3d-14/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil

3d-14/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

H O T Ă R Â R E

cu privire la acțiunea depusă de

Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind

anularea parțială a actul administrativ individual defavorabil.

(Dosarul nr. 3d-14/24

NR. PIGD 2-24023775-01-3d-29022024)

Continuarea procedurii disciplinare în cazul retragerii sesizării.

12 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de chemare în judecată depusă

de Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

Mihail Calistrov, grefier

constată următoarele:

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a) Argumentele reclamantului

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii privind anularea parțială a hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023, cu privire la

contestațiile împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din

27 mai 2022, în partea prin care s-a respins contestația depusă de judecătorul

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr, 18/5 din 27 mai 2022, emisă în privința

judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău; anularea parțială

a hotărârii Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai

2022, emisă în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel

Chișinău în partea prin care s-a constatat abaterea disciplinară și s-a aplicat

sancțiunea disciplinară în privința subsemnatei.

petenta Oxana Ivanov, s-a adresat cu plângere Colegiului

Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, prin care invocă

comportamentul pretins ilegal și nedemn al subsemnatei în ședința de

examinare a cauzei civile nr. 2a-1460/20 din 25 iunie 2020.

întocmit raportul nr. 1381s-1960p/m în baza verificării sesizării avocatului

Oxana Ivanov în privința acțiunilor judecătorului din cadrul Curții de Apel

Chișinău, Marina Anton.

prezentat Colegiului obiecțiile respective.

2022, s-a constatat comiterea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea

de Apel Chișinău a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din

Legea nr. 178/25.07.2014, în cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării

1

depuse de avocatul Oxana Ivanov și s-a aplicat sancțiunea disciplinară

prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. a) din aceeași Lege - avertisment. Hotărârea

respectivă a fost contestată în temeiul art. 39 din Legea din Legea nr.

178/25.07.2014 în fața Consiliului Superior al Magistraturii.

noiembrie 2023, care i-a fost notificată la data de 1 februarie 2024, s-a

respins contestația, depusă de judecătorul Marina Anton și s-a menținut fără

modificare Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai

2022, emise în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel

Chișinău, prin care a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de

„avertisment” în privința judecătorului nominalizat.

Superior al Magistraturii și Colegiul disciplinar reprezintă un act

administrativ individual defavorabil în sensul art. 10 și art. 11 alin. (1) lit. a)

din Codul administrativ.

administrativ, reclamanta Marina Anton are dreptul, în conformitate cu art.

206 alin. (1) lit. a) la înaintarea unei acțiuni în contestare.

521/32 din 8 noiembrie 2023 i-a fost notificată la data de 2 februarie 2024

prin intermediul secției documentare a Curții de Apel Chișinău. Astfel,

consideră prezenta contestație depusă în interiorul termenului legal.

521/32 din 8 noiembrie 2023 din cauza că, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii și-a depășit atribuțiile funcționale, substituind voința

petiționarului Oxana Ivanov cu propria voință.

privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău

din cadrul ședinței de judecată din 25 iunie 2020 (cauza civilă nr. 2-

18107927-02-2a-19052020).

disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, s-a constatat comiterea de către

judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a abaterii

disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178/25.07.2014

și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. a) din

aceeași Lege - avertisment.

39 din Legea din Legea nr. 178/25.07.2014 în fața Consiliului Superior al

Magistraturii, subiectul cu privire la examinarea contestației fiind inclus în

ordinea de zi pentru ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 3

noiembrie 2023.

2

din 3 noiembrie 2023, petiționara, avocatul Oxana Ivanov a înaintat 2 cereri

către Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul poștei

electronice, una prin care a retras sesizarea depusă, comunicând Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii că nu are careva pretenții în raport cu

judecătorul Marina Anton și, respectiv, a doua prin care a solicitat

examinarea contestației în lipsa sa.

retrasă de către petiționar, procedura urma a fi încetată în temeiul art. 78 alin.

(2) din Codul administrativ care stipulează că participantul care a inițiat

procedura poate retrage petiția inițială până la finalizarea procedurii. Prin

renunțare procedura se declară finalizată, cu excepția cazului în care există

obligația continuării ei din oficiu, despre aceasta fiind informați și ceilalți

participanți.

complexă, dar una singură, care incumbă examinarea cauzelor disciplinare

inclusiv în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, nu doar în cadrul

examinării de către Inspecția Judiciară sau Colegiul Disciplinar. Acest fapt

rezultă inclusiv din însăși intitularea Capitolul III al Legii 178/25.07.2014 -

Procedura examinării cauzelor disciplinare. Respectiv, la examinarea

cauzelor disciplinare în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sunt

aplicabile toate prevederile de procedură din Capitolul III.

se regăsesc în art. 19 alin. (4) din Legea nr. 178/25.07.2014 - în cazul în care

autorul sesizării renunță la pretențiile expuse în sesizare, prin decizie,

nesusceptibilă de atac, inspecția judiciară încetează procedura disciplinară.

Renunțarea la sesizare nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii

disciplinare în condițiile prezentei legi dacă inspecția judiciară sau colegiul

disciplinar consideră că există un interes public de natură să afecteze

prestigiul justiției.

al Magistraturii cu 0 (zero) voturi pro și 4 (patru) voturi împotrivă ale

membrilor Consiliului Superior al Magistraturii prezenți la ședință a conchis

necesar de a respinse cererea privind renunțarea la sesizare.

stabilește, că procedura disciplinară privind judecătorii se bazează pe

principiile: legalității; echității procedurii.

Consiliului Superior al Magistraturii de a respinge cererea petiționarei

privind renunțarea la sesizare. Or, prin aceasta Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii și-a depășit atribuțiile, în mod ilegal și arbitrar substituind

voința liberă, necondiționată a petentului cu propria sa voință.

3

într-un mod tendențios a continuat examinarea procedurii disciplinare

intentate în privința judecătorului Marina Anton, contrar prevederilor legale,

motivând acest fapt prin prisma condiției stabilite la art. 19 alin. (4) din

Legea nr. 178/25.07.2014, că ar exista un interes public de natură să afecteze

prestigiul justiției.

desăvârșire să motiveze în speță care este interesul public și în ce mod acesta

este de natură să afecteze prestigiul justiției, fapt care atrage implicit

ilegalitatea hotărârii contestate inclusiv prin prisma art. 118 din Codul

administrativ. Or, nu se constată existența unui interes public de natură să

afecteze prestigiul justiției pentru continuarea procedurii disciplinare,

argumente contrare lipsind în hotărârea contestată.

admită contestația judecătorului Anton Marina și să emită o hotărâre

conform art. 36 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178/25.07.2014, de încetarea

procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere

disciplinară.

se încadrează în nici o normă legală, astfel încât consideră că aceasta nu a

fost examinată mult aspectual în cauza disciplinară, nu au fost reținute nici

unul din argumentele invocate în obiecțiile oferite, reținând doar raportul

inspectorului judecător Diana Ioniță, ce conținea date distorsionate și

contradictorii, îndreptate exclusiv spre intensificarea nejustificată a

accentului asupra învinuirii aduse, deși atât înregistrarea audio a ședinței

judiciare, cât și stenograma acesteia, denotă cert că expunerea în raport a

circumstanțelor a fost realizată vicios, contrar exigențelor și garanțiilor

legale.

exigențele unui proces echitabil în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului (Roșca c. Moldovei, nr. 6267/02 din 22.03.2005 § 24;

Golder c. Regatului Unit al Marei Britanii, nr. 4451/70 din 21/02/1975, §

34), aplicabil și în cazul procedurilor de atragere la răspundere disciplinară

a judecătorilor, Recomandarea (2010)12, pct. 69. Or, potrivit prevederilor

art. 1 alin. (3) al Constituției Republicii Moldova în lumina interpretărilor

date în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, (hotărârea Curții

Constituționale nr. 2 din 19.01.1998, publicată în M.O. nr. 12-13/8 din

19.02.1998), una din caracteristicile constituționale ale statului de drept o

constituie obligațiunea statului, autorităților lui publice, instituțiilor,

persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor stabilite de

Constituție și legi, inspecția judiciară nefiind o excepție.

