării unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice. La caz, aceste condiții de încălcare a unui drept prin activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii sunt întrunite.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, reclamanta Marina Anton a utilizat corect tipul acțiunii în contestare, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ pentru revendicarea drepturilor sale, or reclamanta prin acțiunea sa solicită anularea actului administrativ individual defavorabil.

De asemenea, acțiunea în contencios administrativ este înaintată de reclamanta Marina Anton la instanța competentă jurisdicțional și teritorial. Or, în conformitate cu prevederile art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.

Potrivit, art. 209 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, acțiunea în contestare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19.07.1996, prevede că, hotărârile Consiliului Superior al 20 Magistraturii pot fi contestate de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că la 1 februarie 2024 a fost remis în adresa reclamantei Marina Anron copia hotărârii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 prin intermediul poștei electronice, (f.d. 234, dosarul administrativ), acțiunea fiind depusă la 29 februarie 2024, astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, acțiunea este depusă în termen.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, la caz, motive de inadmisibilitate a prezentei acțiuni, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ nu sunt, deci acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată în fond.

În privința netemeiniciei acțiunii în contenciosul administrativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În cadrul dezbaterilor judiciare, din analiza probelor administrate în conformitate cu legea, s-a stabilit cu certitudine următoarele fapte.

La 16 noiembrie 2021 la Consiliul Superior al Magistraturii a parvenit plângerea avocatului Oxana Ivanov, prin care a invocat abuzurile și comportamentul nedemn al judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău în ședința de judecată din 25 iunie 2020 de examinare a cauzei civile nr. 2a-1460/20.

Prin dispoziția nr. 1381 s-1960p/m din 17 noiembrie 2021 a inspectorului-judecător principal, sesizarea înaintată de avocatul Oxana Ivanov privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a fost repartizată inspectorului- judecător Diana Ioniță.

Prin rezoluția din 13 decembrie 2021, s-a dispus pornirea procedurii disciplinare și începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului din cadrul Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, în baza art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014.

Prin raportul nr. 1381s-1960p/m din 3 februarie 2021, inspectorul- judecător Diana Ioniță a reținut că elementele abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-au constituit pe motive imputate magistratului Marina Anton, raportul fiind remis Colegiului disciplinar pentru examinare.

Prin dispoziția nr. 4s/2022 din 7 februarie 2022 cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor disciplinare depuse la Plenul Colegiului disciplinar, cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana Ivanov în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de 21 la Curtea de Apel Chișinău, a fost repartizată, membrului Colegiului disciplinar, Pavel Midrigan.

La 18 ianuarie 2022, Ion Lipcean a depus sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii prin care a solicitat verificarea acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei civile nr. 2a-441/21.

Prin dispoziția nr. 66s-78/m din 20 ianuarie 2022 a inspectorului- judecător principal, sesizarea înaintată de avocatul Ion Lipcean privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a fost repartizată inspectorului-judecător Victor Pruteanu.

Prin rezoluția din 16 februarie 2022, s-a dispus pornirea procedurii disciplinare și începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Prin raportul nr. 66s-78p/m din 30 martie 2022, a inspectorul- judecător Victor Pruteanu s-a reținut că acțiunile și faptele, manifestările judecătorului Marina Anton stabilite, în mod rezonabil denotă comiterea abaterii disciplinare prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Prin dispoziția nr. 8s/2022 din 30 martie 2022 cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor disciplinare depuse la Plenul Colegiului disciplinar, cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de Ion Lipcean în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, a fost repartizată, membrului Colegiului disciplinar, Elena Cobzac.

Prin încheierea din 22 aprilie 2022 a Plenului Colegiului disciplinar s-a dispus conexarea cauzelor disciplinare intentate în temeiul sesizărilor depuse de avocatul Oxana Ivanov și de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău.

Prin hotărârea nr. 18/5 din 27 mai 2022 a Plenului Colegiului disciplinar a fost încetată procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. S-a constatat comiterea de către judecătorul Curții de Apel Chișinău Marina Anton a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, în cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana Ivanov, și i s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. a) din aceeași Lege - „avertisment”. 22

La 10 iunie 2022, judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație asupra hotărârii Colegiului disciplinar din 27 mai 2022 pe marginea sesizării avocatului Oxana Ivanov în ordinea art. 39 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului, iar la 25 octombrie 2023 a depus contestație suplimentară.

