3d-44/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- legalitatea hotărârilor CSM privind sesizările disciplinare
3d-44/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
H O T Ă R Â R E
În numele legii
cu privire la acțiunea depusă de
Cabinetul Avocatului „Guțan Marcel” împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii privind anularea actului administrativ individual defavorabil.
Legalitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii privind sesizările disciplinare,
sub aspectul calificării soluției instanței ca abatere disciplinară, delimitării dintre eroarea de
judecată și răspunderea disciplinară, limitelor competenței autorității disciplinare în raport
cu independența judecătorului și accesului petiționarului la un control efectiv al legalității
actelor administrative în materia răspunderii disciplinare.
(Dosarul nr. 3d-44/24
NR. PIGD 2-24074125-01-3d-08072024)
4 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în
judecată depusă de CA „Guțan Marcel” împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
Cu participarea grefierului, Veronica Gîscă
constată următoarele:
ÎN FAPT
A. Poziția reclamantului
La 5 iulie 2024, CA „Guțan Marcel” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând: scutirea de la plata
taxei de timbru; admiterea contestației; anularea Hotărârii Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 180/15 din 15 aprilie 2024; anularea Hotărârii
Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 147/7
din 21 iulie 2023; anularea Deciziei Inspecției Judiciare nr. 422s-544 p/m din
16 iunie 2023; dispunerea unei noi examinări a sesizării privind cercetarea
disciplinară a judecătorilor Panov Ana, Anton Marina și Cojocaru Olga de la
Curtea de Apel Chișinău, prin prisma comiterii abaterilor disciplinare prevăzute
de art. 4 alin. (1) lit. b), i), p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 28 aprilie 2023 a depus
la Consiliul Superior al Magistraturii sesizarea nr. 544 p/m, prin care a contestat
acțiunile judecătorilor Ana Panov, Olga Cojocaru și Marina Anton, susținând
că acțiunile acestora întruneau elementele abaterilor disciplinare prevăzute de
art. 4 alin. (1) lit. b), i), p) din Legea nr. 178/2014. Sesizarea a vizat încheierea
din 3 mai 2022, prin care instanța a dispus restituirea cererilor de recurs
formulate de avocatul Guțan Marcel și avocatul Toia Anatolii, depuse în
interesele Oriol Aliona, pe motivul lipsei împuternicirilor procedurale.
Reclamantul a menționat că încheierea din 3 mai 2022, emisă de Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, i-a
fost comunicată prin poșta electronică la data de 1 iunie 2022. Completul de
judecată a fost format din judecătorii Ana Panov (președinte), Olga Cojocaru
și Marina Anton. Potrivit acestei încheieri, cererile de recurs formulate de
avocații Guțan Marcel și Toia Anatolii, în numele lui Oriol Aliona, au fost
1
restituite pe motivul că ar fi fost depuse de persoane care nu dețineau
împuterniciri procedurale valabile.
Reclamantul a susținut că, în calitate de avocat desemnat din oficiu în
cauza Oriol Aliona, a fost împuternicit prin mandatul avocațial din 29
noiembrie 2021, precum și prin Decizia CNAAJGS nr. 2356/ACC din 18
noiembrie 2021, să acorde asistență juridică în instanță, inclusiv pentru
exercitarea căilor de atac. Aceste documente au fost anexate la sesizare și, în
opinia sa, nu au fost examinate în mod efectiv.
Prin dispoziția inspectorului-judecător principal interimar nr. 422s-544
p/m din 3 mai 2023, sesizarea a fost repartizată inspectorului-judecător
Vladimir Brașoveanu, care, prin decizia din 16 iunie 2023, a respins sesizarea
ca fiind neîntemeiată. Reclamantul a recepționat decizia motivată la 22 iunie
2023.
Nefiind de acord cu această soluție, reclamantul a depus contestație,
solicitând anularea deciziei și restituirea cauzei către Inspecția Judiciară pentru
o verificare suplimentară, în vederea dispunerii cercetării disciplinare a
judecătorilor vizați.
Prin Hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 147/7 din 21 iulie 2023, contestația a fost respinsă ca
neîntemeiată. Reclamantul a luat cunoștință despre această hotărâre la 5
septembrie 2023 și a formulat o nouă contestație în fața Plenului Consiliului.
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 180/15
din 15 aprilie 2024, s-a respins contestația formulată de reclamant împotriva
hotărârii Colegiului disciplinar nr. 147/7 și, implicit, împotriva deciziei nr.