4

preveni orice devieri, sistemul de sancțiuni trebuie să se bazeze pe principiile

legalității și a unei naturi previzibile, motiv din care atragerea la răspundere

disciplinară sau solicitarea de explicații judecătorilor pe marginea soluțiilor

judiciare pronunțate, în alt mod decât cel prescris de lege, nu poate fi

conform standardelor internaționale în domeniul justiției, prezumate a fi

promovate de către Consiliului Superior al Magistraturii.

și pct. 8 al hotărârii Curții Constituționale din 07 iunie 2011, Consiliul

Superior al Magistraturii, în calitate de instanță disciplinară, pentru a reține

în sarcina judecătorului săvârșirea unei abateri disciplinare, trebuie să

stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv

latura obiectivă și subiectivă. în lipsa unuia dintre elementele constitutive

abaterea disciplinară nu subzistă și, deci, nu poate fi angajată răspunderea

disciplinară a judecătorului.

examinare a cauzei în ordine apel cu participarea petiționarei în ședința

judiciară din 25 iunie 2020, în calitate de președinte al completului, ar fi

obstrucționat și restricționat petiționara, fapt ce nu corespunde nicidecum

realității, Colegiul reținând că (...) judecătoarea Anton Marina a ridicat vocea

la avocat, făcându-i observație când aceasta încerca să răspundă la întrebările

instanței, de asemenea faptul că avocata Oxana Ivanov i-a reproșat

judecătorului că aceasta nu-i permite să vorbească pentru a-și susține poziția

și cererea înaintată, concomitent adresându-i cu un ton ridicat și la toți cei

prezenți în sală că, pentru abuzuri de drept vor fi sancționați și că, pledoaria

avocații urmează să și-o construiască într-o manieră corectă, procesuală, fără

discursuri cu caracter suburban (...) Se conchide că mijloacele operaționale

de care a făcut uz magistrata Marina Anton la gestionarea ședinței

judecătorești din 25 iunie 2020 (dosar nr. 2-18107927-02-2aa-19052020)

sunt neconforme normelor enunțate, în special atitudinea, comportamentul

judecătoarei față de avocata Oxana Ivanov, adresându-și cu un ton ridicat,

împiedicând-o să-și expună părerea, amenințând-o cu aplicarea amenzii, care

a și aplicat-o, fără a consulta părerea celorlalți membri ai completului, unul

dintre care și-a expus opinie separată privind soluția vociferată de

președintele ședinței, discreditând avocata în fața clientului său, iar adresarea

față de avocată în prezența altor persoane, neimplicate în procesul dat,

precum că discursurile sale sunt „suburbane”, denotă cu certitudine

atitudinea nedemnă a judecătorului în procesul de judecare a cauzei enunțate

(...).

„prezentat și administrat discul cu înregistrarea audio a ședinței de judecată”

prin care s-ar confirma circumstanțele indicate, totuși, lipsa unei atitudini și

expuneri asupra înregistrării respective, în special referitoare la conjunctura

5

concretă în care s-ar fi realizat faptele nominalizate, confirmă, de fapt, că

Colegiul a reținut la adoptarea hotărârii contestate doar textul raportului

inspectorului judecător, care s-a aventurat exclusiv în expunerea acțiunilor

subsemnatei în contradictoriu cu situația de fapt, fără a le suprapune cu

acțiunile și atitudinea manifestată de petiționară în aceeași ședință, caz în

care s-ar fi constatat justificarea acțiunilor sale, deoarece modalitatea în care

au fost formulate învinuirile/constatările susmenționate denotă că acestea au

fost axate exclusiv pe sintagmele extrase din contextul întregii înregistrări

audio de autorul raportului examinat.

comportamentului său față de petiționară fără aprecierea comportamentului

acesteia din urmă, respectiv fără expunerea asupra motivelor pentru care

petiționara a fost somată să adopte un comportament adecvat și

corespunzător profesiei sale precum și să nu intervină în procesul de

formulare a întrebărilor instanței, fără expunerea motivelor aprecierii

adresărilor sale ca fiind „cu ton ridicat”, fără oferirea unei aprecieri a

justificării pentru care petiționara ar fi fost „împiedicată să-și expună

opinia”, fără specificarea modului în care petiționara ar fi fost „discreditată”,

toate în contextul neglijării obligației legale a instanței de a asigura ordinea

în proces, neglijării de către petiționară a acestei ordini, precum și crearea

percepției că amenda judiciară ar fi fost aplicată petiționarei pentru aceeași

faptă pentru care a fost preîntâmpinată, și nu „amenințată”, cu aplicarea

amenzii, dar și atribuirea cuvintelor utilizate de subsemnată, cu referire la

cuvântul „suburban”, reținut de Colegiu într-o definiție improprie, nu este

nici obiectiv, nici echitabil, nici corespunzător exigențelor legale.

o expunere asupra conduitei petiționarei în ședința de judecată vizată,

circumstanțele fiind inversate și expuse într-o manieră contrară

circumstanțelor de fapt, expunere ce poate fi apreciată ca fiind tendențioasă,

fiind cert că extragerea din context a circumstanțelor și a conjuncturii în care

s-a realizat situația examinată, constituie o procedură vicioasă.

avocatul apelantului, i s-a adresat o întrebare privind contextul și temeiurile

de drept ale solicitării de numire a expertizei copilului minor și care este

necesitatea dispunerii efectuării expertizei în condițiile în care acesta nu a

fost audiat în instanță, iar pe parcursul soluționării acestor chestiuni, avocatul

și-a permis să întrerupă instanța, să ridice vocea, fiind preîntâmpinată despre

necesitatea conformării comportamentului său și încetării intervenției în

timp ce instanța se expune, ocazie cu care s-a reiterat întrebarea instanței și

doar în urma omisiunii avocatului de a oferi răspuns la întrebare, continuând

același comportament ireverențios, cu încălcarea ordinii în ședința de

judecată, aceasta a fost atenționată asupra necesității expunerii nu pe

6

temeiuri generale, ci cu argumente de drept, în calitate de participant

profesionist.

