3d-44/24 — Anularea actului administrativ individual defavorabil

La 5 iulie 2024, CA „Guțan Marcel” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând: scutirea de la plata taxei de timbru; admiterea contestației; anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 180/15 din 15 aprilie 2024; anularea Hotărârii Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 147/7 din 21 iulie 2023; anularea Deciziei Inspecției Judiciare nr. 422s-544 p/m din 16 iunie 2023; dispunerea unei noi examinări a sesizării privind cercetarea disciplinară a judecătorilor Panov Ana, Anton Marina și Cojocaru Olga de la Curtea de Apel Chișinău, prin prisma comiterii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b), i), p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 28 aprilie 2023 a depus la Consiliul Superior al Magistraturii sesizarea nr. 544 p/m, prin care a contestat acțiunile judecătorilor Ana Panov, Olga Cojocaru și Marina Anton, susținând că acțiunile acestora întruneau elementele abaterilor disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b), i), p) din Legea nr. 178/2014. Sesizarea a vizat încheierea din 3 mai 2022, prin care instanța a dispus restituirea cererilor de recurs formulate de avocatul Guțan Marcel și avocatul Toia Anatolii, depuse în interesele Oriol Aliona, pe motivul lipsei împuternicirilor procedurale.

Reclamantul a menționat că încheierea din 3 mai 2022, emisă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, i-a fost comunicată prin poșta electronică la data de 1 iunie 2022. Completul de judecată a fost format din judecătorii Ana Panov (președinte), Olga Cojocaru și Marina Anton. Potrivit acestei încheieri, cererile de recurs formulate de avocații Guțan Marcel și Toia Anatolii, în numele lui Oriol Aliona, au fost 1 restituite pe motivul că ar fi fost depuse de persoane care nu dețineau împuterniciri procedurale valabile.

Reclamantul a susținut că, în calitate de avocat desemnat din oficiu în cauza Oriol Aliona, a fost împuternicit prin mandatul avocațial din 29 noiembrie 2021, precum și prin Decizia CNAAJGS nr. 2356/ACC din 18 noiembrie 2021, să acorde asistență juridică în instanță, inclusiv pentru exercitarea căilor de atac. Aceste documente au fost anexate la sesizare și, în opinia sa, nu au fost examinate în mod efectiv.

Prin dispoziția inspectorului-judecător principal interimar nr. 422s-544 p/m din 3 mai 2023, sesizarea a fost repartizată inspectorului-judecător Vladimir Brașoveanu, care, prin decizia din 16 iunie 2023, a respins sesizarea ca fiind neîntemeiată. Reclamantul a recepționat decizia motivată la 22 iunie 2023.

Nefiind de acord cu această soluție, reclamantul a depus contestație, solicitând anularea deciziei și restituirea cauzei către Inspecția Judiciară pentru o verificare suplimentară, în vederea dispunerii cercetării disciplinare a judecătorilor vizați.

Prin Hotărârea Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 147/7 din 21 iulie 2023, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată. Reclamantul a luat cunoștință despre această hotărâre la 5 septembrie 2023 și a formulat o nouă contestație în fața Plenului Consiliului.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 180/15 din 15 aprilie 2024, s-a respins contestația formulată de reclamant împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr. 147/7 și, implicit, împotriva deciziei nr. 422s-544 p/m din 16 iunie 2023, menținându-se în vigoare hotărârile instanțelor disciplinare inferioare. Reclamantul a recepționat această hotărâre la 6 iunie 2024.

Cabinetul Avocatului „Guțan Marcel” a invocat că toate cele trei acte, decizia Inspecției Judiciare, hotărârea Colegiului disciplinar și hotărârea Plenului CSM, au fost emise cu ignorarea motivelor indicate în contestație și fără examinarea efectivă a probelor relevante. În mod special, acesta a criticat faptul că inspectorul-judecător Vladimir Brașoveanu ar fi preluat textual conținutul unei alte decizii pronunțate asupra unei sesizări formulate anterior de avocatul Smochină Marcel, fără a analiza individual sesizarea proprie, fapt ce ar constitui o examinare formală și superficială a cauzei.