422s-544 p/m din 16 iunie 2023, menținându-se în vigoare hotărârile
instanțelor disciplinare inferioare. Reclamantul a recepționat această hotărâre
la 6 iunie 2024.
Cabinetul Avocatului „Guțan Marcel” a invocat că toate cele trei acte,
decizia Inspecției Judiciare, hotărârea Colegiului disciplinar și hotărârea
Plenului CSM, au fost emise cu ignorarea motivelor indicate în contestație și
fără examinarea efectivă a probelor relevante. În mod special, acesta a criticat
faptul că inspectorul-judecător Vladimir Brașoveanu ar fi preluat textual
conținutul unei alte decizii pronunțate asupra unei sesizări formulate anterior
de avocatul Smochină Marcel, fără a analiza individual sesizarea proprie, fapt
ce ar constitui o examinare formală și superficială a cauzei.
De asemenea, reclamantul a arătat că nici Colegiul disciplinar, nici
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu s-au expus asupra acestui viciu
procedural invocat expres în contestații, omițând o analiză esențială pentru
legalitatea procedurii disciplinare.
2
În continuare, reclamantul a susținut că niciunul dintre forurile
disciplinare nu a analizat în mod efectiv probele anexate sesizării, în special
copia recto-verso a mandatului avocațial din 29 noiembrie 2021 și copia
deciziei CNAAJGS nr. 2356/ACC din 18 noiembrie 2021, care demonstrau
împuternicirea expresă de a exercita căi de atac.
Acesta a reiterat că i-au fost încălcate în mod direct drepturile
fundamentale, în special dreptul de acces liber la justiție (art. 20 din
Constituție), dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO) și dreptul la un recurs
efectiv (art. 13 CEDO), iar omisiunea autorităților disciplinare de a analiza
aceste aspecte a constituit, în opinia sa, o ingerință nejustificată în accesul la un
mecanism eficient de tragere la răspundere a judecătorilor.
În aceste condiții, reclamantul a calificat încheierea din 3 mai 2022 drept
abuzivă și contrară dispozițiilor Codului de procedură civilă, întrucât a fost
emisă în ciuda unui mandat valabil și cu încălcarea normelor legale privind
reprezentarea, afectând grav exercitarea dreptului la apărare.
Astfel, reclamantul a consideră că acțiunile judecătorilor Ana Panov,
Olga Cojocaru și Marina Anton întrunesc elementele abaterilor disciplinare
prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), i), p) din Legea nr. 178/2014, întrucât au
adoptat o încheiere cu încălcarea normelor imperative, au afectat drepturi
fundamentale și au prejudiciat încrederea în justiție.
În susținerea afirmațiilor sale, reclamantul a arătat că, în calitate de
avocat desemnat din oficiu, a depus mandatul avocațial la dosarul cauzei civile
nr. 25-667/2021 (25-889/2021), pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
unde i-a fost recunoscută calitatea de reprezentant procesual al beneficiarei
Oriol Aliona. Mandatul, semnat de beneficiar, conținea împuternicirea expresă
de a exercita căi de atac. Acesta a invocat aplicabilitatea dispozițiilor art. 75
alin. (1), art. 77, art. 80 alin. (7) și art. 81 din Codul de procedură civilă,
considerând că prin restituirea recursurilor s-a încălcat nejustificat dreptul la
reprezentare valabilă și la apărare.
B. Poziția pârâtului
La 4 octombrie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a depus
referință la cererea de chemare în judecată, prin care a solicitat respingerea
acțiunii ca fiind inadmisibilă, invocând faptul că procedura disciplinară
reglementată de Legea nr. 178/2014 are un caracter de drept public și nu
conferă autorului sesizării un drept subiectiv la aplicarea unei sancțiuni
disciplinare împotriva unui judecător.
Consiliul a menționat că reclamantul a beneficiat de toate treptele de
examinare prevăzute de lege, sesizarea a fost analizată de Inspecția Judiciară,
contestația împotriva deciziei acesteia a fost examinată de Colegiul disciplinar,
3
iar ulterior a fost formulată o contestație și în fața Plenului Consiliului. Astfel,
consideră că nu se poate susține încălcarea accesului la justiție.