ridicarea vocii peste expunerile judecătorilor completului, permițându-și,

contrar cerințelor art. 195 alin. (3) CPC, să se adreseze pe nume președintelui

completului, intrând în polemică cu judecătorii, nepermițându-le să-și

finalizeze frazele, intervenind grosolan peste aceștia, deși a fost atenționată

în repetate rânduri cu privire la acest aspect, inclusiv referitor la faptul că

ședința nu este condusă de aceasta, pentru ca ulterior să declare despre

renunțarea asupra demersului privind efectuarea expertizei pe motivul

efectuării acesteia extrajudiciare, fiind solicitată avocatului prezentarea

înscrisurilor, după care avocatul a informat instanța că va depune o cerere de

recuzare, continuând să intervină peste instanță, la solicitarea de conformare

obligațiunilor procedurale, continuând acest comportament și după ce

instanța s-a expus asupra necesității remiterii cauzei pentru examinarea

recuzării, deși a fost informată despre încetarea discursurilor pentru acest

motiv și doar datorită faptului că avocatul nu s-a confirmat acestei solicitări

și a continuat să manifeste același comportament, a fost sancționată judiciar.

comportament necuviincios, nici o atitudine incorectă, nici o acțiune sau

manifestare arogantă sau care ar fi prejudiciat încrederea publicului în

sistemul judecătoresc, acțiunile sale fiind dictate de obligația asigurării

respectării ordinii în ședința de judecată, o atmosferă respectuoasă, asigurând

disciplina și solemnitatea desfășurării procesului în sala de judecată,

curmând tentativele avocatului de a încălca aceste cerințe, încercând să-l

readuc în limitele procesului examinat, manifestând vădit disrespect față de

instanță, încercând să preia conducerea procesului, intervenind peste

judecătorii completului.

audiere a înregistrării audio a ședinței de judecată (fapt, aparent, omis de a

se realiza) sau de examinarea stenogramei acesteia (în cazul în care

stenograma ar corespunde întru-totul înregistrării audio).

o atitudine neconformă, ce încălca ordinea în ședința de judecată, nu se

conforma cerințelor instanței, insistând în continuare asupra expunerii

argumentelor deja invocate în scris într-o cerere de la care a renunțat în final,

încercând să evite oferirea unui răspuns la întrebările instanței, întrerupând

instanța, ridicând glasul, utilizând diverse tertipuri în acest sens, neglijând

solicitările instanței, contrar exigențelor art. 195 alin. (4) CPC, potrivit căruia

participanții la proces, celelalte persoane prezente în sala de ședințe au

obligația de a respecta ordinea stabilită pentru judecarea cauzei.

7

disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare este și eronată, și ilegală, și

constituie o ingerință în obligația instanței de a asigura ordinea publică în

ședințele judiciare.

argumentelor subsemnatei ca fiind doar o cale de apărare, ce nu răstoarnă

soluția adoptată pe motiv că „judecătorul urma să reacționeze tacticos cu

diligență”, este vădit nejustificată, deoarece înregistrarea audio a ședinței

judiciare denotă că a acționat în strictă conformitate cu exigențele legale în

scopul menținerii ordinii în ședința de judecată, constituind o reacție la

atitudinea și comportamentul avocatului, care încerca să se impună peste

instanță în timpul expunerii acesteia din urmă, neglijând conținutul

întrebărilor și recurgerilor instanței.

judecată conform exigențelor art. 54 al Legii cu privire la avocatură și

atitudinea acestuia față de întrebările instanței, inclusiv în contextul în care

reiterarea întrebărilor adresate s-a realizat în condițiile schimbării poziției

avocatului, comportamentul acestuia fiind în continuare necorespunzător

obligațiunilor impuse prin Lege, este inadmisibilă, subsemnata doar

executând obligațiile impuse prin Lege de organizare a ședinței judiciare, de

asigurare a solemnității și disciplinei.

susținut emitentul raportului la interpretarea oferită de acesta „semantic”

expunerii sale privind curmarea „discursurilor suburbane” ca „fiind de o

calitate inferioară, sau care este caracteristic mahalalei”, deoarece

Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește această noțiune ca fiind

„un discurs lipsit de politețe”, anume acesta fiind sensul noțiunii utilizate de

subsemnată, și nicidecum prin aceasta nu s-a oferit o apreciere discursului ca

fiind „inferior” sau „caracteristic mahalalei”, noțiune ce nu sunt similare

noțiunii utilizate.

reținut argumentul emitentului raportului care interpretează subiectiv

circumstanțele aplicării petiționarei a amenzii judiciare, susținând vădit

nefondat că aplicarea acesteia ar avea legătură cu declararea recuzării,

deoarece este evident că probele acumulate denotă că amenda a fost aplicată

pentru încălcarea repetată de către avocat a ordinii în ședința de judecată,

sancțiunea respectivă neavând nici o legătură cu recuzarea, fapt ce reiese și

din motivele ce au fost puse la baza aplicării amenzii judiciare, iar la dosar

lipsește opinia separată a judecătorului Angela Bostan, care nu a prezentat-o

vreodată în modul stabilit de Lege, deși prin hotărârea contestată i se

incriminează faptul „vociferării opiniei separate”, care, însă, nu influențează

soluția de aplicare a amenzii.

8

petiționara, adoptând un comportament inadecvat în ședința de judecată

vizată, dând dovadă de nepregătire, a încercat să se justifice pentru aceste

omisiuni ale sale și a dorit a se răzbuna pentru scoaterea în evidență a acestor

fapte.

în ședința de judecată în cumul cu extragerea din context a situației realizate

în ședința judiciară vizată, inversarea faptelor nicidecum nu confirmă

exprimarea unei atitudini nedemne față de petiționară, o astfel de interpretare

fiind contrară exigențelor legale, astfel încât este cert că în circumstanțele

relatate supra nu a comis nici o abatere disciplinară, examinarea amplă și

obiectivă a situației indicate confirmând că a acționat strict în limitele Legii

în scopul asigurării ordinii în proces.

repetate rânduri recursuri împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

25 iunie 2020, prin care aceasta a fost sancționată cu amendă pentru

comiterea încălcărilor procedurale, ambele fiind restituite de instanța

supremă: cel primar din 8 iulie 2020 fiind restituit de Curtea Supremă de

Justiție prin încheierea din 14 iulie 2021, nr. 2r-404/21, în temeiul art. 426/1

alin. (1) lit. e) CPC; iar cel secund din 12 noiembrie 2021 (depus de

petiționară după încetarea procesului civil la acțiunea inițială de către

reclamantă și la cererea reconvențională a clientului avocatului Ivanov

Oxana ca urmare a renunțării acestora de la acțiunile înaintate și încetarea

procesului în baza acestora) a fost restituit de Curtea Supremă de Justiție prin

încheierea din 08 decembrie 2021, nr. 2r-762/21, în temeiul art. 426/1 alin.

(1) lit. a) CPC.

irevocabilă și executorie în temeiul normei sus-indicate, cărui fapt nu i s-a

oferit nici o apreciere în hotărârea contestată.

că se încearcă o reevaluare a temeiurilor ce au stat la baza emiterii încheierii

instanței de apel din 25 iunie 2020 și, într-un final, inversarea prezumției

legalității acesteia în conjunctura expusă supra, deși caracterul irevocabil și

executoriu al acestei încheieri produce deja efecte și pentru terți, inclusiv

pentru Consiliul Superior al Magistraturii, fapt susținut și de acesta din urmă

prin multiplele sale soluții oferite în circumstanțe similare în privința actelor

judecătorești irevocabile.

constituțional, angajarea responsabilității judecătorului trebuie făcută sub

rezerva unei prudențe determinate de necesitatea garantării independenței și

libertății judecătorilor contra tuturor presiunilor induse.