De asemenea, reclamantul a arătat că nici Colegiul disciplinar, nici Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu s-au expus asupra acestui viciu procedural invocat expres în contestații, omițând o analiză esențială pentru legalitatea procedurii disciplinare. 2

În continuare, reclamantul a susținut că niciunul dintre forurile disciplinare nu a analizat în mod efectiv probele anexate sesizării, în special copia recto-verso a mandatului avocațial din 29 noiembrie 2021 și copia deciziei CNAAJGS nr. 2356/ACC din 18 noiembrie 2021, care demonstrau împuternicirea expresă de a exercita căi de atac.

Acesta a reiterat că i-au fost încălcate în mod direct drepturile fundamentale, în special dreptul de acces liber la justiție (art. 20 din Constituție), dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO) și dreptul la un recurs efectiv (art. 13 CEDO), iar omisiunea autorităților disciplinare de a analiza aceste aspecte a constituit, în opinia sa, o ingerință nejustificată în accesul la un mecanism eficient de tragere la răspundere a judecătorilor.

În aceste condiții, reclamantul a calificat încheierea din 3 mai 2022 drept abuzivă și contrară dispozițiilor Codului de procedură civilă, întrucât a fost emisă în ciuda unui mandat valabil și cu încălcarea normelor legale privind reprezentarea, afectând grav exercitarea dreptului la apărare.

Astfel, reclamantul a consideră că acțiunile judecătorilor Ana Panov, Olga Cojocaru și Marina Anton întrunesc elementele abaterilor disciplinare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), i), p) din Legea nr. 178/2014, întrucât au adoptat o încheiere cu încălcarea normelor imperative, au afectat drepturi fundamentale și au prejudiciat încrederea în justiție.

În susținerea afirmațiilor sale, reclamantul a arătat că, în calitate de avocat desemnat din oficiu, a depus mandatul avocațial la dosarul cauzei civile nr. 25-667/2021 (25-889/2021), pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, unde i-a fost recunoscută calitatea de reprezentant procesual al beneficiarei Oriol Aliona. Mandatul, semnat de beneficiar, conținea împuternicirea expresă de a exercita căi de atac. Acesta a invocat aplicabilitatea dispozițiilor art. 75 alin. (1), art. 77, art. 80 alin. (7) și art. 81 din Codul de procedură civilă, considerând că prin restituirea recursurilor s-a încălcat nejustificat dreptul la reprezentare valabilă și la apărare. B. Poziția pârâtului

La 4 octombrie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință la cererea de chemare în judecată, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă, invocând faptul că procedura disciplinară reglementată de Legea nr. 178/2014 are un caracter de drept public și nu conferă autorului sesizării un drept subiectiv la aplicarea unei sancțiuni disciplinare împotriva unui judecător.

Consiliul a menționat că reclamantul a beneficiat de toate treptele de examinare prevăzute de lege, sesizarea a fost analizată de Inspecția Judiciară, contestația împotriva deciziei acesteia a fost examinată de Colegiul disciplinar, 3 iar ulterior a fost formulată o contestație și în fața Plenului Consiliului. Astfel, consideră că nu se poate susține încălcarea accesului la justiție.

A reținut că potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, autorul unei sesizări disciplinare nu beneficiază de un „drept civil” care ar putea fi apărat în contenciosul administrativ. Răspunderea disciplinară a judecătorilor are caracter instituțional, fiind un mecanism de garantare a integrității sistemului de justiție, nu un mijloc de valorificare a unor drepturi subiective ale petentului.

Consiliul invocă faptul că, în lipsa unei încălcări directe a unui drept subiectiv al reclamantului, acțiunea în contencios administrativ nu poate fi întemeiată. De asemenea, subliniază că actele administrative contestate au fost adoptate în limitele competenței autorităților disciplinare și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Pe fondul cauzei, pârâtul arată că nu au fost întrunite elementele abaterii disciplinare și că documentele anexate sesizării nu justifică declanșarea cercetării disciplinare.

Consideră că hotărârile adoptate sunt legale, temeinice și nu conțin vreo nelegalitate care să justifice anularea acestora. C. Poziția părților în ședință publică

Completul de judecată reține că prezenta cauză a fost examinată în ședință publică, în cadrul ședinței de judecată desfășurate la 4 iulie 2024, când a fost pronunțat dispozitivul hotărârii.

La ședință s-au prezentat reprezentantul CA „Guțan Marcel” și reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu, în baza procurii.

