3d-42/23 — anularea actelor administrative defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3d-42/23 — anularea actelor administrative defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

H O T Ă R Â R E

în numele legii

cu privire la acțiunea depusă de

Tizu Svetlana împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire

la anularea hotărâri nr.474/30 din 24 octombrie 2023 și a hotărârii nr.15/2

din 16 ianuarie 2024 și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

(Dosarul nr.3d-42/23

NR PIGD 2-23158775-01-3d-08112023)

Actele administrative contestate sunt legale și întemeiate, emise

cu respectarea principiilor legalității și a proporționalității, fiind

luate în considerare toate faptele relevante speței, cu respectarea

limitelor legale ale dreptului discreționar al autorității emitente și

conform scopului acordat prin lege.

25 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând, în ședință de judecată publică, în ordinea

contenciosului administrativ, acțiunea depusă de Tizu Svetlana

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, Judecători,

cu participarea grefierului – Alexandr Beriozkin,

constată următoarele:

CIRCUMSTANȚELE CAUZEI:

în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

Președintelui al Republicii Moldova nr.1449-VII din 04 februarie 2015 a fost

numită, pe un termen de 5 (cinci) ani, în funcția de judecător la Judecătoria

Centru, mun. Chișinău.

Superior al Magistraturii a fost suspendată din funcția de judecător al

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Buiucani a fost achitată de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii

prevăzute de art.324 alin.(3) lit.a) din Codul penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii și de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2) art.307 alin.(1) din Codul penal, din

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

menținută sentința din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, în partea ce o vizează.

Consiliului Superior al Magistraturii cu cerere, prin care a solicitat repunerea

în funcția de judecător deținută în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, precum și în toate drepturile anterioare.

Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a concretizat solicitările sale,

solicitând suspendarea și repunerea în drepturile deținute anterior.

1

Magistraturii a fost admisă parțial cererea sa, în partea anulării suspendării

din funcția de judecător, fiind respinsă cerința privind repunerea sa în toate

drepturile avute anterior.

Magistraturii cu cerere, solicitând propunerea candidaturii sale Președintelui

Republicii Moldova pentru numirea în funcția de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă.

octombrie 2023, cu „2” voturi pentru și „5” voturi contra, cererea

nominalizată a fost respinsă, deși art.4 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie

1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, întru exercitarea

funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele

competențe referitoare la cariera judecătorilor: a) face propuneri

Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție a judecătorilor sau de

promovare a acestora la o instanță superioară.

Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2023, prin care a fost respinsă

cererea sa cu privire la propunerea candidaturii sale Președintelui RM pentru

numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă,

considerând că a fost emisă ilegal și neîntemeiat.

al Magistraturii, la examinarea cererii din 09 august 2023, privind

propunerea Președintelui Republicii Moldova pentru numirea în funcția de

judecător până la atingerea plafonului de vârstă, majoritatea chestiunilor

abordate au avut ca obiect cauza penală în care a fost vizată, deși prin sentința

din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin

decizia irevocabilă din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat (în partea ce

o privește), a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.324 alin.(3) lit.a) din Codul penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii și de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), art.307 alin.(1) din Codul penal, din

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

examinarea cauzei penale, în instanța de fond, a solicitat achitarea dânsei pe

marginea învinuirii aduse în baza art.324 alin.(3) lit.a) din Codul penal, pe

motivul lipsei probelor, iar pe marginea învinuirii aduse în baza art.307

alin.(1) din Codul penal, invocând un motiv formal.

nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, la funcția de judecător poate

candida persoana cu o reputație ireproșabilă, care deține cetățenia Republicii

Moldova, are domiciliul în țară și întrunește următoarele condiții: a) are

capacitate de exercițiu: b) are diplomă de studii superioare de licență și

diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act

2

de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura

abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor;

c) a absolvit Institutul Național al Justiției sau are vechimea în muncă

prevăzută la alin.(2); d) nu are antecedente penale; e) cunoaște limba română;

j) corespunde cerințelor de ordin medical pentru exercitarea funcției; g) a

fost supusă testării cu utilizarea detectorului comportamentului simulat

(poligrafului). Iar, potrivit alin.(4) din același articol, se consideră că nu are

reputație ireproșabilă, în sensul alin.(1), și nu poate candida la funcția de

judecător persoana care: a) are antecedente penale, inclusiv stinse, sau a fost

absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de grațiere; b) a

fost concediată din organele de drept din motive compromițătoare sau a fost

eliberată, din aceleași motive, din funcțiile specificate la alin.(2); c) are un

comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau

desfășoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod; d) a fost

sancționată disciplinar pentru nerespectarea prevederilor art.7 alin.(2) din

Legea nr. 25 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității

instituționale; e) are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate

publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de

Integritate.

consideră că nu cade sub incidența prevederilor art.6 alin.(1) și (4) din Legea

nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, or, probe ce ar confirma

contrariul nu i-au fost prezentate și nici nu se conțin în dosarul personal

deținut de Consiliul Superior al Magistraturii.

octombrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, au avut o tentă de a

motiva într-un fel oarecare votul „contra” cererii sale, deși acestea nu cad în

niciun fel sub incidența normei expuse supra. Or, prezumția de nevinovăție

persistă până la proba contrarie, probe care la momentul de față lipsesc.

sa la examinarea cererii înaintate este ilegal, deoarece lipsa unei sentințe de

condamnare, existența unei cauze penale, nu poate servi temei de respingere

a cererii adresate.

calitate de judecător, nu au fost obiecții, fapt ce denotă că temei legal de

respingere a cererii sale, nu există.

procedurii și normelor de drept material din considerentele ce urmează.

instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit

legii. Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile

legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii

Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele

Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de

3

către Consiliul Superior al Magistraturii. Deciziile privind numirea

judecătorilor și cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii

obiective, bazate pe merit, și a unei proceduri transparente, în condițiile legii.

Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.

la baza modificării Constituției): „Excluderea termenului inițial de 5 ani de

numire al judecătorilor prevăzut la art. 116 din Constituție a devenit necesară

în lumina potențialului efect al acestui termen asupra independenței și

imparțialității justiției, remarcat de către organizațiile internaționale, precum

și a promovării noului sistem de evaluare a judecătorilor. Astfel, drept

urmare a adoptării acestui proiect de lege, judecătorii instanțelor

judecătorești vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă,

de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului

Superior al Magistraturii. De asemenea, proiectul propune completarea

Constituției cu prevederea referitoare la dreptul Președintelui Republicii

Moldova de a respinge doar o singură dată candidatura propusă de Consiliul

Superior al Magistraturii. Actualmente, reglementarea acestui drept al

Președintelui Republicii Moldova se regăsește în art.11 alin.(3) din Legea

nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului. Transferarea acestei

prevederi într-un act normativ de o forță juridică superioară derivă din

necesitatea garantării la nivel de Constituție a unor influențe minime ale

executivului asupra procedurii de numire a judecătorilor.”

Moldova prin Legea nr.120 din 23.09.2021, în vigoare din 01.04.2022,

Curtea Constituțională prin hotărârea nr.9 din 07 aprilie 2022 a soluționat

vidul juridic iscat privitor la incertitudinea mandatelor judecătorilor al căror

termen inițial de numire în funcție a expirat până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, precum și

evitarea discriminării tuturor judecătorilor care au fost numiți pe un termen

inițial de 5 ani.

exclusă competența Consiliului Superior al Magistraturii de a înainta, în

condițiile Legii nr.47 din 10 martie 2022 către Președintele Republicii

Moldova, propunerile de numire în funcție, până la atingerea plafonului de

vârstă, a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcție a expirat

până la data de 01 aprilie 2022.

la plafonul de vârstă este inițială sau repetată, tratamentul este similar pentru

ambele ipoteze în virtutea principiilor legalității, proporționalității, egalității,

dat fiind că vine să protejeze drepturile judecătorilor care au rămas în afara

modificărilor constituționale, deși Legea nr.47 din 10 martie 2022 a venit să

soluționeze asigurarea unui tratament egal în raport cu judecătorii din

Republica Moldova a căror mandat a expirat la data intrării în vigoare a

amendamentelor constituționale, stabilind că aceștia vor fi înaintați pentru

4

numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă după constituirea

Consiliului Superior al Magistraturii plenipotențiar.

partea ce vizează excluderea termenului de probă de 5 ani de numire inițială

în funcția de judecător, urmăresc asigurarea stabilității mandatului

judecătorilor până la vârsta obligatorie de pensionare și implementării

recomandărilor internaționale.

„numirea pe o durată limitată sau care presupune reînnoirea mandatului unui

judecător determină ca acesta din urmă să depindă de autoritatea care l-a

numit sau care are atribuția reînnoirii mandatului” - CDLAD(2016)007,

„Lista criteriilor statului de drept”, par.76. Se recomandă ferm „numirea

permanentă a judecătorilor până la pensionare. Perioadele de probă pentru

judecătorii în funcție sunt problematice din punct de vedere al

independenței” - CDL-AD(2010)004, Raport privind independența

sistemului judiciar - Partea I: Independența judecătorilor, par.38. „Orice

reînnoire posibilă a unui mandat ar putea afecta negativ independența și

imparțialitatea judecătorilor.” - CDL-AD(2002)012, Aviz privind proiectul

de revizuire a Constituției României, par. 57. „Comisia de la Veneția

consideră că stabilirea perioadelor de probă poate submina independența

judecătorilor, deoarece aceștia ar putea simți o presiune pentru a decide

dosarele într-un mod special [...]. Dacă numirile de probă sunt considerate

indispensabile, un refuz de confirmare a judecătorului în funcție ar trebui să

fie motivat în conformitate cu criterii obiective și având aceleași garanții

procedurale ca și în cazul în care un judecător urmează să fie destituit din

funcție.” - CDL-AD(2007)028, Raportul privind numirile în sistemul

judiciar, par.40-43. „Eliminarea perioadelor de probă pentru judecători

reprezintă o garanție împotriva încercărilor de a influența comportamentul

acestora și o certă îmbunătățire a independenței justiției. [...]“ - CDL-AD

(2018)003, Avizul privind Legea pentru modificarea și completarea

Constituției Republicii Moldova (sistemul judiciar), par.19.

Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția

Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei referitor la standardele

privind independența puterii judecătorești și inamovibilitatea judecătorilor,

independența judecătorilor este o condiție obligatorie pentru existența

statului de drept și garanția fundamentală a unui proces echitabil. Judecătorii

au sarcina hotărârii finale asupra vieții, libertăților, drepturilor, obligațiilor

și proprietății cetățenilor. Independența acestora nu este o prerogativă sau un

privilegiu în propriul lor interes, ci în interesul statului de drept și al celor

care caută și doresc înfăptuirea justiției. De altfel, menținerea independenței

justiției este esențială pentru realizarea obiectivelor de aderare a Republicii

Moldova la Uniunea Europeană și pentru o funcționare performantă a

justiției într-o societate liberă guvernată de statul de drept. Nu exista niciun

5

raționament logic și justificativ al acestui termen, or, judecătorul dacă a

încălcat jurământul dat la investirea în funcție (adică dacă a încălcat legea pe

parcursul activității sale), trebuie să răspundă potrivit legii, adică să fie tras

la răspundere disciplinară dacă a comis abateri disciplinare sau la răspundere

penală, dacă a comis infracțiuni. Acest principiu fiind valabil pentru toți

judecătorii, indiferent că a trecut doar 1 an, 5 ani sau 15 ani de când a fost

numit în funcție. Alte motive de a elibera judecătorul din funcție nu trebuie

să existe, fiindcă se încalcă principiul inamovibilității judecătorului. Mai

mult decât atât, chiar articol 116 alin.(6) din Constituție prevede că

sancționarea judecătorilor se face numai în conformitate cu legea.

arbitrar, care doar favoriza abuzuri, deoarece dacă CSM „binevoia” numea

judecătorii până la atingerea plafonului de vârstă (până la 65 de ani), iar pe

alții îi „dădea afară din sistem” pur și simplu că au expirat 5 ani, fără nicio

motivare.