A reținut că potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții
Europene a Drepturilor Omului, autorul unei sesizări disciplinare nu
beneficiază de un „drept civil” care ar putea fi apărat în contenciosul
administrativ. Răspunderea disciplinară a judecătorilor are caracter
instituțional, fiind un mecanism de garantare a integrității sistemului de justiție,
nu un mijloc de valorificare a unor drepturi subiective ale petentului.
Consiliul invocă faptul că, în lipsa unei încălcări directe a unui drept
subiectiv al reclamantului, acțiunea în contencios administrativ nu poate fi
întemeiată. De asemenea, subliniază că actele administrative contestate au fost
adoptate în limitele competenței autorităților disciplinare și cu respectarea
procedurii prevăzute de lege.
Pe fondul cauzei, pârâtul arată că nu au fost întrunite elementele abaterii
disciplinare și că documentele anexate sesizării nu justifică declanșarea
cercetării disciplinare.
Consideră că hotărârile adoptate sunt legale, temeinice și nu conțin vreo
nelegalitate care să justifice anularea acestora.
C. Poziția părților în ședință publică
Completul de judecată reține că prezenta cauză a fost examinată în
ședință publică, în cadrul ședinței de judecată desfășurate la 4 iulie 2024, când
a fost pronunțat dispozitivul hotărârii.
La ședință s-au prezentat reprezentantul CA „Guțan Marcel” și
reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu, în baza
procurii.
Reclamantul a susținut acțiunea și a solicitat admiterea ei. În ședință a
concretizat că acțiunea este înaintată în nume personal și nu în interesul și în
baza împuternicirii lui Oriol Aliona, pe care a reprezentat-o, fiind desemnat din
oficiu.
Reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat
declararea acțiunii ca inadmisibilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 30 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură:
„În cabinetul avocatului își exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului).
Cabinetul avocatului activează și se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.”
Art. 17 din Codul administrativ:
4
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ,
cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 189 alin.(1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează: a) în primă instanță, prin hotărâri
irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului
Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor;”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,
prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5
judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 206 alin.(1) din Codul administrativ:
„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în
parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității
publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la
acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței
sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui
contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act
administrativ normativ (acțiune de control normativ).”
Art. 207 alin.(1) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ.”
Art. 209 alin. (1), (2) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau
notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de
prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului
administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165
alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.
5
Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul
administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată
incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la
comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea
prealabilă.”
Art. 219 alin. (1) (3) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor
probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de
solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea
cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru
depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de
judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de
participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă,
totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ:
„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă
una dintre următoarele hotărâri: f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sânt
îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–e).”
Art. 225 alin.(1) și (2) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act
administrativ.
Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează
la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare
toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a
exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”
Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor:
„Constituie abatere disciplinară: b) emiterea unui act judecătoresc de dispoziție prin
care, intenționat sau din neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii
Moldova și de tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
Republica Moldova este parte; i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul
de înfăptuire a justiției; p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale
ori prestigiului justiției în așa măsură încât se afectează încrederea în justiție, comise în
exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi
calificate doar ca încălcări ale Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor.
Art. 19 alin. (1) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor:
6
„Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători
poate fi înaintată de: a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei comise
de judecător sau o altă persoană care poate invoca un interes legitim;”
Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 178/2014:
„Sesizarea disciplinară se formulează în scris, se semnează de autorul ei și se
înaintează Consiliului Superior al Magistraturii.”
Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor:
„Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la
secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează și se transmite
inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepționare.”
Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 178/2014:
„Dacă sesizarea nu corespunde condițiilor de formă și conținut stabilite de art.20,
inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua în care i-a fost repartizată
sesizarea pentru verificarea prealabilă, o restituie autorului cu indicarea neajunsurilor
stabilite, printr-o decizie nesusceptibilă de atac și explicarea dreptului de a depune o nouă
sesizare. Inspectorul-judecător care a restituit sesizarea transmite o copie a scrisorii de
restituire a sesizării inspectorului-judecător principal pentru informare și ținerea evidenței
statistice.”
Art. 39 alin. (1) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea
disciplinară a judecătorilor:
„Hotărârile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al
Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea,
inspecția judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii
copiei hotărârii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea
acestui termen, hotărârile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile.”
Art. 40 alin. (1) din Legea nr. 178/2014:
„Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în condițiile art.39, pot fi
contestate la Curtea Supremă de Justiție de persoanele care au depus sesizarea, de inspecția
judiciară sau de judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 30 zile de la data recepționării
hotărârii motivate.”