Reclamantul a susținut acțiunea și a solicitat admiterea ei. În ședință a concretizat că acțiunea este înaintată în nume personal și nu în interesul și în baza împuternicirii lui Oriol Aliona, pe care a reprezentat-o, fiind desemnat din oficiu.

Reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat declararea acțiunii ca inadmisibilă.

Art. 17 din Codul administrativ: 4 „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.”

Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 189 alin.(1) din Codul administrativ: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează: a) în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor;”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 206 alin.(1) din Codul administrativ: „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).”

Art. 207 alin.(1) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.”

Art. 209 alin. (1), (2) din Codul administrativ: „Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător. 5 Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă.”

Art. 219 alin. (1) (3) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ: „Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sânt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–e).”

Art. 225 alin.(1) și (2) din Codul administrativ: „Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „Constituie abatere disciplinară: b) emiterea unui act judecătoresc de dispoziție prin care, intenționat sau din neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova și de tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte; i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției; p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției în așa măsură încât se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor.

Art. 19 alin. (1) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: 6 „Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată de: a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei comise de judecător sau o altă persoană care poate invoca un interes legitim;”

Art. 20 alin. (1) din Legea nr. 178/2014: „Sesizarea disciplinară se formulează în scris, se semnează de autorul ei și se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii.”

Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează și se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepționare.”

Art. 22 alin. (1) din Legea nr. 178/2014: „Dacă sesizarea nu corespunde condițiilor de formă și conținut stabilite de art.20, inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua în care i-a fost repartizată sesizarea pentru verificarea prealabilă, o restituie autorului cu indicarea neajunsurilor stabilite, printr-o decizie nesusceptibilă de atac și explicarea dreptului de a depune o nouă sesizare. Inspectorul-judecător care a restituit sesizarea transmite o copie a scrisorii de restituire a sesizării inspectorului-judecător principal pentru informare și ținerea evidenței statistice.”

Art. 39 alin. (1) din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „Hotărârile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecția judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărârile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile.”

Art. 40 alin. (1) din Legea nr. 178/2014: „Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în condițiile art.39, pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de persoanele care au depus sesizarea, de inspecția judiciară sau de judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 30 zile de la data recepționării hotărârii motivate.”

Art. 2 din Legea taxei de stat nr. 213/2023: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege. Prin derogare de la alin.(1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și instituțiile publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul public național. 7 Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Art. 5 din Legea taxei de stat nr. 213/2023: „Scutirile de taxa de stat și de taxa de timbru sunt expuse în anexa nr.2. În funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat ori a unei părți a acesteia și/sau de plata taxei de timbru pentru intentarea unui proces judiciar civil, a unui proces de contencios administrativ, pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale, precum și pentru fiecare cerere privind contestarea actelor de executare sau acțiunilor/inacțiunii executorului judecătoresc, atât în primă instanță, cât și în cazul exercitării căilor de atac.”

În prezenta cauză, reclamantul CA „Guțan Marcel” a contestat Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 180/15 din 15 aprilie 2024, solicitând anularea acesteia. Obiectul acțiunii vizează un act administrativ individual emis în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor, ceea ce se încadrează în sfera de competență a instanței de contencios administrativ, conform dispozițiilor art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

Potrivit art. 209 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, acțiunea se înaintează în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual. Conform materialelor dosarului administrativ (f.d 71), Hotărârea nr. 180/15 din 15 aprilie 2024 a fost comunicată reclamantului la data de 6 iunie 2024. Acțiunea a fost depusă la Curtea Supremă de Justiție la data de 5 iulie 2024, respectând astfel termenul legal prevăzut de lege.

Completul de judecată constată că, în temeiul art. 40 alin. (1) din Legea nr. 178/2014, persoana care sesizează Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul să conteste hotărârile acestuia la Curtea Supremă de Justiție. Din considerentele enunțate, Curtea Supremă de Justiție nu poate declara acțiunea inadmisibilă pe motivul lipsei dreptului vătămat, urmând a se expune pe fondul contestației.

De asemenea, cererea întrunește cerințele de formă și conținut prevăzute de Codul administrativ, fiind motivată în fapt și în drept și însoțită de probele relevante.