La 25 iulie 2022 inspectorul-judecător al Inspecției judiciare Victor Pruteanu a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea prin care a fost încetată procedura disciplinară în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Ulterior și Ion Lipcean a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea încetată procedura disciplinară în temeiul sesizării depuse de petiționarul Ion Lipcean.

Prin hotărârea nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost respinse contestațiile depuse de inspectorul- judecător Victor Pruteanu, de judecătorul Marina Anton și de către petiționarul Ion Lipcean și s-a menținut fără modificare Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emise în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” în privința judecătorului nominalizat.

Din analiza cererii de chemare în judecată depuse de către Marina Anton se desprinde că, ultima solicită anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023, cu privire la contestațiile împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea prin care s-a respins contestația depusă de judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr, 18/5 din 27 mai 2022, emisă în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, precum și anularea parțială a hotărârii Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emisă în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău în partea prin care s-a constatat abaterea disciplinară și s-a aplicat sancțiunea disciplinară, astfel, completul de judecată a Curții Supreme de Justiție se va expune doar în privința legalității actului administrativ ce ține de cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana Ivanov.

Completul de judecată, analizând cererea de chemare în judecată reține, că reclamanta în argumentarea pretențiilor solicitate a invocat 23 următoarele aspecte și anume că, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la examinarea cauzei disciplinare și-a depășit atribuțiile funcționale, substituind voința petiționarului Oxana Ivanov cu propria voință, manifestat prin respingerea cererii petiționarei avocatul Oxana Ivanov privind retragerea petiției și continuarea examinării procedurii disciplinare intentată.

Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție, nu poate reține acest aspect ca temei de anulare a hotărârii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 36 alin. (1) lit. d) al Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul disciplinar poate hotărî încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării depuse, când părțile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 19 alin. (4).

Conform dispozițiilor art. 19 alin. (4) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în cazul în care autorul sesizării renunță la pretențiile expuse în sesizare, prin decizie, nesusceptibilă de atac, inspecția judiciară încetează procedura disciplinară. Renunțarea la sesizare nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii disciplinare în condițiile prezentei legi dacă inspecția judiciară sau colegiul disciplinar consideră că există un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției.

Prin urmare, reieșind din normele de drept menționate Completul Curții Supreme de Justiție reține că, petiționarul formal poate renunța la sesizarea sa, însă, aceasta nu finalizează în mod automat procedura disciplinară, or, în cazul în care există indici, elemente obiective și plauzibile privind o potențială abatere disciplinară, procedura disciplinară continuă.

În prezenta cauză, sesizarea conține date și fapte care indică posibila săvârșire a unei abateri disciplinare de către judecător, fapt confirmat prin concluziile din raportul Inspecției Judiciare.

Totodată, completul de judecată reține că procedura disciplinară nu este de natură strict particulară, ci se desfășoară în temeiul unui regim juridic de interes public, care urmărește garantarea integrității și responsabilității în exercitarea funcției de judecător, precum și menținerea încrederii publice în sistemul de justiție.

Astfel, autoritatea competentă Consiliul Superior al Magistraturii are autoritatea deplină, este în drept și obligată să continue examinarea sesizării și să adopte măsurile corespunzătoare, chiar și în cazul în care persoana care a formulat sesizarea renunță ulterior la aceasta.

Prin urmare, chiar dacă petiționarul dorește să renunțe la petiție (sesizare), Inspecția judiciară și, ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii, 24 poate continua procedura, dacă sesizarea conține elemente suficiente care ar putea indica o abatere disciplinară comisă de judecător.

Abaterile comise de judecători nu afectează doar persoana petiționarului, ci pot afecta încrederea generală a societății în justiție. Sistemul judecătoresc trebuie să fie transparent, responsabil și integru. Orice încălcare, chiar aparentă, trebuie verificată. De aceea, instituțiile statului (Inspecția Judiciară, CSM) sunt obligate să continue procedura chiar dacă persoana care a sesizat cazul se răzgândește sau renunță.

Pe cale de consecință, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, renunțarea petiționarului la sesizare nu are ca efect încetarea procedurii disciplinare și nici nu poate constitui un temei de anulare a hotărârii Consiliul Superior al Magistraturii.

În ceea ce privește susținerea reclamantului conform căreia hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii ar fi ilegală pentru că nu ar fi motivată în ceea ce privește interesul public și afectarea prestigiului justiției, completul de judecată constată că această critică este neîntemeiată, din următoarele considerente.