Art. 2 din Legea taxei de stat nr. 213/2023:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele
fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,
precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie, cu excepția cazurilor prevăzute
de prezenta lege.
Prin derogare de la alin.(1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și instituțiile
publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul public național.
7
Taxa de timbru constituie 200 de lei.”
Art. 5 din Legea taxei de stat nr. 213/2023:
„Scutirile de taxa de stat și de taxa de timbru sunt expuse în anexa nr.2.
În funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică
sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de
stat ori a unei părți a acesteia și/sau de plata taxei de timbru pentru intentarea unui proces
judiciar civil, a unui proces de contencios administrativ, pentru fiecare contestație împotriva
deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale, precum și pentru fiecare cerere
privind contestarea actelor de executare sau acțiunilor/inacțiunii executorului judecătoresc,
atât în primă instanță, cât și în cazul exercitării căilor de atac.”
ADMISIBILITATEA ACȚIUNII
Completul de judecată reține că, potrivit art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul
administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin
hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ îndreptate împotriva
hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.
În prezenta cauză, reclamantul CA „Guțan Marcel” a contestat Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 180/15 din 15 aprilie 2024,
solicitând anularea acesteia. Obiectul acțiunii vizează un act administrativ
individual emis în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor, ceea ce se
încadrează în sfera de competență a instanței de contencios administrativ,
conform dispozițiilor art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.
Potrivit art. 209 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, acțiunea se
înaintează în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ
individual. Conform materialelor dosarului administrativ (f.d 71), Hotărârea nr.
180/15 din 15 aprilie 2024 a fost comunicată reclamantului la data de 6 iunie
Acțiunea a fost depusă la Curtea Supremă de Justiție la data de 5 iulie
2024, respectând astfel termenul legal prevăzut de lege.
Completul de judecată constată că, în temeiul art. 40 alin. (1) din Legea
nr. 178/2014, persoana care sesizează Consiliul Superior al Magistraturii are
dreptul să conteste hotărârile acestuia la Curtea Supremă de Justiție. Din
considerentele enunțate, Curtea Supremă de Justiție nu poate declara acțiunea
inadmisibilă pe motivul lipsei dreptului vătămat, urmând a se expune pe fondul
contestației.
De asemenea, cererea întrunește cerințele de formă și conținut prevăzute
de Codul administrativ, fiind motivată în fapt și în drept și însoțită de probele
relevante.
La momentul depunerii acțiunii, reclamantul a solicitat scutirea de la
plata taxei de timbru. Instanța a procedat la examinarea acțiunii în fond, urmând
să se pronunțe asupra cererii de scutire în prezenta hotărâre.
8
STAREA DE FAPT CONSTATATĂ DE CĂTRE INSTANȚA DE
JUDECATĂ
Din actele dosarului rezultă că, la 28 aprilie 2023, avocatul Guțan Marcel
a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare disciplinară împotriva
judecătorilor Ana Panov, Olga Cojocaru și Marina Anton din cadrul Curții de
Apel Chișinău, invocând existența elementelor abaterii disciplinare prevăzute
la art. 4 alin. (1) lit. b), i), p) din Legea nr. 178/2014 privind răspunderea
disciplinară a judecătorilor.
Sesizarea viza încheierea din 3 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel
Chișinău (complet format din judecătorii menționați), prin care au fost restituite
cererile de recurs declarate de avocatul Guțan Marcel și avocatul Toia Anatolii
în interesele Alionei Oriol, împotriva încheierii din 11 ianuarie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care fuseseră respinse cererile
acesteia privind anularea încheierii executorului, restituirea imobilului și alte
cereri accesorii formulate împotriva executorului judecătoresc Pașa Nicolae și
a intervenienților Tolici Nicolae, Tolici Tatiana și Tolici Aliona.
În încheierea atacată, completul a reținut că avocatul Guțan Marcel nu
avea împuterniciri procedurale suficiente pentru a declara recurs, în baza
mandatului anexat (MA nr. 1708233 din 29 noiembrie 2021), emis de Oficiul
teritorial Chișinău al CNAJGS. Potrivit instanței, mandatul nu conținea
împuternicirea expresă de a contesta actele executorului judecătoresc în temeiul
art. 50 și 161 din Codul de executare.