La momentul depunerii acțiunii, reclamantul a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru. Instanța a procedat la examinarea acțiunii în fond, urmând să se pronunțe asupra cererii de scutire în prezenta hotărâre. 8

Din actele dosarului rezultă că, la 28 aprilie 2023, avocatul Guțan Marcel a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare disciplinară împotriva judecătorilor Ana Panov, Olga Cojocaru și Marina Anton din cadrul Curții de Apel Chișinău, invocând existența elementelor abaterii disciplinare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), i), p) din Legea nr. 178/2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Sesizarea viza încheierea din 3 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Chișinău (complet format din judecătorii menționați), prin care au fost restituite cererile de recurs declarate de avocatul Guțan Marcel și avocatul Toia Anatolii în interesele Alionei Oriol, împotriva încheierii din 11 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care fuseseră respinse cererile acesteia privind anularea încheierii executorului, restituirea imobilului și alte cereri accesorii formulate împotriva executorului judecătoresc Pașa Nicolae și a intervenienților Tolici Nicolae, Tolici Tatiana și Tolici Aliona.

În încheierea atacată, completul a reținut că avocatul Guțan Marcel nu avea împuterniciri procedurale suficiente pentru a declara recurs, în baza mandatului anexat (MA nr. 1708233 din 29 noiembrie 2021), emis de Oficiul teritorial Chișinău al CNAJGS. Potrivit instanței, mandatul nu conținea împuternicirea expresă de a contesta actele executorului judecătoresc în temeiul art. 50 și 161 din Codul de executare.

Avocatul Guțan Marcel a susținut că decizia completului este nelegală, întrucât art. 80 din Codul de procedură civilă prevede că împuternicirea oferită pentru reprezentare în instanță conferă dreptul de a exercita toate actele de procedură în numele clientului, inclusiv formularea căilor de atac.

Totodată, a invocat faptul că drepturile procesuale ale recurentei Oriol Aliona au fost grav afectate prin refuzul instanței de apel de a examina recursurile formulate, ceea ce a constituit, în opinia sa, o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, a accesului liber la justiție și a normelor imperative ale Codului de procedură civilă.

Sesizarea a fost repartizată inspectorului-judecător Vladimir Brașoveanu, în vederea efectuării verificărilor prealabile. Prin Decizia nr. 422s- 544 p/m din 16 iunie 2023, Inspecția judiciară a respins sesizarea, reținând că faptele invocate nu întrunesc elementele constitutive ale unei abateri disciplinare.

Împotriva acestei decizii, la 5 iulie 2023, avocatul Guțan Marcel a formulat o contestație, solicitând anularea deciziei Inspecției judiciare și restituirea cauzei pentru examinare suplimentară. Contestația a fost repartizată Completului de examinare al contestațiilor Colegiului disciplinar. 9

Prin Hotărârea nr. 147/7 din 21 iulie 2023, Completul de examinare al contestațiilor a respins contestația, menținând soluția Inspecției judiciare de respingere a sesizării.

La 19 septembrie 2023, reclamantul a formulat o nouă contestație, adresată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împotriva Hotărârii nr. 147/7 din 21 iulie 2023, reiterând solicitarea de trimitere a cauzei la reexaminare. Examinarea contestației nu a avut loc din cauza lipsei de cvorum, aspect comunicat oficial prin scrisoarea nr. 4284 din 18 decembrie 2023.

Ulterior, prin scrisoarea nr. 1085/m din 9 aprilie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a informat contestatarul că respectiva contestație urmează a fi examinată de Plen în procedură scrisă, fără participarea judecătorilor vizați.

Prin Hotărârea nr. 180/15 din 15 aprilie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul unanim al celor 9 membri prezenți, a respins contestația ca neîntemeiată, menținând Hotărârea nr. 147/7 din 21 iulie 2023.

În esență, Consiliul Superior al Magistraturii a reținut că obiectul contestației nu vizează o faptă ce întrunește elementele constitutive ale unei abateri disciplinare examinate în temeiul art. 4 din Legea nr. 178/2014, ci aspecte de legalitate procesuală ce excede competența sa funcțională.

La 5 iulie 2024, reclamantul a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 180/15 din 15 aprilie 2024, a Hotărârii Colegiului disciplinar nr. 147/7 din 21 iulie 2023 și a Deciziei Inspecției Judiciare nr. 422s- 544 p/m din 16 iunie 2023, cu trimiterea cauzei spre reexaminare în fond.