9

hotărârea nr. 12 din 07 iunie 2011, în care s-a stabilit că, pentru angajarea

răspunderii judecătorului nu este suficientă existența unei erori judiciare

cauzatoare de prejudiciu drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Aceasta devine imputabilă judecătorului drept consecință a exercitării

atribuțiilor cu rea-credință sau neglijență gravă.

2010, cât și pct. 8 al hotărârii Curții Constituționale din 7 iunie 2011,

Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de instanță disciplinară, pentru

a reține în sarcina judecătorului săvârșirea unei abateri disciplinare, trebuie

să stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia,

respectiv latura obiectivă și subiectivă, iar în lipsa unuia dintre elementele

constitutive abaterea disciplinară nu subzistă și nu poate fi angajată

răspunderea disciplinară a judecătorului.

judecătorii sunt obligați să exercite întocmai cerințele legii la înfăptuirea

justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și

demnității lor, apărarea intereselor societății, înalta cultură a activității

judecătorești, să fie nepărtinitori.

disponibilitate și respect față de persoane, preocupându-se de menținerea

celui mai înalt nivel de competență cerut de judecarea litigiilor, judecată de

care depinde garantarea drepturilor individuale, astfel încât fiecare judecător

este obligat să soluționeze litigiile în mod onest și imparțial în conformitate

cu legea, pe baza probelor, fără a se supune presiunilor sau influenței externe

și fără a se lăsa intimidat.

integral cerințele nominalizate, acțiunile întreprinse fiind determinate de

obligația asigurării ordinii în proces ca urmare a atitudinii necorespunzătoare

manifestate de petiționară, iar învinuirile aduse nicidecum nu denotă, în

iminența examinării obiective a acestora, prin prisma întregii conjuncturi, și

nu doar a extraselor din context, că ar fi adoptat un comportament indecent

ce guvernează relațiile sociale dintre oameni.

Consiliului Superior al Magistraturii au acționat în contradicție cu

prevederile art. 23 din Codul administrativ. Or, concluziile specificate supra

au fost susținute și de Consiliul Superior al Magistraturii la examinarea

cauzei nr. 961/39 prin hotărârea din 15 decembrie 2015, prin care s-a

constatat, inter alia, că acuzații similare referitoare la pretinsa încălcare a

Codului de Etică nu pot constitui temei de atragere la răspundere

disciplinară, iar în acel caz judecătorului i se imputa că „a început a striga

într-un mod neadecvat și obraznic, într-o manieră înjositoare, ridicând glasul

10

la avocat și cu un răcnet neomenesc i-a spus Alionei Dragomir „Ieși de aicea

mai”, „numind-o cu cuvinte înjositoare”.

b) Argumentele Pârâtului

referință la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Anton,

solicitând respingerea ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios

administrativ depusă de Marina Anton împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea în parte a hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 432/27 din 10 octombrie 2023 și a hotărârii

Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022.

Superior al Magistraturii a parvenit plângerea avocatului Oxana Ivanov, prin

care a invocat comportamentul ilegal și nedemn al judecătorului Marina

Anton de la Curtea de Apel Chișinău în ședința de judecată din 25 iunie 2020

de examinare a cauzei civile nr. 2a-1460/20.

inspectorului-judecător principal, plângerea a fost înregistrată ca sesizare și

repartizată pentru examinare inspectorului-judecător Diana Ioniță.

disciplinare și începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, în baza art. 4 alin. (1) lit. k)

din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor.

principal a fost prelungit termenul de verificare a sesizării în cadrul

procedurii disciplinare până la 7 februarie 2022.

judecător Diana Ioniță a reținut că elementele abaterii disciplinare prevăzute

de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-au constituit pe motive imputate

magistratului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău.

depuse de avocatul Oxana Ivanov în privința acțiunilor judecătorului Marina

Anton de la Curtea de Apel Chișinău, a fost repartizată, prin dispoziție,

pentru examinare membrului Colegiului disciplinar, Pavel Midrigan.

Magistraturii a parvenit sesizarea lui Ion Lipcean, prin care a solicitat

verificarea acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel

Chișinău, la examinarea cauzei civile nr. 2a-441/21.

11

repartizat pentru verificare sesizarea nr.66s-78p/m depusă de Ion Lipcean,

inspectorului-judecător Victor Pruteanu.

disciplinare și începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, în baza art. 4 alin. (1) lit. i) și

p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor.

Victor Pruteanu a reținut că acțiunile, faptele, manifestările judecătorului

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei civile nr.

2a-441/21, denotă comiterea abaterii disciplinare prevăzută de art. 4 alin. (1)

lit. i) și p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor.

depuse de petiționarul Ion Lipcean în privința acțiunilor judecătorului

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, a fost repartizată, prin

dispoziție, pentru examinare, membrului Colegiului disciplinar, Elena

Cobzac.

au fost conexate cauzele disciplinare intentate în temeiul sesizărilor depuse

de avocatul Oxana Ivanov și de petiționarul Ion Lipcean, în privința

acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău.

disciplinar a fost încetată procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării

depuse de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe motiv că nu a fost comisă

abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. S-a

constatat comiterea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel

Chișinău a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea

nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, în cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de

avocatul Oxana Ivanov, și i s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de

art. 6 alin. (1) lit. a) din aceeași Lege - „avertisment”.

Apel Chișinău a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație, fiind

completată prin contestația suplimentară din 25 octombrie 2023 împotriva

Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, prin care

s-a constatat comiterea de către judecătorul Marina Anton de la Curtea de

Apel Chișinău a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k), în

cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana

12

Ivanov și i s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit.

a) din aceeași Lege - avertisment.

Victor Pruteanu a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație

împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022,

în partea prin care a fost încetată procedura disciplinară intentată în temeiul

sesizării depuse de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor

judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe motiv că nu a

fost comisă abatere disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din

Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor.

al Magistraturii contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului

disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea prin care a fost încetată

procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de petiționarul

Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea

de Apel Chișinău, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară

prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Superior al Magistraturii au fost respinse contestațiile depuse de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu, de judecătorul Marina Anton și de către

petiționarul Ion Lipcean și s-a menținut fără modificare Hotărârea Plenului

Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emise în privința

judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost

aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” în privința

judecătorului nominalizat.