Avocatul Guțan Marcel a susținut că decizia completului este nelegală,
întrucât art. 80 din Codul de procedură civilă prevede că împuternicirea oferită
pentru reprezentare în instanță conferă dreptul de a exercita toate actele de
procedură în numele clientului, inclusiv formularea căilor de atac.
Totodată, a invocat faptul că drepturile procesuale ale recurentei Oriol
Aliona au fost grav afectate prin refuzul instanței de apel de a examina
recursurile formulate, ceea ce a constituit, în opinia sa, o încălcare a dreptului
la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, a accesului liber la justiție și a
normelor imperative ale Codului de procedură civilă.
Sesizarea a fost repartizată inspectorului-judecător Vladimir
Brașoveanu, în vederea efectuării verificărilor prealabile. Prin Decizia nr. 422s-
544 p/m din 16 iunie 2023, Inspecția judiciară a respins sesizarea, reținând că
faptele invocate nu întrunesc elementele constitutive ale unei abateri
disciplinare.
Împotriva acestei decizii, la 5 iulie 2023, avocatul Guțan Marcel a
formulat o contestație, solicitând anularea deciziei Inspecției judiciare și
restituirea cauzei pentru examinare suplimentară. Contestația a fost repartizată
Completului de examinare al contestațiilor Colegiului disciplinar.
9
Prin Hotărârea nr. 147/7 din 21 iulie 2023, Completul de examinare al
contestațiilor a respins contestația, menținând soluția Inspecției judiciare de
respingere a sesizării.
La 19 septembrie 2023, reclamantul a formulat o nouă contestație,
adresată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împotriva Hotărârii nr.
147/7 din 21 iulie 2023, reiterând solicitarea de trimitere a cauzei la
reexaminare. Examinarea contestației nu a avut loc din cauza lipsei de cvorum,
aspect comunicat oficial prin scrisoarea nr. 4284 din 18 decembrie 2023.
Ulterior, prin scrisoarea nr. 1085/m din 9 aprilie 2024, Consiliul Superior
al Magistraturii a informat contestatarul că respectiva contestație urmează a fi
examinată de Plen în procedură scrisă, fără participarea judecătorilor vizați.
Prin Hotărârea nr. 180/15 din 15 aprilie 2024, Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, cu votul unanim al celor 9 membri prezenți, a respins
contestația ca neîntemeiată, menținând Hotărârea nr. 147/7 din 21 iulie 2023.
În esență, Consiliul Superior al Magistraturii a reținut că obiectul
contestației nu vizează o faptă ce întrunește elementele constitutive ale unei
abateri disciplinare examinate în temeiul art. 4 din Legea nr. 178/2014, ci
aspecte de legalitate procesuală ce excede competența sa funcțională.
La 5 iulie 2024, reclamantul a depus prezenta cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea
Hotărârii Plenului CSM nr. 180/15 din 15 aprilie 2024, a Hotărârii Colegiului
disciplinar nr. 147/7 din 21 iulie 2023 și a Deciziei Inspecției Judiciare nr. 422s-
544 p/m din 16 iunie 2023, cu trimiterea cauzei spre reexaminare în fond.
APRECIEREA INSTANȚEI
Cu referire la fondul acțiunii, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că acțiunea în contencios administrativ depusă de CA
„Guțan Marcel” împotriva Consiliului Superior al Magistraturii este
neîntemeiată și, în temeiul art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ,
urmează a fi respinsă, pentru considerentele ce urmează.
Reclamantul contestă legalitatea Hotărârii Plenului CSM nr. 180/15 din
15 aprilie 2024, prin care a fost respinsă contestația sa împotriva hotărârii
Colegiului disciplinar nr. 147/7 din 21 iulie 2023, precum și a deciziei
Inspecției judiciare nr. 422s-544 p/m din 16 iunie 2023. Potrivit susținerilor
acestuia, completul de judecată al Curții de Apel Chișinău ar fi comis o
încălcare gravă a dreptului la apărare al justițiabilei Oriol Aliona, prin
restituirea recursului în baza unei interpretări nelegale a art. 80 din Codul de
procedură civilă.
Curtea reține că, potrivit art. 4 din Legea nr. 178/2014 cu privire la
răspunderea disciplinară a judecătorilor, atragerea răspunderii disciplinare a
10
judecătorilor se justifică exclusiv în măsura în care se constată săvârșirea cu
vinovăție a unor fapte concrete care încalcă grav normele de etică sau de
procedură judiciară, afectând prestigiul justiției.