Constituție, care a exclus termenul de „probă a judecătorilor” de 5 ani și întru

aducerea în concordanță a actelor normative cu prevederile Constituției,

Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.246 din 29.07.2022, în

vigoare din 26.08.2022, a modificat art.11 din Legea privind statutul

judecătorului nr.544-XIII din 20.07.1995 și art.19 din Legea privind

Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996, prin abrogarea

prevederilor legale ce vizează termenul inițial de numire în funcția de

judecător de 5 ani și nu pot genera efecte juridice.

se numesc în funcție, din rândul candidatelor selectați în urma concursului,

de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului

Superior al Magistraturii. Judecătorii sunt numiți în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă de 65 de ani. Președintele Republicii Moldova poate

respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al

Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător și numai în cazul

depistării unor circumstanțe care confirmă incompatibilitatea candidatului cu

funcția respectivă, de încălcare de către acesta a legislației sau de încălcare a

procedurilor legale de selectare și promovare a lui. Refuzul de numire în

funcție trebuie să fie motivat și se face în termen de 30 de zile de la data

parvenirii propunerii. În cazul apariției unor circumstanțe care necesită o

examinare suplimentară, Președintele Republicii Moldova anunță Consiliul

Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile. La

propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele

Republicii Moldova emite un decret privind numirea candidatului în funcția

de judecător în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.

nu prevede situația în care termenul de 5 ani pentru care persoana a fost

6

numită în funcția de judecător, expiră în cadrul termenului de suspendare a

acestuia din funcția deținută (situație analogică în speța dedusă judecății).

muncii, prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale și

colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul

raporturilor de muncă, jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate

nemijlocit de raporturile de muncă. Prezentul cod se aplică și raporturilor de

muncă reglementate prin legi organice și prin alte acte normative. Norma

vizată prevede aplicarea prevederilor Codului muncii în cazul în care legea

aplicabilă speței nu prevede soluționarea chestiunilor apărute.

contractului individual de muncă poate interveni în circumstanțe ce nu

depind de voința părților, prin acordul părților sau la inițiativa uneia dintre

părți. Suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea

prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor salariate (salariu,

sporuri, alte plăți) de către angajator. Pe toată durata suspendării contractului

individual de muncă, drepturile și obligațiile părților, în afară de cele

prevăzute la alin.(2), continuă să existe dacă prin actele normative în vigoare,

prin convențiile colective, prin contractul colectiv și prin cel individual de

muncă nu se prevede altfel.

individual de muncă se suspendă în circumstanțe ce nu depind de voința

părților în caz de: g) trimitere în instanța de judecată a dosarului penal privind

comiterea de către salariat a unei infracțiuni incompatibile cu munca

prestată, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești”.

angajatorul nu este în drept să angajeze alți salariați pentru a-i înlocui pe acei

ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate în temeiurile

prevăzute la alin.(1) lit.d1) și e).

funcția deținută, Judecătoria Chișinău nu a numit o altă persoană în funcția

de judecător în locul său.

individual de muncă pe durată determinată încheiat pentru perioada

îndeplinirii obligațiilor de muncă ale salariatului al cărui contract individual

de muncă este suspendat sau care se află în concediul respectiv (art.55 lit.a))

încetează în ziua reîntoarcerii acestui salariat la lucru. Dacă, la expirarea

termenului contractului individual de muncă pe durată determinată, nici una

dintre părți nu a cerut încetarea lui și raporturile de muncă continuă de fapt,

contractul se consideră prelungit pe durată nedeterminată.

anume pe o perioadă determinată, iar termenul dat a expirat în perioada în

care a fost suspendată din funcție, împuternicirile sale urmau să înceteze cu

anularea suspendării, și anume la 10.10.2023.

7

scrisoare, hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care ar fi fost

înștiințată despre expirarea împuternicirilor, ceea ce denotă că,

împuternicirile sale s-au păstrat/prelungit pe o perioadă nedeterminată.

au fost prelungite prin lipsa unui act de expirare a acestora.

normative, au fost introduse modificări inclusiv la Legea nr.544 din

20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, în special la art.9 și 11.

funcția de judecător nu au expirat, decât până la anularea suspendării din

funcția de judecător, iar în cazul dat sunt aplicabile prevederile Legii nr.544

din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, în vigoare din 26.08.2022

și nicidecum prevederile valabile la data de 04.02.2020.

actului administrativ contestat, a aplicat eronat prevederile art.11 din Legea

nr.544/1995 și art.19 din Legea nr.947/1996, în vigoare până la 26.08.2022.

Or, conform art.74 alin.(l) lit.a) din Legea cu privire la actele normative

nr.100 din 22.12.2017, acțiunea actului normativ încetează dacă actul este

abrogat.

nr.947/1996, modificat prin Legea nr.246 din 29.07.2022, în vigoare din

26.08.2022, prevăd că Consiliul Superior al Magistraturii face propuneri

Președintelui Republicii Moldova referitor la numirea în funcția de judecător

a candidatelor pentru aceste funcții. Selectarea candidaților pentru funcția de

judecător, de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești, se

face de către Consiliul Superior al Magistraturii în baza hotărârii colegiului

pentru selecția și cariera judecătorilor. Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii privind selectarea candidaților pentru funcția de judecător și

hotărârea privind numirea în funcțiile de președinte sau de vicepreședinte al

instanței judecătorești trebuie să fie motivate și se adoptă prin votul deschis

al membrilor Consiliului. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu

propunerea respectivă de numire în funcția de judecător, dosarul personal al

candidatului însoțit de curriculum vitae din care să rezulte activitatea lui și

de proiectul de decret sau de hotărârea privind numirea în funcție, se

înaintează de către președintele Consiliului.

Drepturilor Omului a considerat că votarea privind eliberarea din funcție a

reclamantului a subminat principiul securității raporturilor juridice,

încălcându-se art.6§1 din Convenție. La fel, eliberarea din funcția de

judecător a reclamantului a afectat în mare parte relațiile sale cu alte

persoane, inclusiv relațiile de natură profesională. De asemenea, a avut

impact asupra „sferei private” a acestuia, deoarece pierderea locului de

muncă au avut consecințe semnificative asupra bunăstării materiale a

8

reclamantului și a familiei acestuia. În plus, motivul pentru eliberarea din

funcție a reclamantului, și anume încălcarea jurământului judecătoresc,

sugera faptul că reputația sa profesională fusese afectată. Rezultă că

eliberarea din funcție a reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea

de către acesta a dreptului la respectarea vieții private, în sensul art.8 din

Convenție. Dreptul intern trebuie să aibă dispoziții suficient de previzibile

pentru a le furniza persoanelor indicii adecvate privind circumstanțele și

condițiile în care autoritățile au dreptul să recurgă la măsuri care le afectează

drepturile în temeiul Convenției (C.G. și alții vs. Bulgaria). Dreptul trebuie

să ofere un grad de protecție juridică împotriva ingerinței arbitrare a

autorităților. Existența unor garanții procedurale specifice este esențială în

acest context.

decembrie 2021, a reținut că deși Consiliul este autoritatea care decide

numirea în funcție a judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă,

competența în discuție trebuie realizată astfel încât să nu fie compromisă

independența judecătorilor. Curtea a precizat că Consiliul nu-și poate folosi

competența cu care a fost învestit prin Constituție contrar scopului protecției

independenței judecătorilor. Deturnarea scopului ar fi contrară activității în

serviciul căreia a fost creat și la realizarea căreia Consiliul trebuie să

contribuie prin asigurarea protecției independenței justiției, prin

autoadministrarea acesteia. Totodată, un grad ridicat de influență în privința

carierei judecătorilor poate să compromită structura întregului sistem

judecătoresc. Utilizarea abuzivă a marjei discreționare prezintă probleme și

sub aspectul asigurării eficienței și calității sistemului judiciar. În acest

context, Curtea a notat că este evident că măsura în discuție este susceptibilă,

independent de garanțiile ipotetice care pot fi identificate în legislație

(acțiunea în contencios administrativ), să conducă la exercitarea de presiuni

asupra persoanelor care trebuie să parcurgă procedura de numire în funcție.

Așadar, existența acestei marje discreționare nu este rezonabilă atunci când

face obiectul unei aprecieri de ansamblu. De altfel, riscul deturnării scopului

protecției și susceptibilitatea la influențe externe care ar rezulta din aceste

împrejurări face plauzibilă, subminarea încrederii publicului în instanțe. Din

aceste motive, având în vedere prejudiciile grave care ar putea rezulta,

Curtea a remarcat că independența justiției prevalează în raport cu

competența Consiliului Superior al Magistraturii de a mai evalua judecătorii

în legătură cu numirea lor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Curtea a mai menționat că, atunci când sunt analizate toate aceste elemente,

imaginea care se conturează nu este cea a unei protecții sporite a

judecătorilor. Ceea ce se evidențiază este o structură care ar putea să

protejeze, dar care ar putea, de asemenea, să controleze și, prin urmare, să

influențeze. Curtea a subliniat că o concluzie inversă ar submina încrederea

în sistemul judecătoresc și ar pava calea pentru folosirea articolului 116

9

alin.(2) din Constituție ca subterfugiu pentru eludarea articolelor 1 alin.(3),

art.20 și art.116 alin.(1) din Constituție.

existența unor probe incontestabile de incompatibilitate a judecătorului cu

funcția respectivă, de încălcare de către acesta a legislației sau de încălcare a

procedurilor legale de selectare și promovare a lui, în această ipostază

membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu mai dispun de discreție

decizională și sunt obligați să voteze pentru propunerea judecătorului spre

numire până la atingerea plafonului de vârstă, concluzie ce rezidă din cadrul

național și internațional în materie, consolidat prin hotărârile Curții

Constituționale și practica judiciară națională.

05.06.2020, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, i

s-a acordat calificativul „foarte bine”, iar pe parcursul activității nu a fost

sancționată disciplinar, în privința sa nu a existat o sentință de condamnare,

astfel că nu cad sub incidența criteriilor prevăzute de art.6 alin.(4) din Legea

nr.544/1995.

penale, pe marginea căreia există o hotărâre definitivă și executorie, nu poate

servi temei de respingere a cererii înaintate, or un astfel de temei nu este

prevăzut de lege.

incompatibilitate, de încălcare a legislației, iar în ședința Plenului din

24.10.2023, membrii CSM, care au votat public împotriva admiterii cererii

de propunere, nu au expus motivele pentru votul neacordat, nu au fost

ridicate întrebări de integritate care ar afecta imaginea sa în calitate de

judecător, iar în aceste circumstanțe erau obligați să voteze pentru

propunerea judecătorului spre numire până la atingerea plafonului de vârstă,

utilizând abuziv marja discreționară.

art.16 alin.(1) și (2), art.17, art.20, art.21 alin.(1)-(3), art.23 alin.(1)-(3),

art.29 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, reclamanta a indicat că măsura

oficială întreprinsă de Consiliul Superior al Magistraturii nu este prevăzută

din perspectiva temeiului juridic de către lege, fapt ce contravine art.21

alin.(3) și art.29 din Codul administrativ.

Consiliul Superior al Magistraturii prin adoptarea hotărârii de respingere a

cererii privind numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului

de vârstă.

art.224 alin.(1) lit.b), reclamanta rezumă că hotărârea din 24.10.2023 a CSM

este una neîntemeiată și ilegală, fapt pentru care necesită a fi anulată, or, în

situația dânsei candidatura sa urma doar a fi propusă Președintelui RM

pentru numire, până la atingerea plafonului de vârstă, prin prisma

10

prevederilor legale la momentul emiterii actului contestat, și nicidecum prin

prisma prevederilor abrogate la acel moment.

în sensul formulat, anularea hotărârii din 15 septembrie 2023 a Consiliului

Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea sa privind

confirmarea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă și

s-a propus eliberarea din funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău, cu

obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită act administrativ

individual favorabil (hotărâre), prin care să fie acceptată cererea sa privind

confirmarea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

solicitat suspendarea executării Hotărârii CSM din 24 octombrie 2023, până

la emiterea unei hotărâri definitive pe caz, iar la 13 noiembrie 2023 a depus

cerere de completare a cererii de suspendare a actului administrativ contestat

(f.d.23-27, 38-40).

Svetlana a depus cerere de concretizare a acțiunii, specificând că solicită

anularea Hotărârii din 24 octombrie 2023 a Consiliului Superior al

Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea dânsei cu privire la

confirmarea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă și

s-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea ei din funcția de

judecător al Judecătoriei Chișinău, cu obligarea Consiliului Superior al

Magistraturii de a emite în privința dânsei a unui act administrativ individual

favorabil (hotărâre) privind acceptarea cererii sale privind confirmarea în

funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă (f.d.41).

Svetlana a depus cerere de completare a motivelor acțiunii, cu referire

nemijlocită la argumentele invocate în hotărârea nr.474/20 din 24.10.2023 a

CSM, a indicat că este eronată concluzia pârâtului precum că la moment

situația în privința dânsei este similară unui candidat la funcția de judecător,

deoarece în susținerea acesteia nu au fost invocate prevederi legale ce ar

stabili cu certitudine că, la etapa dată este doar un candidat (f.d.44-53).

prevede situația în care termenul de 5 ani pentru care persoana a fost numită

în funcția de judecător, expiră în cadrul termenului de suspendare a acestuia

din funcția deținută (situație analogică cu cea a dânsei).

totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul aplicării

reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii,

precum și alte raporturi legate nemijlocit de raporturile de muncă. Prezentul

cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi organice și prin

alte acte normative.

11

cazul în care legea aplicabilă speței nu prevede soluționarea chestiunilor

apărute.

reclamanta a menționat că odată cu suspendarea sa din funcția deținută,

Judecătoria Chișinău nu a numit o altă persoană în funcția de judecător în

locul său.

prin analogie, odată ce a fost numită pe un termen de 5 ani, și anume pe o

perioadă determinată, iar termenul dat a expirat în perioada în care a fost

suspendată din funcție, împuternicirile sale urmau să înceteze odată cu

anularea suspendării, și anume la 10.10.2023.

recepționat nicio înștiințare, hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii

prin care ar fi fost înștiințată despre expirarea împuternicirilor, ceea ce

denotă că împuternicirile sale au fost păstrate/prelungite pe o perioadă

nedeterminată.

act de expirare al acestora, iar prin cele invocate la pct.76-77 din hotărârea

contestată se deduce concluzia pe marginea situației din speță, or, dânsa cade

sub incidența prevederilor Legii privind statutul judecătorului în vigoare din

26.08.2022.

consideră că nu are reputație ireproșabilă, în sensul alin. (1), și nu poate

candida la funcția de judecător persoana care: e) are interdicția de a ocupa o

funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare

al Autorității Naționale de Integritate.

deține competența legală de a constata integritatea unui candidat la funcția

de judecător.

elaborat act de către Agenția Națională de Integritate, cu atât mai mult prin

care să se constatate că nu este integră.

hotărârea contestată, este una formală și declarativă, deoarece nu există

probe în acest sens.

cauza vizată au avut loc sub formă de consultație, fără a comunica date

concrete, iar pretinsa „divulgare a secretului deliberării”, la fel, a avut o tentă

de consultație, pentru a se convinge că soluția care urma a fi adoptată este

una legală. Corespunzător nu a discutat cu persoane terțe la direct despre

cauza avută în procedură, ceea ce denotă că opinia expusă în sensul dat este

doar una subiectivă, fără a intra în esență pe marginea circumstanțelor

12

comunicate de către dânsa. Mai mult, pe marginea circumstanțelor date a fost

pornită și o procedură disciplinară.