Chișinău depunând, la 29 februarie 2024, prezenta cerere de chemare în

judecată, a contestat în parte Hotărârea nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în partea prin care s-a respins

contestația depusă de judecătorul Anton Marina de la Curtea de Apel

Chișinău și hotărârea nr. 18/5 din 27 mai 2022 a Plenului Colegiului

disciplinar, în partea prin care s-a constatat abaterea disciplinară si s-a aplicat

sancțiunea disciplinară în privința sa. Prin urmare, Consiliul Superior al

Magistraturii se va expune doar în privința legalității actului administrativ ce

ține de cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul

Oxana Ivanov.

la Curtea de Apel Chișinău a invocat că la caz Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii la examinarea cauzei disciplinare și-a depășit atribuțiile

13

funcționale, substituind voința petiționarului Oxana Ivanov cu propria

voință.

prevederile legii speciale, dispozițiile Codul administrativ având caracter

general, și anume în temeiul art. 36 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 178 din 25

iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul

disciplinar poate hotărî încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării

sesizării depuse, când părțile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 19 alin. (4).

la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în cazul în care autorul sesizării

renunță la pretențiile expuse în sesizare, prin decizie, nesusceptibilă de atac,

inspecția judiciară încetează procedura disciplinară. Renunțarea la sesizare

nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii disciplinare în condițiile

prezentei legi dacă inspecția judiciară sau colegiul disciplinar consideră că

există un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției.

voturi pro și 4 (patru) voturi împotrivă ale membrilor CSM prezenți la

ședință a conchis necesar de a respinge cererea privind renunțarea la sesizare,

deoarece, în speță, nu se întrunesc dispozițiile legale sus-enunțate, or,

inspectorul-judecător Diana Ioniță a insistat asupra examinării sesizării în

fond, și Consiliul a considerat că în acest caz există un interes public de

natură să afecteze prestigiul justiției.

comunități în legătură cu sistemul judiciar, iar prin prestigiul justiției se

înțelege aprecierea publică pozitivă a sistemului judiciar în ansamblu și

această apreciere globală este făcută în raport cu atitudinea, onoarea și

probitatea profesională a judecătorilor, care sunt rezultatul aprecierilor

publice individuale ale acestora.

respingerea cererii privind renunțarea la sesizare a ținut cont de faptul că

inspectorul-judecător Diana Ioniță a insistat la examinarea sesizării în fond,

precum și că prin atitudinea nedemnă a judecătorului Marina Anton față de

participanții în proces (avocat) s-a adus atingere prestigiului justiției.

principiul motivării presupune necesitatea ca autoritatea care emite un act

administrativ să arate, în mod expres, elementele de fapt și de drept care

determină adoptarea deciziei respective. Motivarea reprezintă un element

esențial pentru formarea convingerii cu privire la legalitatea și oportunitatea

actului administrativ, constituind, totodată, o garanție a alegerii soluției

optime de către organul de decizie. Amploarea și detalierea motivării depind

14

de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească

motivarea depind de circumstanțele fiecărui caz.

aplicabilă oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri in

concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, prin prisma

obiectivului său, care este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a

raționamentului instituției emitente a actului.

nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, prin care au fost respinse contestațiile depuse de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu, de judecătorul Marina Anton și de către

petiționarul Ion Lipcean și s-a menținut fără modificare Hotărârea Plenului

Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emise în privința

judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost

aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” în privința

judecătorului nominalizat, rezultă cu certitudine motivele de fapt și de drept,

precum și descrierea succintă a procedurii administrative care a stat la baza

emiterii actului: probele, opiniile participanților.

certitudine că, prin probele administrate în cauză s-a făcut dovada

îndeplinirii cumulative a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare,

sub aspectul art. 4 alin.(l) lit. k) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire

la răspunderea disciplinară a judecătorilor, fiind evidentă atât latura

subiectivă, cât și latura obiectivă, prin faptul că judecătorul a acționat cu

intenție, repetând adresările către avocatul Oxana Ivanov și creând în sala de

judecată o atmosferă tensionată.

Magistraturii a stabilit că în procedura judecătorului Marina Anton s-a aflat

cauza civilă la cererea nr. 2-653/2021 (2-18107927-02-2a-19052020) inițiată

la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîgău împotriva lui Marian

Țîgău cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru întreținerea copiilor

minori și acțiunea reconvențională înaintată de Marian Țîgău împotriva

Liliei Țîgău, intervenient accesoriu Direcția Asistenta Socială și Protecția

Familiei Telenești, privind determinarea domiciliului copiilor minori.

la ora 11:33 min. a fost deschisă ședința de examinare a cauzei civile nr. 2-

18107927-02-2a-19052020.

depuse de reprezentantul apelantului - avocatul Oxana Ivanov cu privire la

dispunerea efectuării expertizei psihologice a copilului, și ulterior audierea

copilului.

15

stenograma efectuată de către inspectorul-judecător, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a reținut că președintele ședinței, judecătorul

Marina Anton prin atitudinea sa, limbajul agresiv, cu un ton nervos și ridicat,

nu i-a acordat avocatului Oxana Ivanov posibilitatea de a se expune referitor

la demersurile depuse, ultima fiind astfel limitată în realizarea funcției

asumate de reprezentant al apelantului.

fiind corectă poziția Colegiului disciplinar referitor la faptul că, polemica

lansată în cadrul ședinței Curții de Apel Chișinău, de examinare a cauzei

civile nr. 2-18107927-02-2a-19052020, a fost în măsură să discrediteze

avocatul atât în fața clientului său, cât și în fața persoanelor prezente în sala

de ședințe, participante în cadrul altor cauze stabilite pentru orele proxime în

agenda completului de judecată, cu unii dintre care autorul sesizării se afla

în relații de colegialitate.

raționamentul Colegiului disciplinar, precum că realizarea de către

judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a unui exercițiu

demonstrativ, prin utilizarea de expresii depreciative, umilitoare la adresa

avocatului Oxana Ivanov, afișarea în raporturile de serviciu a unei atitudini

de superioritate față de avocat, cu consecința subminării autorității acestuia

față de client, reprezintă o atitudine ce se caracterizează ca nedemnă în sens

disciplinar.

judecătorilor, principiile de etică și conduită profesională pentru judecători

sunt: independentă, imparțialitatea, integritatea, profesionalismul,

corectitudinea, colegialitatea, confidențialitatea și transparența, ce vor servi

de asemenea, ca o sursă de informare pentru judecători și justițiabili.

respecte egalitatea persoanelor în fața legii, asigurându-le un tratament

cuviincios prin apărarea demnității și onoarei lor, precum și integritatea

fizică și morală a tuturor participanților la procedurile judiciare. Atitudinea

corectă, imparțială față de om ca valoare supremă, respectarea drepturilor și

libertăților fundamentale în conformitate cu normele de drept naționale și

internaționale și cu principiile morale general-recunoscute sunt cerințe

obligatorii față de judecător.

tuturor persoanelor de a fi tratate în mod egal în fața legii și nu va discrimina

persoanele indiferent de naționalitate origine etnică și statut social, sex, rasă,

dizabilitate, avere, limbă, vârstă, religie, viziuni politice, orientarea sexuală

sau în baza altor criterii.

16

de judecată, asigurând disciplina și solemnitatea desfășurării procesului, fie

în biroul său, fie în sala de judecată. El urmează a da dovadă de demnitate,

respect și răbdare față de toți participanții la proces.

politicos în comunicarea cu alte persoane. El va cere tuturor participanților

la proces și altor funcționari ai sistemului judiciar să se abțină de la

manifestarea, prin cuvinte sau atitudine, a părtinirii sau prejudecăților

împotriva părților, martorilor, avocaților sau altor persoane.

participanții la proces, colaboratorii organelor de ocrotire a normelor de

drept, reprezentanții autorităților publice, va reacționa tacticos cu diligență.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că acțiunile sale în ședința de judecată nu

au fost suprapuse cu acțiunile și atitudinea manifestată de petiționară în

aceeași ședință de judecată, care de fapt justifică acțiunile sale.