Astfel, contrar afirmațiilor reclamantei, hotărârea contestată cuprinde o motivare corespunzătoare, în conformitate cu art. 118 din Codul administrativ, în concret Consiliul Superior al Magistraturii a reținut că, Plenul Colegiului disciplinar în limitele raportului a stabilit că, mijloacele operaționale de care a făcut uz magistratul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău la gestionarea ședinței de judecată din 25 iunie 2020 (cauza civilă nr. 2- 18107927-02-2a-19052020) sunt neconforme normelor, în special atitudinea, comportamentul judecătorului față de avocatul Oxana Ivanov, căruia i s-a adresat cu un ton ridicat, împiedicând-o să își expună părerea, amenințând-o cu aplicarea unei amenzi judiciare, care a și aplicat- o, fără a se consulta cu părerea celorlalți membri ai completului de judecată, unul dintre care și-a expus opinia separată privind soluția vociferată de președintele ședinței, discreditând avocatul în fața clientului său, iar adresarea față de avocat în prezența altor persoane, neimplicate în procesul dat, precum că discursurile sale sunt „suburbane”, denotă cu certitudine atitudinea nedemnă a judecătorului în procesul de judecare a cauzei enunțate.

De asemenea, din materialele procedurii disciplinare Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că, în procedura judecătorului Marina Anton s-a aflat cauza civilă la cererea nr. 2-653/2021 (2-18107927-02-2a- 19052020) inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîgău împotriva lui Marian Țîgău cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru întreținerea copiilor minori și acțiunea reconvențională înaintată de Marian Țîgău împotriva Liliei Țîgău, intervenient accesoriu Direcția Asistenta Socială și Protecția Familiei Telenești, privind determinarea domiciliului copiilor minori. 25

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 25 iunie 2022, la ora 11:33 min. a fost deschisă ședința de examinare a cauzei civile nr. 2- 18107927-02-2a-19052020.

La etapa cererilor și demersurilor au fost puse în discuție demersurile depuse de reprezentantul apelantului - avocatul Oxana Ivanov cu privire la dispunerea efectuării expertizei psihologice a copilului, și ulterior audierea copilului.

Din conținutul procesul-verbal al ședinței de judecată, precum și din stenograma efectuată de către inspectorul-judecător, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că președintele ședinței, judecătorul Marina Anton prin atitudinea sa, limbajul agresiv, cu un ton nervos și ridicat, nu i-a acordat avocatului Oxana Ivanov posibilitatea de a se expune referitor la demersurile depuse, ultima fiind astfel limitată în realizarea funcției asumate de reprezentant al apelantului.

În context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca fiind corectă poziția Colegiului disciplinar referitor la faptul că, polemica lansată în cadrul ședinței Curții de Apel Chișinău, de examinare a cauzei civile nr. 2-18107927-02-2a-19052020, a fost în măsură să discrediteze avocatul atât în fața clientului său, cât și în fața persoanelor prezente în sala de ședințe, participante în cadrul altor cauze stabilite pentru orele proxime în agenda completului de judecată, cu unii dintre care autorul sesizării se afla în relații de colegialitate.

Subsecvent, întemeiat Consiliul Superior al Magistraturii a reținut raționamentul Colegiului disciplinar, precum că realizarea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a unui exercițiu demonstrativ, prin utilizarea de expresii depreciative, umilitoare la adresa avocatului Oxana Ivanov, afișarea în raporturile de serviciu a unei atitudini de superioritate față de avocat, cu consecința subminării autorității acestuia față de client, reprezintă o atitudine ce se caracterizează ca nedemnă în sens disciplinar.

Prin urmare, hotărârea contestată cuprinde o motivare corespunzătoare, clară și coerentă, raportată la fapta reținută, temeiurile legale incidente și sancțiunea aplicată, îndeplinind exigențele de motivare impuse de lege.

Cu privire la motivarea interesului public și a prestigiului justiției, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Consiliul Superior al Magistraturii nu este obligat să demonstreze prin probe directe existența unui interes public concret afectat, întrucât judecătorii exercită o funcție demnitate publică în statul de drept, iar conduita lor este în mod obiectiv de interes public. Astfel că, orice abatere disciplinară a judecătorului poate aduce atingere prestigiului justiției și poate crea percepția de lipsă de imparțialitate sau integritate. 26

Răspunderea disciplinară a judecătorului are ca scop protejarea interesului public privind buna funcționare a justiției. Acest interes este implicit în statutul și responsabilitatea socială a magistratului și nu necesită demonstrarea prin probe, cum ar fi reacții publice, mediatizare sau plângeri. Iar motivarea în detaliu a existenței interesului public nu este necesară atunci când acesta decurge în mod evident din circumstanțele de fapt și din contextul exercitării funcției.