Consiliului Superior al Magistraturii, Guzun Ion, prin care a fost de acord cu

soluția emisă, or, nu a contestat-o.

circumstanțele care în opinia unui fost membru al CSM constituiau abatere

disciplinară, însă nici nu este obligată de a demonstra nevinovăția sa.

suspendării sale din funcție, atât dânsa cât și alți colegi care nu-și pot exercita

atribuțiile de serviciu, în legătură cu expirarea termenului de 5 ani pentru

care au fost numiți, redactează acte judecătorești pentru alți colegi, care dacă

și suferă careva modificări, atunci acestea sunt minore, însă nimeni nu-i

învinovățește de faptul că folosesc proiecte de acte deja redactate. În timp ce

în cazul dânsei a fost recunoscută vinovată de acest fapt și indirect

condamnată.

iar din luna iunie 2018, inclusiv, fără grefier, astfel, folosirea unui proiect nu

a fost o acțiune intenționată cu un anumit scop, dar a fost apreciat drept un

ajutor, din necesitate. Mai mult, folosirea unui proiect nu poate fi echivalată

cu lipsa integrității, întrucât prezența sau lipsa integrității poate fi stabilită

doar printr-un Act de constatare emis de Agenția Națională de Integritate.

Superior al Magistraturii, care a concluzionat că nu se bucură de o reputație

ireproșabilă, fără a invoca măcar un singur argument în sensul dat, în special

pe ce probe s-au bazat.

există probe ce ar expune părerea publică asupra propriei persoane. Mai

mult, nu cunoaște niciun membru al CSM, fapt ce denotă că aceștia nici nu

se pot expune pe marginea reputației sale.

neîntemeiată și declarativă concluzia dată de pârât în hotărârea contestată,

doar pentru a o denigra și de a-și întemeia poziția adoptată pe caz.

trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare care ar

putea să pericliteze efectiv încrederea în imparțialitatea și independenta sa,

însă nu și-a permis niciodată să admită astfel de fapte, iar acțiunile negative

sau ilegale ale persoanelor terțe îndreptate în împotriva dânsei, nu pot fi puse

pe seama sa.

opinii subiective și învinuiri neîntemeiate. Respectiv, actul administrativ

individual defavorabil contestat, nu conține în sine o motivare completă,

clară, cu trimiteri la probe incontestabile de incompatibilitate a sa pentru

13

numirea până la atingerea plafonului de vârstă, de încălcare de către aceasta

a legislației sau de încălcare a procedurilor legale de selectare și promovare.

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar această încălcare

se materializată prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu

încălcarea procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter neproporțional

scopului urmărit, fapt ce denotă și ilegalitatea lui în fond, prin prisma art.141

alin.(1) din Codul administrativ.

Superior al Magistraturii din 24.10.2023, urmează a fi anulată pentru faptul

că nici nu urma să fie supusă procedurii date, dar și pentru faptul că

autoritatea publică nu a îndeplinit procedura de emitere a actului

administrativ individual și anume, cea de motivare, or, persoana interesată

ale cărei drepturi sunt vizate urmează să cunoască motivele respingerii

cererii sale și nicidecum doar o poziție subiectivă în lipsa unor probe.

drept discreționar la luarea deciziei privind numirea judecătorului până la

atingerea plafonului de vârstă de 65 ani, deoarece fiecare membru al CSM

votează discreționar, însă acest drept trebuie înțeles din motivarea deciziei,

trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea

publică a reieșit la exercitarea acestui drept discreționar, însă la caz, aceste

puncte de vedere lipsesc.

a cererii cu privire la înaintarea propunerii de numire în funcția de judecător,

până la atingerea plafonului de vârstă, nu și-a motivat soluția de respingere,

or, în prezent în privința sa există o hotărâre definitivă și executorie, prin

care a fost achitată de sub învinuirile aduse, nefiind atrasă nici la răspundere

disciplinară.

și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar

această încălcare se materializată prin faptul că actul administrativ contestat

a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter

neproporțional scopului urmărit, fapt ce denotă și ilegalitatea lui în fond, prin

prisma art.141 alin.(1) Cod administrativ. Obligația de motivare a refuzului

de reconfirmare în funcție prevăzută de art.11 alin.(4) din Legea cu privire

la statutul judecătorului, reprezintă o garanție esențială pentru asigurarea

independenței judecătorului.

administrativ, reclamanta a subliniat că, autoritatea publică nu este complet

liberă în utilizarea dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să

se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în

special, din prevederile art.137 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit

căruia autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele

legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

14

să își exercite discreția, însă fără erori discreționare.

Constituționale nr.38 din 07 decembrie 2021 „Pentru interpretarea articolelor

1 alin.(3), 20 și 116 alin.(1) și (2) din Constituție și controlul de

constituționalitate al articolului 11 alin.(1) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995

privind statutul judecătorului”, s-au admis parțial sesizările depuse de Sergiu

Litvinenco, deputat în Parlament, și de Nicolae Pasecinic, parte în dosarul

nr.3-10/21, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

reclamanta deduce că la data emiterii actului administrativ individual

contestat, Consiliul Superior al Magistraturii urma să supună examinării

cererea depusă prin prisma condițiilor obligatorii care se desprind din

hotărârea Curții, și anume: (i) să stabilească dacă există suspiciuni rezonabile

care pun la îndoială integritatea judecătorului sau de încălcare a legislației de

către acesta; (ii) să sesizeze Inspecția Judiciară în vederea efectuării unui

control suplimentar al candidatului, și în dependență de rezultatele

controlului, în caz de confirmare a suspiciunilor – să respingă cererea

judecătorului, iar în caz de neconfirmare a suspiciunilor – să asigure numirea

judecătorului în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

2020, care reprezintă o hotărâre-cadru privind independența judecătorilor,

Curtea Europeană a constatat existența unei încălcări a procedurilor stabilite

în dreptul național pentru numirea judecătorilor, pentru că autoritățile

angajate în procesul de numire a judecătorilor, în special executivul, au

compromis integritatea procesului de numire. Viciile stabilite vizau afectarea

procedurii de numire a judecătorilor, care urmărea să limiteze influența

executivului (prin implicarea unui Comitet de evaluare) și, prin urmare, să

consolideze independența puterii judecătorești din Islanda. Astfel, având în

vedere aceste elemente, Curtea Europeană a conchis că numirea judecătorilor

s-a desfășurat în detrimentul încrederii pe care sistemul judiciar trebuie să-l

inspire publicului într-o societate democratică (§§283 și 289). În aceeași

cauză, cu referire la exigențele impuse de standardul unui tribunal instituit

de lege, Curtea Europeană a reținut că tribunalul este caracterizat de funcția

sa judiciară, trebuind să îndeplinească și o serie de exigențe instituționale

cum ar fi independența, imparțialitatea și securitatea mandatului membrilor

săi. Mai mult, ea a precizat că noțiunea de tribunal presupune ca acesta să fie

compus din judecători selectați pe bază de merit printr-un proces riguros,

care să asigure faptul că au fost numiți cei mai calificați candidați – atât în

termeni de competență tehnică, cât și în termeni de integritate morală. Cu cât

mai sus este situat un tribunal în ierarhia judecătorească, cu atât mai exigente

trebuie să fie criteriile de selecție.

numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a fost

15

respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii, pe motiv că, judecătorul nu

corespunde exigenței de „a se bucura de o bună reputație, de a fi integru, de

a fi vertical și corect”.

derivă din aprecierea subiectivă a unor circumstanțe de fapt, care nu au fost

constatate de către organele din subordinea Consiliului Superior al

Magistraturii, precum și nici de către pârât.

i atribuit calificativul „foarte bine”, iar Inspecția judiciară nu a constatat

abateri de ordin disciplinar sau de etică admise de către dânsa în exercitarea

atribuțiilor funcționale, situație ce denotă în mod cert, că concluziile

Consiliului Superior al Magistraturii, sunt în contradicție cu materialele

administrate la dosarul administrativ.

pct.66-68 de Curtea Constituțională în hotărârea nr.38, menționată supra și

anume: „66. Curtea reține că legile în discuție instituie un colegiu specializat

pentru evaluarea performanțelor judecătorilor. În esență, acest organism

asigură autoadministrarea judecătorească, fiind alcătuit dintr-o majoritate

calificată de membri judecători, aleși prin metode care asigură cea mai largă

reprezentare a acestora (articolul 15 din Legea nr.154 din 5 iulie 2012).

Potrivit cadrului normativ relevant, colegiul de evaluare a judecătorilor

exercită competența îndeplinirii de către judecători a condițiilor funcției

deținute sau ale funcției la care pretind pe parcursul carierei lor. Curtea reține

că evaluarea performanțelor judecătorilor se realizează în mod periodic sau

extraordinar. Evaluarea periodică se face o dată la trei ani. În cazul în care

judecătorul este evaluat cu calificativul „insuficient”, el este supus evaluării

extraordinare în termenul stabilit de colegiul de evaluare. Calificativul

„insuficient” obținut la două evaluări consecutive constituie un motiv pentru

demararea procedurii de eliberare din funcție a judecătorului, indiferent dacă

este numit pe un termen de cinci ani sau până la atingerea plafonului de

vârstă. Totodată, judecătorul este supus evaluării extraordinare și în cazul

numirii în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Totodată, art.14 din

Lege reglementează limitele evaluării, metodologia, termenul, criteriile,

indicatorii de performanță a activității judecătorilor, sursele de informare,

precum și mijloacele de colectare a informațiilor necesare evaluării

performanțelor judecătorilor. Mai mult, alineatul (3) al aceluiași articol

stabilește că evaluarea performanțelor judecătorului trebuie să respecte

principiul corectitudinii juridice și al așteptărilor legitime și să asigure

condiții pentru o evaluare obiectivă și multidimensională a activității

profesionale a judecătorilor. Privite la modul abstract și extrase din orice

context, aceste prevederi par să asigure independența judecătorilor și să

excludă orice aparențe în măsură să afecteze încrederea publicului în

independența puterii judecătorești. Astfel, atât timp cât numirea judecătorilor

până la atingerea plafonului de vârstă implică reguli stricte, standardul

16

independenței este respectat (§§18-26 supra). Prin stabilirea unor proceduri

transparente și obiective de accedere în funcția de judecător, normele în

discuție urmăresc să asigure protecție încrederii publicului în independența

sistemului judecătoresc (a se vedea, a pari, HCC nr.18 din 10 iulie 2021,

cert caracterul neîntemeiat și abuziv al motivării expuse în actul

administrativ individual defavorabil în privința sa, or, membrii Consiliului

Superior al Magistraturii au pus la dubiu hotărârile emise de Colegiul de

evaluare a performanțelor judecătorilor, fapt ce este inadmisibil, de vreme ce

aceste hotărâri nu au fost contestate în modul stabilit de lege și nu au fost

anulate.

performanțelor judecătorilor constituie un act administrativ individual

incontestabil conform art.30 și 140 din Codul administrativ și obligatoriu

conform art.139 alin.(4) din Codul administrativ pentru orice persoană, orice

autoritate publică, inclusiv pentru Consiliul Superior al Magistraturii, prin

urmare, Consiliul Superior al Magistraturii nu ar trebui să aibă competența

să schimbe singur calificativul oferit ca urmare a evaluării extraordinare a

performanțelor, decât doar atunci când solicitantul se află în prezența unor

impedimente legale, cum ar fi incompatibilitatea, lipsa caracterului

ireproșabil constatat sau nerespectarea procedurii de evaluare.

puterea publică nu ar trebui să intervină în drepturi mai mult decât este

necesar. În așa fel, o măsură oficială întreprinsă de autoritățile publice este

proporțională dacă: are un scop legitim; este potrivită; necesară și rezonabilă.

întreprinsă de Consiliul Superior al Magistraturii în privința dânsei, nu este

întemeiată.

modificărilor în Legea privind statutul judecătorului, aprecierea repetată și

total inversă de către Consiliul Superior al Magistraturii este inadmisibilă,

or, în perioada vizată nici nu a activat, fapt ce denotă subiectivismul pârâtului

în examinarea cazului. Totodată, conform art.17 lit.b) din Legea cu privire

la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995, independența judecătorului

este asigurată și prin procedeul de numire, suspendare, demisie și eliberare

din funcție.

normativ constituțional al termenului inițial de 5 ani pentru care este numit

judecătorul, nu oferă ulterior un drept discreționar Consiliului Superior al

Magistraturii de a nu reconfirma judecătorul în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă, decât în anumite împrejurări de ordin obiectiv, care

după cum se reține din speță - lipsesc. Or, Consiliul Superior al Magistraturii

nu este îndreptățit să refuze propunerea pentru reconfirmarea în funcție,

17

decât dacă a constatat că judecătorul nu merită să mai facă parte din corpul

judecătoresc, conform motivelor expres prevăzute de lege.

de numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, nu

ar fi plasată în situația în care să-i fie refuzată cererea, or, probe ce ar

confirma că nu merită să mai facă parte din corpul judecătoresc, conform

motivelor expres prevăzute de lege, lipsesc.

în conținutul hotărârii contestate din 24.10.2023 contravin reglementărilor

legale în vigoare, iar oportunitatea actului administrativ nu justifică

încălcările de lege admise la emiterea acestuia.

Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman prezintă o poziție discreționară de

la caz la caz, or, în cazul judecătorului L.C. a considerat o deviere de la

prevederile legale la exprimarea votului discreționar la soluționarea cererii

vizate, fără careva argumente legale, în timp ce în cazul dânsei nemijlocit a

admis personal o astfel de deviere, ceea ce contravine legii. Or, în cazul în

care membrii CSM au votat împotriva admiterii cererii înaintate, urmau să

sesizeze Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control suplimentar,

pentru a se asigura că, opinia sa este una întemeiată, măsuri care nu au fost

întreprinse, ceea ce contrazice prevederilor legale și constatărilor Curții

Constituționale, prin ce au fost încălcate drepturile sale constituționale.

cauză penală, i-a fost admisă cererea privind propunerea Președintelui RM

pentru numirea în funcția de judecător, până la atingerea plafonului vârstă.

Mai mult, vizarea judecătoarelor G.M. și L.B. în aceeași cauză penală, la fel,

nu a constituit un impediment pentru a le repune în funcțiile ocupate anterior.

Iar, O.L. – ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, la moment deține funcția

de inspector-judecător în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

discreționară a membrilor CSM de la caz la caz, iar actul administrativ

individual emis în privința sa urmează a fi retras ca fiind emis contrar legii.

și-a îndeplinit obligațiile sale cu bună credință de a motiva temeiurile

respingerii cererii înaintate, a invocat argumente subiective, neîntemeiate și

declarative, în lipsa unor probe, or, după cum s-a stabilit supra, organul de

autoadministrare judecătorească nu a stabilit prin probe incontestabile de

incompatibilitate a dânsei cu funcția respectivă, de încălcare a legislației sau

de încălcare a procedurilor legale de selectare și promovare a ei, din care

motive Consiliului Superior al Magistraturii urmează să-și retragă hotărârea

emisă din 24.10.2023. Cu atât mai mult că, nici nu urma să fie expusă unei

asemenea proceduri, deoarece cade sub incidența Legii privind statutul

judecătorului de după modificări, și anume 26.08.2022, în temeiul motivelor

invocate în cererea din 11.08.2023 adresată CSM.

18

Svetlana a depus cerere de completare a acțiunii, invocând că la 04.12.2023

a recepționat doar hotărârea motivată nr.474/20 din 24.10.2023 a CSM, deși

în ședința din 24.10.2023, membrul CSM – Maria Frunze a invocat opinie

separată. Faptul dat se confirmă inclusiv prin hotărârea plasată pe site-ul

www.csm.md, care conține doar însăși hotărârea și nu conține opinia

separată, care urma a fi anexată la aceasta. Astfel, odată cu aducerea la

cunoștință a hotărârii motivată nr. 474/20 din 24.10.2023, urma să-i fie adusă

la cunoștință și opinia separată, emisă pe caz (f.d.78-80).

este încălcat dreptul său la apărare, or, aceasta urmează a conține argumente

suplimentare în susținerea poziției mele de apărare, inclusiv, cele ce ar putea

condiționa suspendarea executări hotărârii date.

Svetlana a mai depus cerere de completare a acțiunii, invocând că la

26.10.2023 s-a adresat CSM cu o cerere privind retragerea actului

administrativ individual ilegal defavorabil, prin care a solicitat retragerea

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 24.10.2023, pe motivele

invocate în conținutul cererii. Ulterior la 21.12.2023, s-a adresat CSM cu

cerere de completare a motivelor de fapt și de drept iar prin hotărârea CSM

din 16.01.2024 s-a hotărât de a respinge cererea sa privind retragerea actului

administrativ individual ilegal defavorabil din 24.10.2023 (f.d.97-99).

actului administrativ defavorabil emis de Consiliul Superior al Magistraturii

din 24.10.2023 și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită act

administrativ individual favorabil (hotărâre) privind acceptarea cererii sale

privind confirmarea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de

vârstă; anularea actului administrativ defavorabil emis de Consiliul Superior

al Magistraturii din 16.01.2024, prin care s-a respins cererea sa privind

retragerea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 24.10.2023;

obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită act administrativ

individual favorabil, hotărâre privind retragerea hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii din 24.10.2023.

Svetlana a mai depus cerere de completare a motivelor acțiunii, invocând de

fapt argumente similare celor expuse în cererile anterioare de completare și

concretizare a pretențiilor din acțiune (f.d.107-110).

Svetlana a mai depus cerere de completare a acțiunii, invocând că la 20

februarie 2024, prin intermediul poștei electronice a recepționat hotărârea

CSM nr.15/2 din 16 ianuarie 2024. În motivarea acesteia pârâtul a menționat

că hotărârea din 24 octombrie 2023 a fost emisă legal (f.d.130-132).

este una neîntemeiată și ilegală, deoarece pârâtul nu s-a expus deloc pe

19

marginea argumentelor sale și a reprezentatului său în susținerea cererii de

revocare a actului administrativ individual defavorabil, fapt ce denotă că nu

a fost auzită, fapt ce contravine art.6 CtEDO, or, orice hotărâre trebuie să fie

motivată și să conțină răspuns la toate argumentele invocate, fapt ce nu se

atestă la caz.

Președintelui țării potrivit căruia actul normativ care a exclus competența

Președintelui Republicii Moldova de a decide eliberarea din funcție a

judecătorilor nu conține norme tranzitorii care să permită aplicarea

ultraactivă a prevederilor în vigoare până la 26 august 2022. În lipsa unor

dispoziții tranzitorii, speța este guvernată de principiul aplicării imediate a

legii noi, potrivit căreia de la data intrării în vigoare a legii, acesta se aplică

tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire,

modificare sau stingere, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice

anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi.

Astfel, potrivit art.25 alin.(2) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul

judecătorului, eliberarea din funcție a unui judecător este decisă prin hotărâre

de către Consiliul Superior al Magistraturii, fără a mai fi necesară emiterea

unui decret al Președintelui Republicii Moldova.

sub incidența prevederilor Legii nr.544/1995 cu privire la statutul

judecătorului în vigoare până la 26 august 2022, or, anularea suspendării sale

din funcție, cât și expirarea de facto a împuternicirilor sale a avut loc după

intrarea în vigoare a legii menționate la 26 august 2022, argument neglijat de

către pârât.

modificările în vigoare din 26 august 2022, reclamanta a remarcat că

judecătorii se numesc în funcție din rândul candidaților selectați în urma

concursului de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea

Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii sunt numiți în funcție până

la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

Consiliului Superior al Magistraturii nr.474/30 din 24 octombrie 2023 și

nr.15/2 din 16 ianuarie 2024 sunt neîntemeiate și ilegale, din care motiv

urmează a fi anulate.

prezentat susținerile verbale în formă scrisă, prin care a concretizat

pretențiile din acțiune, solicitând admiterea acțiunii în sensul formulat,

anularea hotărârii din 24 octombrie 2023 a Consiliului Superior al

Magistraturii, prin care s-a respins cererea privind propunerea candidaturii

sale Președintelui Republicii Moldova de numire/reconfirmare în funcția de

judecător până la atingerea plafonului de vârstă; obligarea Consiliului

Superior al Magistraturii să emită act administrativ individual favorabil prin

care să fie numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de

20

vârstă în cadrul Judecătoriei Chișinău, în temeiul art.11 alin.(1) din Legea

nr.544/1995, în vigoare din 26 august 2022, art.53 alin.(2) din Codul

administrativ sau alternativ înaintarea propunerii către Președintelui

Republicii Moldova de numire/reconfirmare în funcția de judecător la

Judecătoria Chișinău, sediul Centru până la atingerea plafonului de vârstă; în

cazul respingerii primei cerințe să fie anulată hotărârea din 16 ianuarie 2024

a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins cererea sa

privind retragerea hotărârii din 24 octombrie 2023 a CSM și obligarea

Consiliului Superior al Magistraturii să emită hotărâre privind retragerea

hotărârii de către Consiliul Superior al Magistraturii din 24 octombrie 2023

(f.d.172-190).

ASPECTE DE PROCEDURĂ LA EXAMINAREA ACȚIUNII:

a fost respinsă cererea depusă de Tizu Svetlana cu privire la suspendarea

executării hotărârii nr.474/30 din 24 octombrie 2023 a Consiliului Superior

al Magistraturii (f.d.161-166).

ARGUMENTELE PÂRÂTULUI:

referință la acțiunea depusă de Tizu Svetlana, considerând acțiunea ultimei

ca fiind neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă (f.d.143-155).

invocat că prin cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii din 09

august 2023, reclamanta Svetlana Tizu a solicitat numirea în funcția de

judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Chestiunea respectivă a fost

inclusă în agenda ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

30 din 24 octombrie 2023.

aflați în exercițiul funcției, ședința fiind declarată deliberativă. Ca urmare a

aprobării Agendei ședinței nr.30 din 24 octombrie 2023 cu votul unanim a

membrilor prezenți, s-a purces la examinarea chestiunilor.

Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr.474/30 din 24 octombrie 2023 a

respins cererea judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău

privind înaintarea propunerii de numire în funcția de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă.

noiembrie 2023 a contestat-o la Curtea Supremă de Justiție, susținând că

actul administrativ individual favorabil a fost emis cu încălcarea procedurii

și a normelor de drept material.

21

alin.(2) din Constituție (în vigoare până la 01 aprilie 2022), judecătorii

instanțelor judecătorești se numesc în funcție de Președintele Republicii

Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile

legii. Judecătorii care au susținut concursul sunt numiți în funcție pentru

prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani,

judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detașarea,

promovarea în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători.

Magistraturii se stabilește prin lege organică.

cu privire la statul judecătorului, la funcția de judecător poate candida

persoana cu o reputație ireproșabilă, care deține cetățenia Republicii

Moldova, are domiciliul în țară și întrunește următoarele condiții: a) are

capacitate de exercițiu; b) are diplomă de studii superioare de licență și

diplomă de studii superioare de maștera în domeniul dreptului sau un alt act

de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura

abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor;

c) a absolvit Institutul Național al Justiției sau are vechimea în muncă

prevăzută la alin.(2); d) nu are antecedente penale; e) cunoaște limba de stat;

f) corespunde cerințelor de ordin medical pentru exercitarea funcției; g) a

fost supusă testării cu utilizarea detectorului comportamentului simulat

(poligrafului). Se consideră că nu are reputație ireproșabilă, în sensul alin.

(1), și nu poate candida la funcția de judecător persoana care: a) are

antecedente penale, inclusiv stinse, sau a fost absolvită de răspundere penală

printr-un act de amnistie sau de grațiere; b) a fost concediată din organele de

drept din motive compromițătoare sau a fost eliberată, din aceleași motive,

din funcțiile specificate la alin.(2); c) are un comportament incompatibil cu

normele Codului de etică al judecătorilor sau desfășoară activitate

incompatibilă cu normele acestui cod; d) a fost sancționată disciplinar pentru

nerespectarea prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie

2013 privind evaluarea integrității instituționale; e) are interdicția de a ocupa

o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de

constatare al Autorității Naționale de Integritate.

iulie 1995 cu privire la statul judecătorului, judecătorii judecătoriilor și

judecătorii curților de apel se numesc în funcție, din numărul candidaților

selectați prin concurs, de către Președintele Republicii Moldova, la

propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidații selectați, care

întrunesc condițiile specificate la art.6, se numesc în funcția de judecător

inițial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii

sunt numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

22

Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1449-VII din 04 februarie

2015, la Judecătoria Centru, mun.Chișinău, pe un termen de 5 ani în

conformitate cu prevederile art.116 alin.(1) din Constituție, în redacția anului

2015.

ani de numire inițial în funcție a judecătorului Svetlana Tizu.

2018 a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost admisă sesizarea

Procurorului General și s-a dat acordul la efectuarea acțiunilor de urmărire

penală - percheziția, aducerea silită, reținerea și arestarea în privința

judecătoarei Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(3) lit.a) din Codul penal.

Totodată, Svetlana Tizu a fost suspendată din funcția de judecător până la

rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

prin analogia legislației muncii, în situația în care a fost numită pe un termen

de 5 ani, și anume pe o perioadă determinată, iar termenul dat a expirat în

perioada în care a fost suspendată din funcție, împuternicirile sale urmau să

înceteze odată cu anularea suspendării, adică din 10 octombrie 2023,

conform hotărârii nr.436/27 a Consiliului Superior al Magistraturii. Iar, drept

urmare la momentul încetării împuternicirilor sale (anul 2023), în privința sa

operează modificările efectuate prin Legea nr.120 din 23 septembrie 2021,

în vigoare din 01 aprilie 2022.

raționament al reclamantei Svetlana Tizu, or, relațiile de muncă a

judecătorilor la capitolul numire și situațiile de carieră sunt suficient de clar

și precis descrise în Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului,

aceste prevederi, derivând din faptul că judecătorul deține un statut special

de demnitate publică. Normele legale date, precum și interpretările Curții

Constituționale sunt suficient de clare și previzibile la acest capitol (a se

vedea și argumentele de mai sus Gudmundur Andri Astrââsson v. Islanda).

propus de către reclamanta Svetlana Tizu ar echivala cu o încălcare a

normelor constituționale care prevăd expres modul de numire în funcția de

judecător.

afirmația reclamantei precum că împuternicirile sale au fost prelungite prin

lipsa unui act de expirare a acestora, or, în situația din speță Consiliul s-a

expus asupra carierei (numire) Svetlanei Tizu, ale cărei împuterniciri au

expirat la 04 februarie 2020, drept urmare a întrunirii legale a noii

componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, și, respectiv a anulării

suspendării din funcție a Svetlanei Tizu.