Superior al Magistraturii prin actul administrativ contestat, nu poate fi

reținută poziția judecătorului nominalizat invocată mai sus. Or, în orice

situație judecătorul urma să reacționeze tacticos cu diligență.

a menționat că, acesteia pentru încălcarea ordinii în ședința de judecată i-a

fost aplicată amendă judiciară, legalitatea căreia a fost verificată de către

instanța de recurs.

circumstanțe, magistratul urma să mențină ordinea și atmosfera respectuoasă

în ședințele de judecată, asigurând disciplina și solemnitatea desfășurării

procesului, dând dovadă de demnitate, respect și răbdare față de toți

participanții la proces.

disciplinară doar în cazul în care, în urma verificării argumentelor sesizării,

s-a constatat existența circumstanțelor de fapt și de drept care stabilesc faptul

comiterii unei abateri disciplinare de către magistrat.

individualizarea pedepsei disciplinare aplicate, Colegiul disciplinar a stabilit

corect împrejurările în care a fost admisă abaterea disciplinară, gravitatea

acesteia, consecințele faptei săvârșite, precum și circumstanțele personale

ale judecătorului vizat.

trebuie luate în considerare la individualizarea sancțiunii aplicate, fără a fi

minimalizată gravitatea faptelor și legătura de cauzalitate între ele, astfel

17

cum au fost constatate de Colegiul disciplinar și examinate în cadrul Plenului

Consiliului, justifică aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

avertisment față de judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău,

care îndeplinește atât scopul de remediu, cât și scopul sancționator

proporțional abaterii disciplinare comise.

susține că hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 432/27

din 10 octombrie 2023 în partea contestată este legală, certă, motivată,

adoptată cu respectarea procedurii legale în coroborare cu normele

legislative speciale derogatorii, iar aspectele invocate de reclamantă sunt

declarative și lipsite de relevanță. Or, din conținutul cererii de chemare în

judecată nu se atestă careva argumente în stare să anuleze hotărârea

contestată.

ARGUMENTELE PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

reclamanta Marina Anton, reprezentatul acesteia avocatul Ion Sîrbu și

reprezentatul pârâtului Consiliului Superior al Magistraturii nu s-au

prezentat. Totodată, completul de judecată relevă că reclamanta Anton

Marina împreună cu reprezentantul său Sîrbu Ion au depus multiple cereri de

amânare. În acest context, potrivit art. 206 Cod de procedură civilă, ținând

cont că poate fi solicitat justificat o singură amânare, Completul de judecată

a purces la examinarea cauzei în lipsa părților.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărâri respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu

sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

„Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite

exclusiv sferei sale.

18

Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor

legale.”

răspunderea disciplinară a judecătorilor:

„Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute

de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea

disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în

conformitate cu art.4.”

răspunderea disciplinară a judecătorilor:

”Constituie abatere disciplinară:

a) nerespectarea intenționată sau din neglijență gravă a îndatoririi de a se abține

atunci cînd judecătorul știe sau trebuia să știe că există una dintre circumstanțele

prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de declarații repetate și

nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea examinării

cauzei;

b) emiterea unui act judecătoresc de dispoziție prin care, intenționat sau din

neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor

fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova și de tratatele

internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova

este parte;

d) imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției de către un alt judecător;

e) intervențiile ilegale sau exploatarea poziției de judecător în raport cu alte

autorități, instituții sau funcționari fie pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau

acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obținerii

de foloase necuvenite;

f) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest

caracter, precum și a altor informații confidențiale de care a luat cunoștință în exercitarea

funcției, în condițiile legii;

g) încălcarea, din motive imputabile judecătorului și fără să existe o justificare

rezonabilă, a unei obligații de serviciu, inclusiv a termenelor de îndeplinire a acțiunilor

de procedură, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile, libertățile și interesele

legitime ale participanților la proces sau ale altor persoane;

h) absențele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea fără motive obiective

de la serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanței;

i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției;

k) atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați,

experți, martori sau alte persoane;

l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilitățile și interdicțiile stabilite la

art.8 alin.(31) și alin.(32) lit.a) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului;

m1) nerespectarea prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie

2013 privind evaluarea integrității instituționale;

n) obstrucționarea, prin orice mijloace, a activității inspectorilor-judecători;

19

n1) refuzul nemotivat al judecătorului de a-și verifica starea de sănătate în condițiile

art.61 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului;

p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului

justiției în așa măsură încît se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea

atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate

doar ca încălcări ale Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată inter

alia de revendicarea de către reclamanți a încălcării unui drept al său prin

activitatea administrativă a unei autorități publice. La caz, aceste condiții de

încălcare a unui drept prin activitatea administrativă a Consiliului Superior

al Magistraturii sunt întrunite.

reclamanta Marina Anton a utilizat corect tipul acțiunii în contestare,

conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ pentru revendicarea

drepturilor sale, or reclamanta prin acțiunea sa solicită anularea actului

administrativ individual defavorabil.

reclamanta Marina Anton la instanța competentă jurisdicțional și teritorial.

Or, în conformitate cu prevederile art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul

administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin

hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior

al Procurorilor.

acțiunea în contestare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu

prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau

notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării

termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data

comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu

prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la

nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

947 din 19.07.1996, prevede că, hotărârile Consiliului Superior al

20

Magistraturii pot fi contestate de orice persoană interesată, în termen de 30

de zile de la data comunicării acesteia.

remis în adresa reclamantei Marina Anron copia hotărârii nr. 521/32 din 8

noiembrie 2023 prin intermediul poștei electronice, (f.d. 234, dosarul

administrativ), acțiunea fiind depusă la 29 februarie 2024, astfel, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, acțiunea este depusă

în termen.

consideră că, la caz, motive de inadmisibilitate a prezentei acțiuni, în

conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ nu sunt,

deci acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată în fond.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

conformitate cu legea, s-a stabilit cu certitudine următoarele fapte.

parvenit plângerea avocatului Oxana Ivanov, prin care a invocat abuzurile și

comportamentul nedemn al judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel

Chișinău în ședința de judecată din 25 iunie 2020 de examinare a cauzei

civile nr. 2a-1460/20.

inspectorului-judecător principal, sesizarea înaintată de avocatul Oxana

Ivanov privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Marina

Anton de la Curtea de Apel Chișinău a fost repartizată inspectorului-

judecător Diana Ioniță.

disciplinare și începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului din

cadrul Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, în baza art. 4 alin. (1) lit. k)

din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din

25 iulie 2014.

judecător Diana Ioniță a reținut că elementele abaterii disciplinare prevăzute

de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, s-au constituit pe motive imputate

magistratului Marina Anton, raportul fiind remis Colegiului disciplinar

pentru examinare.

repartizarea aleatorie a cauzelor disciplinare depuse la Plenul Colegiului

disciplinar, cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de

avocatul Oxana Ivanov în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de

21

la Curtea de Apel Chișinău, a fost repartizată, membrului Colegiului

disciplinar, Pavel Midrigan.