Faptele reținute în sarcina reclamantului sunt de natură să afecteze încrederea publicului în justiție, iar menționarea acestui aspect în hotărâre este suficientă și adecvată.

Mai mult, nu există obligația legală de a demonstra prestigiul justiției, or, este suficientă existența unei conduite publice inadecvate a unui magistrat, pentru a considera că este afectat acest prestigiu. Săvârșirea abaterii disciplinare în exercitarea funcției și în prezența publicului, sunt în mod obiectiv de natură să afecteze încrederea în sistemul de justiție.

Astfel, faptele reținute de către Consiliul Superior al Magistraturii, manifestate prin atitudini nedemna a magistratului față de un avocat în ședință publică, sunt prin natura lor, de interese public și afectează în mod direct încrederea în justiție.

Reclamanta a mai indicat că acțiunile sale sunt justificate de comportamentul și atitudinea petiționarului, la acest argument completul de judecată menționează că, judecătorul în orice situație urma să reacționeze tacticos și cu diligență, evitând aroganța, dând dovadă de demnitate, respect și răbdare față de toți participanții la proces.

Potrivit art. 15 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorii sânt obligați: să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției, care compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de obiectivitatea lor; să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;

Conform Codul de etică și conduită profesională a judecătorilor, principiile de etică și conduită profesională pentru judecători sunt: independentă, imparțialitatea, integritatea, profesionalismul, corectitudinea, colegialitatea, confidențialitatea și transparența, ce vor servi de asemenea, ca o sursă de informare pentru judecători și justițiabili.

Judecătorul este obligat să respecte egalitatea persoanelor în fața legii, asigurându-le un tratament cuviincios prin apărarea demnității și onoarei lor, precum și integritatea fizică și morală a tuturor participanților la procedurile judiciare. Atitudinea corectă, imparțială față de om ca valoare supremă, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în conformitate cu normele de drept naționale și internaționale și cu principiile morale general-recunoscute sunt cerințe obligatorii față de judecător. 27

Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc.

Judecătorul va menține ordinea și atmosfera respectuoasă în ședințele de judecată, asigurând disciplina și solemnitatea desfășurării procesului, fie în biroul său, fie în sala de judecată. El urmează a da dovadă de demnitate, respect și răbdare față de toți participanții la proces.

Judecătorul va evita aroganța, va trata cu respect și politețe colegii săi, participanții la proces, colaboratorii organelor de ocrotire a normelor de drept, reprezentanții autorităților publice, va reacționa tacticos cu diligență.

Completul de judecată reține că, deși magistratul avea obligația să manifeste o atitudine respectoasă, să dea dovadă de politețe, înțelegere, toleranță, răbdare, tact față de cei prezenți în sala de judecată, abținerea de la orice atitudine, de la întrebări sau comentarii care ar putea ofensa demnitatea persoanei, contrat acestora în special atitudinea, comportamentul judecătorului față de avocatul Oxana Ivanov, căruia i s-a adresat cu un ton ridicat, împiedicând-o să își expună părerea, amenințând-o cu aplicarea unei amenzi judiciare, care a și aplicat-o, discreditând avocatul în fața clientului său, adresarea față de avocat în prezenta altor persoane, neimplicate în procesul dat, polemica lansată în cadrul ședinței, precum că afirmațiile că discursurile sale sunt „suburbane”, denotă cu certitudine atitudinea nedemnă a judecătorului în procesul de judecare a cauzei.

În lumina celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea parțială a actul administrativ individual defavorabil, este una neîntemeiată, considerent din care urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 191, alin. 5, lit. a), art. 224, alin. 1, lit. f) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 cu privire la contestațiile împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea prin care s-a respins contestația depusă de judecătorul Anton Marina de la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022 și anularea parțială a hotărârii Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 18/5 din 27 mai 2022 emisă în privința judecătorului Anton Marina de la Curtea de Apel Chișinău, în partea prin 28 care s-a constatat abaterea disciplinară și s-a aplicat sancțiunea disciplinară în privința sa. Hotărârea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 29