23

aprilie 2022 pentru controlul constituționalității Legii nr.26 din 10 martie

2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, la

§§34-36, a constatat că prevederile art.15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10

martie 2022 ar putea perturba echilibrul între condiția asigurării

independenței judecătorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste prevederi stabilesc că,

pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a

Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al

Procurorilor, pentru a nu permite disfuncționalități în exercitarea de către

consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin constituție Republicii

Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu

dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor

administrative.

nr.38 din 07 decembrie 2021, unde a reținut că competența Consiliului

Superior al Magistraturii de a numi judecătorii în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă putea fi dedusă pe baza principiului autoadministrării

judecătorești, precum și pe baza textului „se numesc în funcție de

Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al

Magistraturii” din articolul 116 alin.(2) din Constituție (§69). Curtea a notat

că art.116 alin.(2) din Constituție, (în redacția de până la 07 decembrie 2021,

prevedea după textul menționat că judecătorii care au susținut concursul sunt

numiți în funcție pentru prima dată pe un termen de cinci ani. După expirarea

termenului de cinci ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă. Totuși, amendamentele constituționale operate prin

Legea nr.120 din 23 septembrie 2021 au exclus termenul inițial de cinci ani

de numire a judecătorilor instanțelor judecătorești prevăzut de articolul 116

alin.(2) din Constituție.

Superior al Magistraturii cu privire la numirea judecătorilor în funcție până

la atingerea plafonului de vârstă nu mai pot fi deduse din prevederile

constituționale. Competența în discuție a fost prevăzută, în scop tranzitoriu,

în Legea nr.47 din 10 martie 2022 pentru modificarea articolului 13 din

Legea nr.154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera

judecătorilor.

înainta Președintelui Republicii Moldova propunerile de numire în funcție

până la atingerea plafonului de vârstă pentru: (1) judecătorii al căror termen

inițial de numire în funcție a expirat la data intrării în vigoare a legii, dar nu

au fost supuși evaluării extraordinare a performanțelor, prevăzută la articolul

13 alin.(4) lit.a) din Legea nr.154/2012 privind selecția, evaluarea

24

performanțelor și cariera judecătorilor; (2) judecătorii al căror termen inițial

de numire în funcție a expirat până la data de 01 aprilie 2022.

completarea Constituției Republicii Moldova, Comisia de la Veneția și

Directoratul General Drepturile Omului și Statutul de Drept al Consiliului

Europei au precizat că toate deciziile privind numirea judecătorilor și cariera

acestora trebuie să fie bazate pe merit, cu aplicarea criteriilor obiective

stabilite în cadrul normativ. Deși aceste prevederi sunt destul de declarative,

ele oferă linii directoare valoroase procedurilor de dezvoltare a carierei care

urmează a fi specificate de lege și sunt binevenite (Veneția, 20 martie 2020,

§33) [CDL-AD(2020)001].

că, selecția și evaluarea judecătorilor au la bază următoarele principii: a)

legalitatea; b) nediscriminarea; c) selectarea și evaluarea obiectivă și

imparțială; d) echitatea; e) transparența; f) confidențialitatea; g) protecția

datelor cu caracter personal și a vieții private; h) respectarea demnității

umane.

stipulează că candidații la funcția de judecător care întrunesc condițiile

stabilite la art. 6 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului

sunt selectați în baza următoarelor criterii: e) deținerea calităților personale

precum verticalitatea, corectitudinea, capacitatea de a gestiona situațiile

stresante, capacitatea analitică, capacitatea de a lua decizii, atestate prin

rezultatul testării psihologice; f) deținerea capacității de a înțelege și de a

soluționa situații juridice complexe; (2) întrunirea de către candidatul la

funcția de judecător a criteriilor specificate la alin.(1) lit.b)-d) se stabilește

de Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, iar întrunirea criteriilor

specificate la alin.(1) lit.e) și f) — de Consiliul Superior al Magistraturii.

la numirea în funcție a 2/3 din membrii Colegiului pentru selecția și

evaluarea judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii va efectua

selecția și evaluarea candidaților la funcția de judecător în baza prezentei

legi.

privire la statutul judecătorului, procesul de selectare a candidaților la funcția

de judecător se desfășoară potrivit unor criterii obiective bazate pe merit,

ținând seama de pregătirea profesională, de integritatea, capacitatea și

eficiența candidaților.

pentru selecția și cariera judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii

nr.154 din 5 iulie 2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera

judecătorilor și al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.

profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a

25

Judecătorilor nr.8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea AGJ

nr.12 din 11 martie 2016) judecătorul va respecta cele mai înalte standarde

de integritate și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în

instanțe. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea

aparența unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere, accepta

ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori

neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute.

Judecătorul nu va solicita sau accepta, direct ori indirect, plăți, cadouri,

servicii sau alte beneficii, în numele său, ai membrilor familiei sale ori

prietenilor, ca prețuire pentru exercitarea sau abținerea de la îndeplinirea

obligațiilor sale în legătură cu o cauză care urmează a fi examinată de către

acesta. Judecătorul va evita discuții cu participanții la proces sau cu terțe

persoane despre alte cauze puse pe rol în instanță, decât în cazurile prevăzute

de lege.

Magistraturii din 24 octombrie 2023, Svetlana Tizu a susținut cererile sale

de numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe

parcursul ședinței reclamanta a fost întrebată cu privire la circumstanțele

constatate prin decizia definitivă a Curții de Apel Comrat din 28 iunie 2023,

în special, Svetlana Tizu a fost invitată să explice circumstanțele care le-a

relatat în cadrul urmăririi penale care au fost incluse în decizia definitivă a

Curții de Apel Comrat din 28.06.2023.

atribuite Svetlanei Tizu cu privire la relația sa cu judecătorul Curții de Apel

Chișinău, vizat în sentință.

judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 martie 2021, menținută prin

decizia Curții de Apel Comrat 28 iunie 2023, F.V. a fost recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(2) lit.d) Cod penal,

(traficul de influență) fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 3

(trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

avut un șir de discuții cu S.V., în urma cărora, ultimul, în seara zilei de 07

septembrie 2018 a transmis lui F.V. suma de 2000 euro, ceea ce conform

cursului BNM constituie 38 891,80 lei MD, ultimul susținând că deține

influență asupra judecătorului din Curtea de Apel Chișinău, L.B, ca aceasta

să intervină în soluționarea pozitivă a plângerii ce se examina la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru.

comiterea unei infracțiuni sau nu de către Svetlana Tizu. Acest subiect

nefiind în competența Consiliului Superior al Magistraturii, ci a instanțelor

de judecată care examinează cauza penală.

nicio formă nu poate fi reținută drept o reevaluare a acuzațiilor de trafic de

26

influență în privința Svetlanei Tizu, care au avut un deznodământ după cum

a fost relatat mai sus. Decizia instanțelor de judecată a fost analizată de către

Consiliul Superior al Magistraturii doar ca niște decizii de constatare a

anumitor circumstanțe, pe care de fapt, reclamanta Svetlana Tizu, nu le-a

negat.

reclamanta a susținut că doar Agenția Națională de Integritate are

competența de a se expune asupra acesteia. Conform aprecierii Curții

Constituționale, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine dreptul

constituțional de apreciere a integrității candidatului la funcția de judecător.

Pe lângă constatarea Curții Constituționale, se rețin ca fiind relevante și

prevederile art.3 din Legea cu privire la selecția și evaluarea judecătorilor,

interpretată în coraport cu prevederile art.25 din aceeași lege. Deci, Consiliul

a reținut că aprecierea integrității în sensul explicat de Codul de Etică și

Disciplină a judecătorului ține de apanajul Consiliului Superior al

Magistraturii. Din această perspectivă Consiliul a constatat că este în afara

oricărui dubiu că pe parcursul anului 2018, Svetlana Tizu a avut mai multe

întâlniri cu persoane terțe și a discutat după cum ea menționează "practica

judiciară”, astfel reieșind din decizia definitivă aceste declarații se mai

confirmă prin declarația dnei B.L, care a explicat care au fost acele cauze

penale. Mai mult, însăși Svetlana Tizu a acceptat de la un alt judecător un

purtător de informații (flash) cu un proiect de act judecătoresc, despre care

ea însăși declarat că a citit, a fost de acord cu el, a făcut redactări minore și

l-a semnat.

Consiliul stabilit că Svetlana Tizu a admis fapte reprobabile care au fost

apreciate de Consiliu drept o demonstrație clară a lipsei de integritate.

Divulgarea secretului deliberării, coordonarea textului unui act judecătoresc

cu o persoană străină, discuții pe marginea soluțiilor pe o serie de cazuri,

acceptarea unui flash cu un act judecătoresc reprezintă acțiuni reprobabile

care nu au putut fi acceptate de către acest Consiliu.

putea să își pună întrebări rezonabile cu privire la cine și cu ce interes a

cunoscut atât de multe detalii din dosarul care se afla în procedura sa, mai cu

seamă că nu era doar o încheiere abstractă, ci o hotărâre motivată care

conținea deja și temeiurile de fapt și cele de drept. În contextul în care s-a

constatat faptul că autorul nemijlocit al textului care a fost transpus de către

judecătorul Svetlana Tizu în încheierea judecătorească, V.F. a fost

condamnat definitiv pentru trafic de influență, iar Svetlana Tizu a

"beneficiat” de actul judecătoresc pregătit de către această persoană drept

proiect, comportamentul ultimei nu poate fi considerat ca respectând cele

mai înalte standarde de integritate și responsabilitate.

societate, un echilibru emoțional și un comportament rațional chiar în situații

27

limite. Faptul că judecătorul Tizu Svetlana a fost achitată prin sentința

Judecătoriei Chișinău din 17 martie 2021 pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) și art. art. 42 alin. (2), 307 alin. (1) din

Codul penal, nu este de natură să șteargă existența acțiunilor care au adus

atingere reputației reclamantei. Aceste fapte nu sunt dintre cele care îi pot

asigura buna reputație în sensul art.6 din Legea nr. 544/1995.

conchis că reclamanta Svetlana Tizu nu îndeplinește condiția cerută de lege

pentru a fi numit magistrat, și anume nu se bucura de o bună reputație.

că hotărârea contestată nu a fost motivată, or, în privința sa există o hotărâre

definitivă și executorie, prin care a fost achitată de sub învinuirile aduse,

nefiind atrasă nici la răspundere disciplinară. Din conținutul Hotărârii CSM

nr.474/20 din 24 octombrie 2023 cu certitudine rezultă motivele de fapt și de

drept, precum și descrierea succintă a procedurii administrative care a stat la

baza emiterii actului: circumstanțele, opiniile participanților. În speță, CSM

la acordarea votului de neîncredere Svetlanei Tizu s-a bazat pe faptul că

dorește să dezvolte o instituție integră cu judecători corecți.

democratică, Consiliul Superior al Magistraturii a pus pe cântar interesul

Svetlanei Tizu pentru reconfirmarea sa în funcția de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă și interesul public de a avea un sistem în care

să nu activeze judecători care au admis derapaje de la principiile integrității

stabilite expres în Codul de etică a judecătorilor. Potrivit decretului de

numire în funcția de judecător statutul i-a fost garantat doar pentru o perioadă

de 5 ani, ulterior numirea sa urma să fie precedată de o evaluare și selecție,

prin urmare prelungirea împuternicirilor nu a fost un bun/statut câștigat prin

trecerea simplă a timpului.

că interesul public ar prevala asupra interesului Svetlanei Tizu pentru

reconfirmare, având în vedere interesul public de a avea încredere in justiție.

Atât din verificarea informațiilor prezentate de Inspecția judiciară, cât și în

cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, nu au putut fi înlăturate

dubiile rezonabile cu privire la încălcarea de judecător a legislației prin

prisma unor cauze aflate în procedură, inclusiv a celor enunțate supra, în

vederea formării unei convingeri fără echivoc de majoritatea calificată

necesară a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii asupra respectării

întocmai de orice judecător a rigorilor legale la examinarea cauzelor, astfel

încât cinci membri și-au exprimat votul împotriva numirii Svetlanei Tizu în

funcția de judecător până la atingerea plafonul de vârstă.

Magistraturii consideră Hotărârea nr.474/20 din 24 octombrie 2023 a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca fiind una legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea procedurii legale în coroborare cu

28

normele legislative speciale derogatorii, iar aspectele invocate de reclamantă

sunt declarative și lipsite de relevanță. Or, din conținutul cererii de chemare

în judecată nu se atestă careva argumente în stare să desființeze hotărârea

contestată. Pârâtul a considerat irelevant argumentul reclamantei precum că

vizarea unor judecători în aceeași cauză penală, nu a constituit impediment

pentru a le repune în funcțiile ocupate anterior, iar ultima să dețină funcția

de inspector-judecător în cadrul CSM. Or, verificarea condițiilor pe care

urmează să le întrunească candidații la funcția de judecător, urmează a fi

analizată individualizat, fiind mai exigentă.

Consiliului Superior al Magistraturii, la fel, o consideră ca fiind emisă legal

și întemeiat. Or, temeiuri întru anularea acestuia de către reclamanta Svetlana

Tizu, nu au fost invocate.

solicitat respingerea acțiunii depuse de Tizu Svetlana cu privire la anularea

actelor administrativ individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, ca neîntemeiată.

EXPLICAȚIILE PARTICIPANȚILOR LA PROCES ÎN CADRUL

JUDECĂRII CAUZEI:

reprezentantul împuternicit al acesteia, avocatul Grigoriță Andrei au susținut

motivele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată, cu

completările și concretizările ulterioare, solicitând admiterea acesteia în

sensul formulat.