Reclamantul contestă legalitatea Hotărârii Plenului CSM nr. 180/15 din 15 aprilie 2024, prin care a fost respinsă contestația sa împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr. 147/7 din 21 iulie 2023, precum și a deciziei Inspecției judiciare nr. 422s-544 p/m din 16 iunie 2023. Potrivit susținerilor acestuia, completul de judecată al Curții de Apel Chișinău ar fi comis o încălcare gravă a dreptului la apărare al justițiabilei Oriol Aliona, prin restituirea recursului în baza unei interpretări nelegale a art. 80 din Codul de procedură civilă.

Curtea reține că, potrivit art. 4 din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, atragerea răspunderii disciplinare a 10 judecătorilor se justifică exclusiv în măsura în care se constată săvârșirea cu vinovăție a unor fapte concrete care încalcă grav normele de etică sau de procedură judiciară, afectând prestigiul justiției.

Prin decizia nr. 422s-544 p/m din 16 iunie 2023, Inspecția judiciară a reținut că soluția completului de judecată dată prin încheiere din 3 mai 2022 viza exclusiv interpretarea unui act procedural (mandatul de reprezentare), iar aprecierea judecătorilor asupra conținutului acestuia, chiar dacă ar putea fi discutabilă din punct de vedere juridic, nu echivalează cu o manifestare de rea- credință sau neglijență gravă care să întrunească elementele abaterii disciplinare.

Colegiul disciplinar, prin Hotărârea nr. 147/7 din 21 iulie 2023, a confirmat această concluzie, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea contestată, a menținut soluțiile anterioare, apreciind că sesizarea vizează critici de legalitate procesuală care nu intră în competența organului disciplinar, ci pot fi analizate doar în cadrul căilor ordinare sau extraordinare de atac.

Completul de judecată reține că actele autorităților disciplinare contestate reflectă o analiză coerentă și temeinică a faptelor invocate, iar respingerea sesizării nu este afectată de vreun viciu de legalitate. Conform jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, controlul instanței de contencios administrativ asupra actelor emise în cadrul procedurilor disciplinare este limitat la legalitatea externă și internă a acestor acte, fără a se putea substitui organului de jurisdicție disciplinară în aprecierea oportunității sau a temeiniciei faptelor de fond.

Or, în speță, reclamantul CA „Guțan Marcel” nu a invocat și nu a dovedit existența vreunui viciu de procedură administrativă, de competență sau de motivare a hotărârilor contestate. Dimpotrivă, toate etapele procedurale au fost respectate, iar soluțiile emise de Inspecția judiciară, Colegiul disciplinar și Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au fost motivate în drept și în fapt.

Cu titlu suplimentar, Curtea observă că însăși critica centrală a reclamantului referitoare la restituirea recursului pentru pretinsa lipsă a împuternicirii de a contesta actele executorului, reprezintă o problemă de interpretare juridică a normelor de procedură civilă, care poate fi corectată exclusiv pe calea căilor de atac judiciare, și nu printr-o procedură disciplinară. O eventuală eroare de judecată nu echivalează, în absența relei-credințe sau a unei încălcări grave, cu o abatere disciplinară.

În acest context, Curtea reține că întreaga argumentare a reclamantului se circumscrie unei nemulțumiri față de soluția procesuală adoptată de completul de judecată din 3 mai 2022, fără a se demonstra că această soluție ar fi fost pronunțată cu rea-credință sau cu neglijență gravă de natură disciplinară. 11

În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 180/15 din 15 aprilie 2024 este adoptată în condițiile legii, nu contravine dispozițiilor procedurale și nu afectează în mod disproporționat drepturile procesuale ale reclamantului.

În prezenta cauză, reclamantul a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru, însă, din verificarea documentelor anexate, instanța a constatat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 213/2023 privind taxa de stat și de timbru pentru acordarea unei astfel de facilități. Or, acțiunea a fost înaintată în nume propriu de către CA „Guțan Marcel”, fapt confirmat chiar și în ședința de judecată, și nu în numele și în baza împuternicirii lui Oriol Aliona.

Prin urmare, în baza art. 2 și art. 5 din Legea nr. 213/2023, coroborate cu art. 115 și art. 116 din Codul administrativ, urmează a fi încasată din contul reclamantului taxa fixă de timbru în cuantum de 200 lei, aferentă cererii de chemare în judecată.

În conformitate cu art.191 alin.(5) lit.a), art.224 alin.(1) lit.f) din Codul administrativ,