Superior al Magistraturii prin care a solicitat verificarea acțiunilor

judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, la examinarea

cauzei civile nr. 2a-441/21.

judecător principal, sesizarea înaintată de avocatul Ion Lipcean privind

tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Marina Anton de la Curtea

de Apel Chișinău a fost repartizată inspectorului-judecător Victor Pruteanu.

disciplinare și începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

judecător Victor Pruteanu s-a reținut că acțiunile și faptele, manifestările

judecătorului Marina Anton stabilite, în mod rezonabil denotă comiterea

abaterii disciplinare prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

repartizarea aleatorie a cauzelor disciplinare depuse la Plenul Colegiului

disciplinar, cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de Ion

Lipcean în privința acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de

Apel Chișinău, a fost repartizată, membrului Colegiului disciplinar, Elena

Cobzac.

s-a dispus conexarea cauzelor disciplinare intentate în temeiul sesizărilor

depuse de avocatul Oxana Ivanov și de petiționarul Ion Lipcean, în privința

acțiunilor judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău.

disciplinar a fost încetată procedura disciplinară intentată în temeiul sesizării

depuse de petiționarul Ion Lipcean, în privința acțiunilor judecătorului

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe motiv că nu a fost comisă

abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. i) și p) din Legea nr. 178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. S-a

constatat comiterea de către judecătorul Curții de Apel Chișinău Marina

Anton a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. k) din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014,

în cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării depuse de avocatul Oxana

Ivanov, și i s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit.

a) din aceeași Lege - „avertisment”.

22

Chișinău a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație asupra

hotărârii Colegiului disciplinar din 27 mai 2022 pe marginea sesizării

avocatului Oxana Ivanov în ordinea art. 39 al Legii cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorului, iar la 25 octombrie 2023 a depus contestație

suplimentară.

Pruteanu a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație împotriva

Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea

prin care a fost încetată procedura disciplinară în privința acțiunilor

judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, pe art. 4 alin. (1)

lit. i) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din

27 mai 2022, în partea încetată procedura disciplinară în temeiul sesizării

depuse de petiționarul Ion Lipcean.

Superior al Magistraturii au fost respinse contestațiile depuse de inspectorul-

judecător Victor Pruteanu, de judecătorul Marina Anton și de către

petiționarul Ion Lipcean și s-a menținut fără modificare Hotărârea Plenului

Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, emise în privința

judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost

aplicată sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” în privința

judecătorului nominalizat.

Anton se desprinde că, ultima solicită anularea parțială a hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 521/32 din 8 noiembrie 2023, cu privire la

contestațiile împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din

27 mai 2022, în partea prin care s-a respins contestația depusă de judecătorul

Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr, 18/5 din 27 mai 2022, emisă în privința

judecătorului Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău, precum și

anularea parțială a hotărârii Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5

din 27 mai 2022, emisă în privința judecătorului Marina Anton de la Curtea

de Apel Chișinău în partea prin care s-a constatat abaterea disciplinară și s-a

aplicat sancțiunea disciplinară, astfel, completul de judecată a Curții

Supreme de Justiție se va expune doar în privința legalității actului

administrativ ce ține de cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării

depuse de avocatul Oxana Ivanov.

reține, că reclamanta în argumentarea pretențiilor solicitate a invocat

23

următoarele aspecte și anume că, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

la examinarea cauzei disciplinare și-a depășit atribuțiile funcționale,

substituind voința petiționarului Oxana Ivanov cu propria voință, manifestat

prin respingerea cererii petiționarei avocatul Oxana Ivanov privind

retragerea petiției și continuarea examinării procedurii disciplinare intentată.

acest aspect ca temei de anulare a hotărârii contestate, din următoarele

considerente.

2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul

disciplinar poate hotărî încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării

sesizării depuse, când părțile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 19 alin. (4).

2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în cazul în care

autorul sesizării renunță la pretențiile expuse în sesizare, prin decizie,

nesusceptibilă de atac, inspecția judiciară încetează procedura disciplinară.

Renunțarea la sesizare nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii

disciplinare în condițiile prezentei legi dacă inspecția judiciară sau colegiul

disciplinar consideră că există un interes public de natură să afecteze

prestigiul justiției.

Curții Supreme de Justiție reține că, petiționarul formal poate renunța la

sesizarea sa, însă, aceasta nu finalizează în mod automat procedura

disciplinară, or, în cazul în care există indici, elemente obiective și plauzibile

privind o potențială abatere disciplinară, procedura disciplinară continuă.

săvârșire a unei abateri disciplinare de către judecător, fapt confirmat prin

concluziile din raportul Inspecției Judiciare.

este de natură strict particulară, ci se desfășoară în temeiul unui regim juridic

de interes public, care urmărește garantarea integrității și responsabilității în

exercitarea funcției de judecător, precum și menținerea încrederii publice în

sistemul de justiție.

autoritatea deplină, este în drept și obligată să continue examinarea sesizării

și să adopte măsurile corespunzătoare, chiar și în cazul în care persoana care

a formulat sesizarea renunță ulterior la aceasta.

(sesizare), Inspecția judiciară și, ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii,

24

poate continua procedura, dacă sesizarea conține elemente suficiente care ar

putea indica o abatere disciplinară comisă de judecător.

petiționarului, ci pot afecta încrederea generală a societății în justiție.

Sistemul judecătoresc trebuie să fie transparent, responsabil și integru. Orice

încălcare, chiar aparentă, trebuie verificată. De aceea, instituțiile statului

(Inspecția Judiciară, CSM) sunt obligate să continue procedura chiar dacă

persoana care a sesizat cazul se răzgândește sau renunță.

Justiție constată că, renunțarea petiționarului la sesizare nu are ca efect

încetarea procedurii disciplinare și nici nu poate constitui un temei de anulare

a hotărârii Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliului Superior al Magistraturii ar fi ilegală pentru că nu ar fi motivată

în ceea ce privește interesul public și afectarea prestigiului justiției,

completul de judecată constată că această critică este neîntemeiată, din

următoarele considerente.

contestată cuprinde o motivare corespunzătoare, în conformitate cu art. 118

din Codul administrativ, în concret Consiliul Superior al Magistraturii a

reținut că, Plenul Colegiului disciplinar în limitele raportului a stabilit că,

mijloacele operaționale de care a făcut uz magistratul Marina Anton de la

Curtea de Apel Chișinău la gestionarea ședinței de judecată din 25 iunie 2020

(cauza civilă nr. 2- 18107927-02-2a-19052020) sunt neconforme normelor,

în special atitudinea, comportamentul judecătorului față de avocatul Oxana

Ivanov, căruia i s-a adresat cu un ton ridicat, împiedicând-o să își expună

părerea, amenințând-o cu aplicarea unei amenzi judiciare, care a și aplicat-

o, fără a se consulta cu părerea celorlalți membri ai completului de judecată,

unul dintre care și-a expus opinia separată privind soluția vociferată de

președintele ședinței, discreditând avocatul în fața clientului său, iar

adresarea față de avocat în prezența altor persoane, neimplicate în procesul

dat, precum că discursurile sale sunt „suburbane”, denotă cu certitudine

atitudinea nedemnă a judecătorului în procesul de judecare a cauzei enunțate.