Prin decizia nr. 422s-544 p/m din 16 iunie 2023, Inspecția judiciară a
reținut că soluția completului de judecată dată prin încheiere din 3 mai 2022
viza exclusiv interpretarea unui act procedural (mandatul de reprezentare), iar
aprecierea judecătorilor asupra conținutului acestuia, chiar dacă ar putea fi
discutabilă din punct de vedere juridic, nu echivalează cu o manifestare de rea-
credință sau neglijență gravă care să întrunească elementele abaterii
disciplinare.
Colegiul disciplinar, prin Hotărârea nr. 147/7 din 21 iulie 2023, a
confirmat această concluzie, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii,
prin Hotărârea contestată, a menținut soluțiile anterioare, apreciind că sesizarea
vizează critici de legalitate procesuală care nu intră în competența organului
disciplinar, ci pot fi analizate doar în cadrul căilor ordinare sau extraordinare
de atac.
Completul de judecată reține că actele autorităților disciplinare
contestate reflectă o analiză coerentă și temeinică a faptelor invocate, iar
respingerea sesizării nu este afectată de vreun viciu de legalitate. Conform
jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, controlul instanței de
contencios administrativ asupra actelor emise în cadrul procedurilor
disciplinare este limitat la legalitatea externă și internă a acestor acte, fără a se
putea substitui organului de jurisdicție disciplinară în aprecierea oportunității
sau a temeiniciei faptelor de fond.
Or, în speță, reclamantul CA „Guțan Marcel” nu a invocat și nu a dovedit
existența vreunui viciu de procedură administrativă, de competență sau de
motivare a hotărârilor contestate. Dimpotrivă, toate etapele procedurale au fost
respectate, iar soluțiile emise de Inspecția judiciară, Colegiul disciplinar și
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au fost motivate în drept și în fapt.
Cu titlu suplimentar, Curtea observă că însăși critica centrală a
reclamantului referitoare la restituirea recursului pentru pretinsa lipsă a
împuternicirii de a contesta actele executorului, reprezintă o problemă de
interpretare juridică a normelor de procedură civilă, care poate fi corectată
exclusiv pe calea căilor de atac judiciare, și nu printr-o procedură disciplinară.
O eventuală eroare de judecată nu echivalează, în absența relei-credințe sau a
unei încălcări grave, cu o abatere disciplinară.
În acest context, Curtea reține că întreaga argumentare a reclamantului
se circumscrie unei nemulțumiri față de soluția procesuală adoptată de
completul de judecată din 3 mai 2022, fără a se demonstra că această soluție ar
fi fost pronunțată cu rea-credință sau cu neglijență gravă de natură disciplinară.
11
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 180/15
din 15 aprilie 2024 este adoptată în condițiile legii, nu contravine dispozițiilor
procedurale și nu afectează în mod disproporționat drepturile procesuale ale
reclamantului.
CHELTUIELI DE JUDECATĂ
În conformitate cu art. 115 și art. 116 din Codul administrativ,
cheltuielile procedurii administrative se compun din taxele percepute pentru
desfășurarea procedurii și din spezele aferente acesteia. Participanții la
procedura administrativă suportă spezele pentru petiționare și pentru
participarea la procedură, iar autoritatea publică suportă restul costurilor.
În prezenta cauză, reclamantul a solicitat scutirea de la plata taxei de
timbru, însă, din verificarea documentelor anexate, instanța a constatat că nu
sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 213/2023 privind taxa
de stat și de timbru pentru acordarea unei astfel de facilități. Or, acțiunea a fost
înaintată în nume propriu de către CA „Guțan Marcel”, fapt confirmat chiar și
în ședința de judecată, și nu în numele și în baza împuternicirii lui Oriol Aliona.
Prin urmare, în baza art. 2 și art. 5 din Legea nr. 213/2023, coroborate cu
art. 115 și art. 116 din Codul administrativ, urmează a fi încasată din contul
reclamantului taxa fixă de timbru în cuantum de 200 lei, aferentă cererii de
chemare în judecată.
În conformitate cu art.191 alin.(5) lit.a), art.224 alin.(1) lit.f) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
CA „Guțan Marcel” împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind
anularea actului administrativ individual defavorabil.
Se încasează 200 (două sute) de lei taxa de timbru din contul CA „Guțan
Marcel” în beneficiul Curții Supreme de Justiție.
Hotărârea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
12