Magistraturii, Ciobanu Olesea a solicitat respingerea acțiunii depuse de Tizu

Svetlana ca neîntemeiată, conform poziției expuse în referința depusă.

LEGISLAȚIA PERTINENTĂ:

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale

și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„(1) Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în

exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act

administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui

contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri

strict de autoritate publică.”

29

„Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ

instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de

putere publică în scopul realizării unui interes public.”

„(1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură

oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„(1) Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care

impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele

legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului

solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un

avantaj de orice fel.

(2) Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul

administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sunt afectate de actul administrativ

individual, nu sunt destinatarii acestuia.”

„(1) Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a

opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o

dispoziție legală.

(2) Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze

în conformitate cu legea și alte acte normative.

(2) Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea

au fost reglementate.

(3) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune

limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile

expres stabilite de lege.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de

fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

(2) Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată

competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu

necesită a fi probate, până la proba contrarie.”

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente acționează respectând

principiul egalității și nediscriminării.

30

(2) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să trateze în

mod egal persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie

justificată în mod obiectiv.

(3) Atât în cadrul procedurii administrative, cât și în cadrul procedurii de contencios

administrativ sau ca rezultat al acestora, nicio persoană nu poate beneficia de privilegii,

nu poate fi dezavantajată, lipsită de drepturi sau scutită de obligații pe motiv de rasă,

origini familiale, sex, limbă, cetățenie, apartenență etnică, religie, convingeri politice sau

ideologice, educație, situație economică, condiție socială.”

„(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

„(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile

sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității.

(2) O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este

potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b)

este necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă.

(3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința

produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.”

„Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să

fie motivate.”

că:

„(1) Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi

îngrădit.

(2) Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.”

„(1) Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.”

„(1) Înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un

participant sau înainte de respingerea unui act administrativ individual favorabil,

participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele relevante

pentru actul ce urmează a fi emis.

(2) Audierea poate fi făcută verbal sau în scris.”

„(1) Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele

care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru

decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

(2) Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde:

a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv

formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt –

oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului

discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere

31

succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe,

audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

(3) Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ

individual și condiționează legalitatea acestuia.”

că: „(1) Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.

(2) Un act administrativ individual poate fi emis în scris, verbal sau prin

comportament concludent. Forma actului administrativ individual este aleasă de

autoritatea publică care emite actul administrativ în baza dreptului discreționar

corespunzător obligațiilor sale.”

„(1) În exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să

acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care

le-a fost atribuit dreptul.”

că:

„(1) Un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în

parte cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.

(2) Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în

funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri

prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.”

„(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

că:

„(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: a) în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„(1) În procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de

examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept.”

„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot

sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea

autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c)

impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d)

constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act

administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e)

anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control

normativ).”

„(1) Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ.”

32

menționează că:

„(1) Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de

zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării

sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului

prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării

actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile

art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.”

„(1) Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

(2) Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

(3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.”

„(1) Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărâri: f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă

nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–e).”

„(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui

act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se

limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat

în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

(în redacția legii în vigoare până la 01 aprilie 2022) prevede că:

„(1) Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și

inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție de Președintele

Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile

legii. Judecătorii care au susținut concursul sunt numiți în funcție pentru prima dată pe un

termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiți în funcție

până la atingerea plafonului de vârstă, stabilit în condițiile legii.”

nr.120 din 23 septembrie 2021, în vigoare din 01 aprilie 2022) statuează că:

„(1) Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și

inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile legii,

până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la

propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate

respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

33

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor și cariera acestora trebuie să fie adoptate

în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, și a unei proceduri transparente, în

condițiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.”

vigoare până la 01 aprilie 2022) stipulează că:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detașarea,

promovarea în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători.

(2) Modul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii se

stabilește prin lege organică.”

nr.120 din 23 septembrie 2021, în vigoare din 01 aprilie 2022) menționează

că:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detașarea,

promovarea în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători. Consiliul

Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile în mod direct sau prin intermediul

organelor sale specializate.

(2) Modul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii se

stabilește prin lege organică.”

Constituției Republicii Moldova nr. 120 din 23.09.2021 (în vigoare

01.04.2022) indică că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție de judecător nu a expirat

la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră numiți până la atingerea plafonului

de vârstă prin efectul prezentei legi.

(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor în funcție

la data intrării în vigoare a prezentei legi își exercită mandatul până la expirarea

termenului pentru care au fost aleși. Membrii de drept își încetează mandatul la data

intrării în vigoare a prezentei legi. Mandatul profesorilor titulari în exercițiu la data intrării

în vigoare a prezentei legi urmează să fie confirmat pentru o perioadă de 6 ani în total, cu

votul a trei cincimi din deputații aleși.

(4) În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul va prezenta

Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în concordanță cu prezenta lege.

c), c1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii prevede că:

„(1) Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are

următoarele competențe referitoare la cariera judecătorilor: a) face propuneri

Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție a judecătorilor sau de promovare

a acestora la o instanță superioară; a1) transferă judecătorii la o instanță de același nivel

sau la o instanță inferioară, eliberează din funcție judecătorii, numește și eliberează din

funcție președinții sau vicepreședinții de instanță.

(2) Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are

următoarele competențe în domeniul instruirii inițiale și continue a judecătorilor și a

personalului secretariatului instanțelor judecătorești: e) examinează contestațiile la

hotărârile Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor.

(3) Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are

următoarele competențe în domeniul respectării disciplinei și eticii judecătorilor: a)

adoptă hotărâri privind petițiile cetățenilor în problemele ce țin de etica judecătorilor; b)

34

examinează contestațiile hotărârilor emise de colegiul disciplinar; c) în baza hotărârii

colegiului disciplinar, decide eliberarea din funcția de judecător; c1) în baza hotărârii

colegiului disciplinar, decide privind eliberarea din funcția de președinte sau de

vicepreședinte al instanței de judecată.”

la Consiliul Superior al Magistraturii (în redacția Legii nr.246 din

29.07.2022, în vigoare 26.08.2022) remarcă că:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii ca organ colegial își exercită atribuțiile în

plen.

(2) Ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea

participă cel puțin două treimi din membrii lui.

(4) La ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu

persoanele a căror problemă se examinează, cu excepția cazurilor când se examinează: a)

propunerile prevăzute la art.23; b) suspendarea din funcție a judecătorului în legătură cu

pornirea urmăririi penale; c) aplicarea măsurilor speciale de investigații în cauza penală

în care figurează judecătorii în funcție.”

Consiliul Superior al Magistraturii (în redacția Legii nr.246 din 29.07.2022,

în vigoare 26.08.2022) prevede că:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii face propuneri Președintelui Republicii

Moldova referitor la numirea în funcția de judecător a candidaților pentru aceste funcții.

(2) Selectarea candidaților pentru funcția de judecător, de președinte sau de

vicepreședinte al instanței judecătorești se face de către Consiliul Superior al

Magistraturii în baza hotărârii colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor. Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii privind selectarea candidaților pentru funcția de

judecător și hotărârea privind numirea în funcțiile de președinte sau de vicepreședinte al

instanței judecătorești trebuie să fie motivate și se adoptă prin votul deschis al membrilor

Consiliului.

(3) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu propunerea respectivă de

numire în funcția de judecător, dosarul personal al candidatului însoțit de curriculum vitae

din care să rezulte activitatea lui și de proiectul de decret sau de hotărârea privind numirea

în funcție, se înaintează de către președintele Consiliului.

(4) În cazul în care Președintele Republicii Moldova respinge candidatura propusă,

Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile art.11 din Legea cu privire la statutul

judecătorului, poate propune aceeași sau altă candidatură pentru funcția vacantă cu votul

a două treimi din membrii săi.”

Consiliul Superior al Magistraturii (în redacția Legii nr.246 din 29 iulie

2022, în vigoare din 26 august 2022) stipulează că:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al

majorității membrilor prezenți, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4).

(2) Hotărârea motivată se redactează în cel mult 30 de zile și se semnează de

președintele ședinței. În hotărâre se menționează numărul de voturi exprimate în favoarea

și împotriva hotărârii.

18.07.2024) a Curții Constituționale privind interpretarea unor dispoziții

constituționale și controlul de constituționalitate al articolelor 15 alin.(2) și

24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

(cvorumul pentru ședințele Consiliului Superior al Magistraturii) (sesizările

35

nr.252b/2023 și nr.265a/2023), s-au declarat neconstituționale articolele 15

alin.(2) și 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996. S-au revigorat prevederile articolului

15 alin.(2) și a tezei întâi a articolului 24 alin.(1) din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996 în redactarea

anterioară Legii nr.246 din 29 iulie 2022.

Consiliul Superior al Magistraturii (în redacția Legii nr.246 din 29 iulie

2022, în vigoare din 26 august 2022) indică că:

„(1) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate în

conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(2) Contestațiile se examinează de un complet format din 5 judecători.

(3) Hotărârile Curții Supreme de Justiție adoptate în condițiile alin.(2) sunt

irevocabile și intră în vigoare la data adoptării.”

Consiliul Superior al Magistraturii (în redacția Legii nr.226 din 31 iulie

2024, în vigoare din 05 septembrie 202) indică că:

(2) Contestațiile se examinează de un complet format din 3 judecători.

din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (în redacția Legii nr.137

din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018) prevede că:

„(1) La funcția de judecător poate candida persoana cu o reputație ireproșabilă, care

deține cetățenia Republicii Moldova, are domiciliul în țară și întrunește următoarele

condiții: a) are capacitate de exercițiu; b) are diplomă de studii superioare de licență și

diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în

domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru

recunoașterea și echivalarea actelor de studii și a calificărilor; c) a absolvit Institutul

Național al Justiției sau are vechimea în muncă prevăzută la alin.(2); d) nu are antecedente

penale; e) cunoaște limba de stat; f) corespunde cerințelor de ordin medical pentru

exercitarea funcției; g) a fost supusă testării cu utilizarea detectorului comportamentului

simulat (poligrafului).

(4) Se consideră că nu are reputație ireproșabilă, în sensul alin.(1), și nu poate

candida la funcția de judecător persoana care: a) are antecedente penale, inclusiv stinse,

sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de grațiere; b) a

fost concediată din organele de drept din motive compromițătoare sau a fost eliberată, din

aceleași motive, din funcțiile specificate la alin.(2); c) are un comportament incompatibil

cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfășoară activitate incompatibilă cu

normele acestui cod; d) a fost sancționată disciplinar pentru nerespectarea prevederilor

art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității

instituționale; e) are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce

derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate.”

privire la statutul judecătorului prevede că:

„(1) Procesul de selectare a candidaților la funcția de judecător se desfășoară

potrivit unor criterii obiective bazate pe merit, ținând seama de pregătirea profesională,

de integritatea, capacitatea și eficiența candidaților.

(2) Candidații la funcția de judecător sunt selectați de colegiul pentru selecția și

cariera judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr.154 din 5 iulie 2012 privind

36

selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor și al regulamentelor Consiliului

Superior al Magistraturii.”

judecătorului (în redacția Legii nr.222 din 04 decembrie 2020, în vigoare din

01 iulie 2021, adică până la situația din 01 aprilie 2022) statuează că:

„(1) Judecătorii judecătoriilor și judecătorii curților de apel se numesc în funcție,

din numărul candidaților selectați prin concurs, de către Președintele Republicii Moldova,

la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidații selectați, care întrunesc

condițiile specificate la art.6, se numesc în funcția de judecător inițial pe un termen de 5

ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sunt numiți în funcții până la

atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.”

judecătorului (în redacția Legii nr.246 din 29.07.2022, în vigoare

26.08.2022) stipulează că:

„(1) Judecătorii se numesc în funcții, din rândul candidaților selectați în urma

concursului, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului

Superior al Magistraturii. Judecătorii sunt numiți în funcție până la atingerea plafonului

de vârstă de 65 de ani.”

judecătorului menționează că:

„(1) Judecătorii sunt obligați: a) să fie imparțiali; b) să asigure apărarea drepturilor

și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora; c) să respecte întocmai cerințele

legii la înfăptuirea justiției și să asigure interpretarea și aplicarea uniformă a legislației;

d) să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției, care

compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de obiectivitatea lor;

d1) să respecte prevederile art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind

evaluarea integrității instituționale; e) să respecte prevederile Codului de etică al

judecătorului; f) să nu divulge secretul deliberării, informațiile obținute în ședință închisă,

precum și datele urmăririi penale; f1) să declare actele de corupție și actele conexe

acestora, faptele de comportament corupțional, care i-au devenit cunoscute în exercitarea

atribuțiilor de serviciu; f2) să prelucreze datele cu caracter personal în conformitate cu

prevederile Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal;

g) să depună declarația de avere și interese personale; i) să-și verifice starea de sănătate

în condițiile prevăzute la art.61.”

statutul judecătorului (în redacția Legii nr.222 din 04 decembrie 2020, în

vigoare din 01 iulie 2021, adică până la 01 aprilie 2022) indică că:

„(1) Judecătorul este eliberat din funcție de organul care l-a numit în cazul: k)

expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea

plafonului de vârstă, precum și în legătură cu atingerea de către acesta a plafonului de

vârstă.”

privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor (în redacția

legii până la modificările din 16 martie 2022) relevă că:

„(1) Evaluarea performanțelor judecătorilor se desfășoară în două forme: a)

evaluarea periodică; b) evaluarea extraordinară.