Superior al Magistraturii a stabilit că, în procedura judecătorului Marina

Anton s-a aflat cauza civilă la cererea nr. 2-653/2021 (2-18107927-02-2a-

19052020) inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Țîgău

împotriva lui Marian Țîgău cu privire la încasarea pensiei de întreținere

pentru întreținerea copiilor minori și acțiunea reconvențională înaintată de

Marian Țîgău împotriva Liliei Țîgău, intervenient accesoriu Direcția

Asistenta Socială și Protecția Familiei Telenești, privind determinarea

domiciliului copiilor minori.

25

la ora 11:33 min. a fost deschisă ședința de examinare a cauzei civile nr. 2-

18107927-02-2a-19052020.

depuse de reprezentantul apelantului - avocatul Oxana Ivanov cu privire la

dispunerea efectuării expertizei psihologice a copilului, și ulterior audierea

copilului.

stenograma efectuată de către inspectorul-judecător, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a reținut că președintele ședinței, judecătorul

Marina Anton prin atitudinea sa, limbajul agresiv, cu un ton nervos și ridicat,

nu i-a acordat avocatului Oxana Ivanov posibilitatea de a se expune referitor

la demersurile depuse, ultima fiind astfel limitată în realizarea funcției

asumate de reprezentant al apelantului.

fiind corectă poziția Colegiului disciplinar referitor la faptul că, polemica

lansată în cadrul ședinței Curții de Apel Chișinău, de examinare a cauzei

civile nr. 2-18107927-02-2a-19052020, a fost în măsură să discrediteze

avocatul atât în fața clientului său, cât și în fața persoanelor prezente în sala

de ședințe, participante în cadrul altor cauze stabilite pentru orele proxime în

agenda completului de judecată, cu unii dintre care autorul sesizării se afla

în relații de colegialitate.

raționamentul Colegiului disciplinar, precum că realizarea de către

judecătorul Marina Anton de la Curtea de Apel Chișinău a unui exercițiu

demonstrativ, prin utilizarea de expresii depreciative, umilitoare la adresa

avocatului Oxana Ivanov, afișarea în raporturile de serviciu a unei atitudini

de superioritate față de avocat, cu consecința subminării autorității acestuia

față de client, reprezintă o atitudine ce se caracterizează ca nedemnă în sens

disciplinar.

corespunzătoare, clară și coerentă, raportată la fapta reținută, temeiurile

legale incidente și sancțiunea aplicată, îndeplinind exigențele de motivare

impuse de lege.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Consiliul

Superior al Magistraturii nu este obligat să demonstreze prin probe directe

existența unui interes public concret afectat, întrucât judecătorii exercită o

funcție demnitate publică în statul de drept, iar conduita lor este în mod

obiectiv de interes public. Astfel că, orice abatere disciplinară a judecătorului

poate aduce atingere prestigiului justiției și poate crea percepția de lipsă de

imparțialitate sau integritate.

26

interesului public privind buna funcționare a justiției. Acest interes este

implicit în statutul și responsabilitatea socială a magistratului și nu necesită

demonstrarea prin probe, cum ar fi reacții publice, mediatizare sau plângeri.

Iar motivarea în detaliu a existenței interesului public nu este necesară atunci

când acesta decurge în mod evident din circumstanțele de fapt și din

contextul exercitării funcției.

încrederea publicului în justiție, iar menționarea acestui aspect în hotărâre

este suficientă și adecvată.

justiției, or, este suficientă existența unei conduite publice inadecvate a unui

magistrat, pentru a considera că este afectat acest prestigiu. Săvârșirea

abaterii disciplinare în exercitarea funcției și în prezența publicului, sunt în

mod obiectiv de natură să afecteze încrederea în sistemul de justiție.

manifestate prin atitudini nedemna a magistratului față de un avocat în

ședință publică, sunt prin natura lor, de interese public și afectează în mod

direct încrederea în justiție.

comportamentul și atitudinea petiționarului, la acest argument completul de

judecată menționează că, judecătorul în orice situație urma să reacționeze

tacticos și cu diligență, evitând aroganța, dând dovadă de demnitate, respect

și răbdare față de toți participanții la proces.

cu privire la statutul judecătorului, judecătorii sânt obligați: să se abțină de

la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției, care

compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de

obiectivitatea lor; să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;

principiile de etică și conduită profesională pentru judecători sunt:

independentă, imparțialitatea, integritatea, profesionalismul, corectitudinea,

colegialitatea, confidențialitatea și transparența, ce vor servi de asemenea, ca

o sursă de informare pentru judecători și justițiabili.

legii, asigurându-le un tratament cuviincios prin apărarea demnității și

onoarei lor, precum și integritatea fizică și morală a tuturor participanților la

procedurile judiciare. Atitudinea corectă, imparțială față de om ca valoare

supremă, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale în conformitate

cu normele de drept naționale și internaționale și cu principiile morale

general-recunoscute sunt cerințe obligatorii față de judecător.

27

sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul

judecătoresc.

de judecată, asigurând disciplina și solemnitatea desfășurării procesului, fie

în biroul său, fie în sala de judecată. El urmează a da dovadă de demnitate,

respect și răbdare față de toți participanții la proces.

săi, participanții la proces, colaboratorii organelor de ocrotire a normelor de

drept, reprezentanții autorităților publice, va reacționa tacticos cu diligență.

manifeste o atitudine respectoasă, să dea dovadă de politețe, înțelegere,

toleranță, răbdare, tact față de cei prezenți în sala de judecată, abținerea de la

orice atitudine, de la întrebări sau comentarii care ar putea ofensa demnitatea

persoanei, contrat acestora în special atitudinea, comportamentul

judecătorului față de avocatul Oxana Ivanov, căruia i s-a adresat cu un ton

ridicat, împiedicând-o să își expună părerea, amenințând-o cu aplicarea unei

amenzi judiciare, care a și aplicat-o, discreditând avocatul în fața clientului

său, adresarea față de avocat în prezenta altor persoane, neimplicate în

procesul dat, polemica lansată în cadrul ședinței, precum că afirmațiile că

discursurile sale sunt „suburbane”, denotă cu certitudine atitudinea nedemnă

a judecătorului în procesul de judecare a cauzei.

Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Marina Anton împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea parțială a actul

administrativ individual defavorabil, este una neîntemeiată, considerent din

care urmează a fi respinsă.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind

anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 521/32

din 8 noiembrie 2023 cu privire la contestațiile împotriva hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27 mai 2022, în partea prin care s-a respins

contestația depusă de judecătorul Anton Marina de la Curtea de Apel

Chișinău împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/5 din 27

mai 2022 și anularea parțială a hotărârii Colegiului disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 18/5 din 27 mai 2022 emisă în privința

judecătorului Anton Marina de la Curtea de Apel Chișinău, în partea prin

28

care s-a constatat abaterea disciplinară și s-a aplicat sancțiunea disciplinară

în privința sa.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

29