(2) Judecătorul este supus evaluării periodice a performanțelor o dată la 3 ani. În

cazul acordării calificativului "insuficient", judecătorul este supus evaluării extraordinare

în termenul stabilit de colegiul de evaluare. Acordarea calificativului "insuficient" la două

37

evaluări consecutive constituie temei pentru inițierea, din partea Consiliului Superior al

Magistraturii, a procedurii de eliberare din funcție a judecătorului.

(3) Judecătorul este supus evaluării performanțelor în mod extraordinar fie din

propria inițiativă a acestuia, fie în cazul obținerii calificativului "insuficient" la evaluarea

periodică.

(4) Judecătorul este supus evaluării performanțelor în mod extraordinar și în cazul:

a) numirii în funcții până la atingerea plafonului de vârstă; b) promovării la o instanță

superioară; c) numirii în funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță; d)

transferului la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară.”

Legea nr.47 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr.154/2012 privind

selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, în vigoare

16.03.2022) potrivit căreia:

„Art.I. – La articolul 13 alineatul (4) din Legea nr.154/2012 privind selecția,

evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2012, nr.190–192, art.636), cu modificările ulterioare, litera a) se abrogă.

Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova.

(2) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la cererea

judecătorilor care cad sub incidența prezentului alineat, Consiliul Superior al

Magistraturii va înainta Președintelui Republicii Moldova propunerile de numire în

funcție până la atingerea plafonului de vârstă pentru:

a) judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție a expirat la data intrării în

vigoare a prezentei legi, dar nu au fost supuși evaluării extraordinare a performanțelor,

prevăzută la art.13 alin.(4) lit.a) din Legea nr.154/2012 privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor;

b) judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție va expira până la data de

1 aprilie 2022.

(3) La înaintarea propunerilor prevăzute la alin.(2) din prezentul articol se va ține

cont de rezultatele evaluării periodice a performanțelor judecătorilor respectivi, efectuată

o dată la 3 trei ani, conform prevederilor art.13 alin.(2) din Legea nr.544/1995 cu privire

la statutul judecătorului și ale Legii nr.154/2012 privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor.

(4) Judecătorii prevăzuți la alin.(2) care, până la data intrării în vigoare a prezentei

legi, nu au fost supuși niciunei evaluări periodice sau extraordinare a performanțelor vor

fi înaintați pentru numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă după

constituirea Consiliului Superior al Magistraturii plenipotențiar.”

21.06.2023) privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor

statuează că:

„Selecția și evaluarea judecătorilor au la bază următoarele principii: a) legalitatea;

b) nediscriminarea; c) selectarea și evaluarea obiectivă și imparțială; d) echitatea; e)

transparența; f) confidențialitatea; g) protecția datelor cu caracter personal și a vieții

private; h) respectarea demnității umane.”

privind selecția și evaluarea performanțelor a judecătorilor remarcă că:

„(1) Candidații la funcția de judecător care întrunesc condițiile stabilite la art.6 din

Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului sunt selectați în baza următoarelor

criterii: e) deținerea calităților personale precum verticalitatea, corectitudinea, capacitatea

de a gestiona situațiile stresante, capacitatea analitică, capacitatea de a lua decizii, atestate

38

prin rezultatul testării psihologice; f) deținerea capacității de a înțelege și de a soluționa

situații juridice complexe.

(2) Întrunirea de către candidatul la funcția de judecător a criteriilor specificate la

alin.(1) lit.b)–d) se stabilește de Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, iar

întrunirea criteriilor specificate la alin.(1) lit.e) și f) – de Consiliul Superior al

Magistraturii.”

evaluarea performanțelor a judecătorilor indică că:

„(2) Până la numirea în funcție a 2/3 din membrii Colegiului pentru selecția și

evaluarea judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii va efectua selecția și

evaluarea candidaților la funcția de judecător în baza prezentei legi.”

Hotărârea nr.38 pentru interpretarea articolelor 1 alin.(3), 20 și 116 alin.(1)

și (2) din Constituție și controlul de constituționalitate al articolului 11 alin.

(1) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului (numirea

în funcție a judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă) (sesizările

nr.96a/2021 și nr.124g/2021) potrivit căreia:

„[….] (iv) Marja discreționară a Consiliului Superior al Magistraturii în

cadrul procedurii numirii judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă.

Constituția nu prevede expres o competență a Consiliului de a numi în mod discreționar

judecătorii în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Totuși, această competență

poate fi dedusă pe baza principiului autoadministrării judecătorești, precum și pe baza

textului „se numesc în funcție de Președintele Republicii Moldova, la propunerea

Consiliului Superior al Magistraturii” din articolul 116 alin. (2) din Constituție.

finală care decide, în mod definitiv, numirea judecătorului în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă. Prin urmare, având în vedere că o asemenea marjă discreționară

poate afecta neutralitatea procedurii de numire a judecătorilor, Curtea trebuie să constate

dacă ea este justificată și dacă este însoțită de garanții adecvate, care exclud arbitrariul.

Așadar, chestiunea conținutului și întinderii marjei discreționare a Consiliului presupune

o punere în balanță a principiilor concurente. În acest caz, Curtea constată că principiile

concurente sunt reprezentate, pe de o parte, de principiul independenței justiției și

preeminenței dreptului și, de cealaltă parte, de principiul autoadministrării judecătorești.

(v) Ponderarea principiilor independenței justiției și preeminenței

dreptului cu principiul autoadministrării judecătorești.

Constituție sugerează că Consiliul este autoritatea care propune numirea în funcție a

judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă. Totuși, articolul în discuție nu

instituie o competență necondiționată și absolută a Consiliului în acest domeniu.

Dimpotrivă, textul „în condițiile legii” limitează de o manieră substanțială competența

Consiliului de a numi judecătorii în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În

primul rând, competența face obiectul reglementării legislative, iar în al doilea rând,

limitarea în discuție impune o obligație a Consiliului de a se conforma cu condițiile

stabilite în lege. Așadar, o primă condiție impusă Consiliului în exercițiul competenței de

numire a judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă este reprezentată de

principiul preeminenței dreptului (a se vedea, referitor la conținutul acestui principiu, §

57 supra).

articolelor 20 și 116 alin. (1) din Constituție, care impun exigențe stricte pe care trebuie

39

să le respecte o instanță de judecată, prin raportare la standardul unui „tribunal instituit

de lege”.

Curtea constată că acesta nu urmărește doar recunoașterea, de o manieră formală, a unei

autonomii a Consiliului, ci reprezintă, în esență, un mijloc de garantare a protecției

independenței justiției, prin autoadministrarea acesteia. Curtea reține că, prin

reglementarea sa în Constituție, constituanta a considerat că acest mod de administrare a

justiției se apropie cel mai bine de un sistem judecătoresc ideal. Din acest motiv, articolul

constituțional în discuție trebuie interpretat în acord cu valoarea independenței justiției.

[….]

în jurisprudența sa că, în lipsa unei autorități libere și independente, abilitate cu

competența controlului și echilibrării exercițiului de putere al autorităților publice, nu

poate fi imaginată o societate cu adevărat democratică. Justiția independentă reprezintă

condiția indispensabilă pentru supraviețuirea democrației și garantării principiilor ei de

guvernare (a se vedea HCC nr. 13 din 27 aprilie 2021, §§ 34 și 35).

constată că competența Consiliului de a decide discreționar numirea judecătorilor în

funcție până la atingerea plafonului de vârstă nu-și găsește o justificare reală, astfel încât

să fie garantat echilibrul corect între principiul autoadministrării judecătorești și

încrederea în sistemul judiciar. De altfel, Curtea reține că, atunci când sunt analizate toate

aceste elemente, imaginea care se conturează nu este cea a unei protecții sporite a

judecătorilor. Ceea ce se evidențiază este o structură care ar putea să protejeze, dar care

ar putea, de asemenea, să controleze și, prin urmare, să influențeze.

democratică, Curtea trebuie să garanteze, în cadrul competențelor care-i revin, protecția

independenței judecătorilor și să asigure efectul ei deplin. Curtea precizează că o

concluzie inversă ar submina încrederea în sistemul judecătoresc și ar pava calea pentru

folosirea articolului 116 alin. (2) din Constituție ca subterfugiu pentru eludarea articolelor

1 alin. (3), 20 și 116 alin. (1) din Constituție. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea

Europeană a precizat că statele părți contractante la Convenție nu se bucură de nicio

imunitate constituțională (a se vedea Anchugov și Gladkov v. Rusia, 4 iulie 2013, §§ 108-

110).

articolul 116 alin. (2) din Constituție trebuie interpretat în sensul în care, după expirarea

termenului de cinci ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului

de vârstă fără o evaluare suplimentară din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Totuși, în cazul existenței unor suspiciuni rezonabile privind integritatea judecătorului

sau de încălcare de către acesta a legislației, Consiliul Superior al Magistraturii poate

sesiza Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control suplimentar al candidatului.

În cazul în care suspiciunile nu vor fi confirmate, Consiliul Superior al Magistraturii va

asigura numirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă.

II. Cu privire la controlul constituționalității articolului 11 alin.(1) din Legea

privind statutul judecătorului.

judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă, Curtea reține că acestea se regăsesc

în Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor. În analiza sa

referitoare la procedura de numire în funcție a judecătorilor până la atingerea plafonului

de vârstă, Curtea a stabilit că, deși numirea judecătorilor este condiționată de evaluarea și

de obținerea unui calificativ pozitiv în fața unui Colegiu specializat al Consiliului

Superior al Magistraturii, această competență este atribuită unui organ din cadrul

Consiliului, fiind respectate astfel exigențele impuse de articolul 123 alin. (1) din

40

Constituție. Pe de altă parte, Curtea a reținut că criteriile aplicate în vederea evaluării unui

candidat sunt prevăzute de lege.

judecătorilor, potrivit căruia ei trebuie protejați împotriva influențelor care le-ar putea

afecta imparțialitatea. Din acest motiv, legislatorul a stabilit o procedură riguroasă de

evaluare a performanțelor judecătorului, rolul determinant fiindu-i atribuit Consiliului

Superior al Magistraturii, prin organele sale specializate, în calitate de garant al

independenței justiției. Totuși, Consiliul este obligat să asigure transparența în

procedurile sale de selecție și de numire a judecătorilor, astfel încât judecătorii și

societatea să poată verifica dacă numirea se bazează în exclusivitate pe baza meritelor

candidaților, apreciați potrivit integrității, imparțialității, independenței și eficienței.

(…)

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a), b) și g) și 140 din

Constituție, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 6, 61, 62 lit. a), b) și e) și

68 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională, Hotărăște:

(…)

Consiliul Superior al Magistraturii nu dispune de o marjă discreționară în ceea ce privește

numirea judecătorilor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În exercițiul

competenței de numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă,

Consiliul Superior al Magistraturii va întreprinde măsurile legale pentru numirea

judecătorului în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, fără nicio evaluare

suplimentară din partea sa. Totuși, în cazul existenței unor suspiciuni rezonabile care pun

la îndoială integritatea judecătorului sau de încălcare de către acesta a legislației, Consiliul

Superior al Magistraturii poate sesiza Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui

control suplimentar al candidatului. În cazul în care suspiciunile nu sunt confirmate,

Consiliul Superior al Magistraturii va asigura numirea în funcție a judecătorului până la

atingerea plafonului de vârstă.

1995 privind statutul judecătorului, în măsura în care, după expirarea termenului de 5 ani,

judecătorul care întrunește condițiile prevăzute de lege și care a fost evaluat pozitiv de

Colegiul de Evaluare este numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.”

profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a

Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea AGJ

nr.12 din 11 martie 2016):

„(1) Judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate și

responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe. Este conștient de

riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea aparența unui comportament corupțional

în activitatea sa; nu va cere, accepta ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru

îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute.

(2) Judecătorul nu va solicita sau accepta, direct ori indirect, plăți, cadouri, servicii

sau alte beneficii, în numele său, ai membrilor familiei sale ori prietenilor, ca prețuire

pentru exercitarea sau abținerea de la îndeplinirea obligațiilor sale în legătură cu o cauză

care urmează a fi examinată de către acesta.

(7) Judecătorul va evita discuții cu participanții la proces sau cu terțe persoane

despre alte cauze puse pe rol în instanță, decât în cazurile prevăzute de lege.”

ADMISIIBLITATEA ACȚIUNII:

41

administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept

legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat

printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod. Iar, dispozițiile art.17 și

189 alin.(1) din Codul administrativ expres statuează că drept vătămat este

orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce

atingere prin activitate administrativă, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

condiționată inter alia de revendicarea de către reclamant a încălcării unui

drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice.

administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii sunt întrunite.

art.17 din Codul administrativ, Hotărârea nr.474/30 din 24 octombrie 2023

cu privire la cererea judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău

privind înaintarea propunerii de numire în funcția de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă și Hotărârea nr.15/2 din 16 ianuarie 2024 cu

privire la cererea judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău

sediul Centru, referitor la retragerea actului administrativ individual

defavorabil emise de Consiliul Superior al Magistraturii, constituie în sine

acte administrative individuale defavorabile, deoarece o vizează nemijlocit

pe reclamanta Tizu Svetlana. Or, din conținutul acțiunii, în coroborare cu

cadrul legal precitat supra, rezultă că reclamanta Tizu Svetlana (judecător de

la Judecătoria Chișinău, sediul Centru) revendică apărarea dreptului vătămat

de către autoritatea emitentă - Consiliul Superior al Magistraturii, la carieră

de a fi propusă spre numire în funcția de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă, a cărei cerere a fost respinsă și s-a propus Președintelui

Republicii Moldova eliberarea dânsei din funcția de judecător al Judecătoriei

Chișinău, în temeiul art.25 alin.(1) lit.k) din Legea cu privire la statutul

judecătorului, în vigoare până la 26 august 2022.

lit.a) din Codul administrativ, este înaintată de reclamanta Tizu Svetlana în

instanța competentă jurisdicțional, la Curtea Supremă de Justiție, ca instanță

de fond.

art.209 alin.(1) din Codul administrativ și art.25 din Legea nr.947/1996 cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului Superior

al Magistraturii pot fi contestate în conformitate cu prevederile Codului

administrativ, fără respectarea procedurii prealabile, iar acțiunea în

contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al

42

Magistraturii se depune nemijlocit în instanța de judecată (Curtea Supremă

de Justiție), în termen de 30 zile de la comunicarea actului administrativ

individual, astfel, procedura prealabilă în astfel de categorii de litigii, nu se

efectuează.

administrativ este înaintată de reclamanta Tizu Svetlana în termenul legal de

30 zile, or, actele administrative individuale defavorabile contestate de către

ultima au fost emise la 24 octombrie 2023 și respectiv la 16 ianuarie 2024,

iar în instanța de contencios administrativ reclamanta s-a adresat cu acțiune

inițial la 08 noiembrie 2023 și ulterior la 06 februarie 2024 (f.d.2, 54, 98,

134).

utilizat tipul acțiunii în contestare și în obligare conform art.206 alin.(1) lit.a)

și b) din Codul administrativ pentru revendicarea drepturilor sale, or,

reclamanta prin acțiunea sa solicită anularea actelor administrative

individuale defavorabile și anume, hotărârea nr.474/30 din 24 octombrie

2023 cu privire la cererea judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria

Chișinău privind înaintarea propunerii de numire în funcția de judecător până

la atingerea plafonului de vârstă și hotărârea nr.15/2 din 16 ianuarie 2024 cu

privire la cererea judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău

sediul Centru, referitor la retragerea actului administrativ individual

defavorabil emise de Consiliul Superior al Magistraturii, cu obligarea

Consiliului Superior al Magistraturii să emită act administrativ individual

favorabil prin care să fie înaintată propunerea către Președintele Republicii

Moldova de numire/reconfirmare în funcția de judecător la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru până la atingerea plafonului de vârstă.

acțiuni, în conformitate cu prevederile art.207 alin.(2) din Codul

administrativ, nu sunt, respectiv acțiunea este admisibilă și urmează a fi

examinată pe fond.

APRECIEREA INSTANȚEI:

Supreme de Justiție consideră că acțiunea în contencios administrativ depusă

de Tizu Svetlana este neîntemeiată și, respectiv, în sensul prevederile art.224

alin.(1) lit.f) urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici

de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

obținerea probelor în procedura contenciosului administrativ are loc conform

art.87–93, iar potrivit art.221 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile

43

publice sunt obligate să prezinte instanței de judecată, concomitent cu

referința, dosarele administrative. La solicitarea instanței de judecată,

autoritățile publice sunt obligate să prezinte suplimentar și alte documente

pe care le dețin, inclusiv cele electronice, și să acorde informații.

probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

octombrie 2023 a CSM cu privire la cererea judecătorului Svetlana Tizu de

la Judecătoria Chișinău privind înaintarea propunerii de numire în funcția de

judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Completul de judecată ține

să menționează următoarele aspecte.

04 februarie 2015, Svetlana Tizu a fost numită în funcția de judecător la

Judecătoria Centru, mun.Chișinău, pe un termen de 5 (cinci) ani, în

conformitate cu art.116 alin.(1) din Constituție în redacția anului 2015.

Superior al Magistraturii cu privire la implementarea art.3 alin.(1) din Legea

nr.76 din 21 aprilie 2016 privind reorganizarea instanțelor judecătorești, Tizu

Svetlana a fost confirmată în funcția de judecător la instanța nou-creată

Judecătoria Chișinău.

Superior al Magistraturii, judecătorului Svetlana Tizu i-a fost acordat gradul

„V” de calificare.

Superior al Magistraturii, judecătorul Svetlana Tizu a fost specializată în

materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

evaluare a performanțelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii,

Svetlanei Tizu i-a fost acordat calificativul „foarte bine”.

inițială în funcția de judecător a Svetlanei Tizu.

Superior al Magistraturii cu cerere, solicitând propunerea dânsei

Președintelui Republicii Moldova în funcția de judecător, până la atingerea

plafonului de vârstă (f.d.1, D/A).

la Judecătoria Chișinău privind înaintarea propunerii de numire în funcția de

judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, a fost inclusă în agenda

ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.30 din 24

octombrie 2023 (f.d.2-4, D/A).

octombrie 2023 s-au prezentat 7 membrii din 9, aflați în exercițiul funcțiunii,

ședința fiind considerată deliberativă și declarată deschisă (f.d.5-7, D/A).

44

Postica a susținut raportul pe subiectul chestiunii, menționând date relevante

din activitatea magistratei.

în adresa CSM a fost înregistrată sesizarea Procurorului General, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de

urmărire penală în privința judecătorului de la Judecătoria Chișinău, Svetlana

Tizu. Temei pentru sesizare a constituit următoare bănuială: „… în gestiunea

judecătorului de instrucție de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru,

Svetlana Tizu, se afla la examinare, în ordinea prevederilor art.313 din

Codul de procedură penală, plângerea depusă de V.S. împotriva acțiunilor

organului de urmărire penală și ale procurorului. Astfel, în anul 2018, V.S.,

urmărind soluționarea pozitivă a plângerii sale, s-a adresat cunoscutului

său V.F., care activează în calitate de asistent judiciar în cadrul Curții de

Apel Chișinău, ca prin intermediul acestuia să ofere mijloace bănești

judecătoarei. Acesta, folosindu-se de situația sa de serviciu, precum și de

relațiile sale în cadrul autorității judecătorești, în scopul de a soluționa

pozitiv sаrсiпа pusă, сuпоsсând despre faptul сă рlâпgеrеа acestuia a fost

repartizată репtru ехаmiпаrе judecătorului de iпstrucție de la Judecătoria

Сhișinău, sediul Сепtru, Svеtlапа Tizu, iпсlusiv, сuпоsсâпd despre faptul сă

о judecătoare de la Curtea de Aреl Сhișiпău se afla îп relații apropiate cu

aceasta, îп luпа septembrie 2018, s-a adresat acestui judесător са să

iпtеrviпă către Svеtlапа Tizu îп vederea adoptării uпеi îпсhеiеri îп favoarea

lui V.S. сопtrа uпеi rеmuпеrаții ilicite се пu i se сuviпе. Îп luпа septembrie

2018, judecătorul de la Curtea de Apel, i-ar fi promis și i-ar fi dat 2000 de

euro Svetlanei Tizu, репtru emiterea uпеi îпcheieri favorabile lui V.S.. Са

urmare, la 10 septembrie 2018 judecătorul Svеtlапа Tizu а admis рlâпgеrеа

lui V.S., апulând оrdопапțеlе emise de rерrеzепtапtul оrgапului de urmărire

репаlă și de procuror îп aceste сirсumstапțе, diп materialele procesului

репаl, Procurorul Gепеrаl а coпstatat existeпța uпеi băпuiеli rezoпabile

priviпd comiterea de judecătorul Tizu Svеtlапа de la Judecătoria Сhișiпău,

sediul Centru а iпfracțiuпii prevăzute de art.324 аliп.(3) lit.а) din Codul

репаl, mапifestată рriп acceptarea și primirea, рriп mijlосitоr, de о

реrsоапă сu fuпсțiе de demпitate рublică de buпuri, се пu i se cuviп, репtru

siпе, репtru а îпdерliпi și а grăbi îпdерliпirеа uпеi acțiuni îп exercitarea

fuпсțiеi sale sau сопtrаr acesteia".

admisă sesizarea Procurorului General și s-a dat асоrdul la efectuarea

acțiunilor de urmărire penală – percheziția, aducerea silită, reținerea și

аrеstаrеа în privința judecătoarei Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(3)

lit.a) din Codul penal. Totodată, aceasta а fost suspendată din funcția de

judecător până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Ulterior, la 22 noiembrie 2018, în adresa CSM a parvenit sesizarea

45

Procurorului General, Eduard Harunjen, cu solicitarea de eliberare a

acordului pentru pornirea urmării penale și tragerea la răspundere penală a

judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru în baza

existenței bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.307

alin.(1) din Codul penal. Temei pentru sesizare a constituit bănuiala

rezonabilă că la 15 noiembrie 2018, Procuratura Anticorupție s-a autosesizat,

în condițiile art.262 alin.(3) CPP, cu privire la identificarea unor temeiuri

rezonabile de comitere de către judecătorul Svetlana Tizu de la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, desemnat cu atribuțiile judecătorului de instrucție,

posibil în complicitate cu alte persoane, a infracțiunii prevăzute de art.307

Cod penal, în procesul examinării plângerii lui V.S. în ordinea prevăzută de

art.33 CPP și emiterii încheierii din 10 septembrie 2018, nr.10-410/18, fapt

înregistrat în Registrul nr.1 de evidența cererilor și comunicărilor despre

infracțiuni al Procuraturii Anticorupție. Procurorul General a menționat în

sesizare că, încheierea din 10 septembrie 2018 prezenta premise de a fi

considerată ca emisă cu bună știință contrar legii, urmare a unui

comportament condiționat abuziv al magistratei Svetlana Tizu.

Superior al Magistraturii a fost admisă sesizarea Procurorului General și s-a

dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Svetlana

Tizu de la Judecătoria Chișinău conform art.307 alin.(1) Cod penal.

Chișinău, sediul Buiucani, Svetlana Tizu a fost achitată de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(3) lit.a) din Codul penal, din

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost achitată Svetlana

Tizu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2),

art.307 alin.(1) din Codul penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii. A fost recunoscut vinovat V.F. de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.326 alin.(2) lit.d) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

închisorii pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Pedeapsa închisorii s-a redus cu 112 zile în temeiul art.385 alin.(5) CPP. În

baza art.90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o

perioadă de probațiune de 3 ani. S-a confiscat de la V.F. contravaloarea

sumei de 2000 de Euro, convertiți în valuta națională la cursul BNM la data

executării sentinței în această latură.

Superior al Magistraturii privind reîncadrarea în funcție prin anularea

suspendării pe motivul decăderii circumstanțelor ce au servit drept temei

pentru suspendarea din funcție, cu repunerea în toate drepturile avute

anterior, achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite pentru întreaga

perioadă de suspendare, începând cu 23 octombrie 2018.

persoanele care au depus plângerea, prin care au solicitat atragerea dânsei la

răspundere penală pentru pronunțarea unei încheieri contrar legii, nu au

46

niciun statut în cadrul cauzei penale privind învinuirea adusă în baza art.324

alin.(3) lit.a) Cod penal și nu dețin nici temei legal de a contesta sentința în

partea achitării sale pe marginea învinuirii.

respinse cererile Svetlanei Tizu cu privire la reîncadrarea în funcție.

interesele lui V.F., părțile vătămate și avocatul Ceachir Anatolie în interesele

B.L. au contestat sentința din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani.

respinse ca neîntemeiate apelurile declarate. S-a admis în parte apelul

declarat de avocatul Ceachir Anatolie. A fost achitată B.L., învinuită în baza

art.325 alin.(3) lit.a1) Cod penal. În rest, sentința din 17 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a menținut.

cererile de la judecătorul Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău, prin care

a solicitat repunerea în funcția de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și în toate drepturile avute anterior. La 10 august 2023,

Svetlana Tizu a depus cerere de concretizare, prin care a solicitat continuarea

examinării cererii privind anularea suspendării din funcția de judecător, cu

repunerea în toate drepturile deținute anterior.

admis parțial cererea și s-a anulat suspendarea din funcție a judecătorului

Svetlana Tizu, în rest, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

2020 a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

s-a încetat procedura disciplinară intentată în baza indicațiilor președintelui

interimar al CSM, Pahopol Anatol, prin care s-a solicitat verificarea

pretinselor abateri disciplinare în acțiunile judecătorului Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, Tizu Svetlana. Colegiul a concluzionat că indicația

Președintelui interimar al CSM, Anatol Pahopol, pe o foaie de calendar,

scrisă de mână, în care era indicată necesitatea verificării de către Inspecția

judiciară a faptelor judecătorului enunțat nu corespunde art.20 din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, adică nu corespunde

cerințelor unei sesizări.

octombrie 2023, Svetlana Tizu a susținut cererile sale de numire în funcția

de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă. Totodată, pe parcursul

ședinței Svetlana Tizu a fost întrebată cu privire la circumstanțele constatate

prin decizia din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat. În special, petenta a

fost invitată să dea explicații referitor la circumstanțele care le-a relatat în

cadrul urmării penale care au fost incluse în decizia definitivă din 28 iunie

2023 a Curții de Apel Comrat. Mai cu seamă s-a reținut că inculpata,

Svetlana Tizu, în ședință instanței de apel a declarat că susține pe deplin

47

declarațiile date în instanța de fond. La fel, în cadrul ședinței Consiliului, au

fost date citirii explicațiile atribuite Svetlanei Tizu cu privire la relația sa cu

judecătorul Curții de Apel Chișinău vizat în sentință. Din conținutul deciziei

din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat, la pagina 327, se regăsește

următorul pasaj: „Printre altele аu urmat discuții privind activitatea sa,

volumul de lucru, atât la Judecătoria Chișinău, sediul Сеntru, cât și la

Curtea de Aреl Сhișinău .... La fel, în cadrul discuției au abordat mai multe

cauze ре care le аvеа în procedură privitor la practica judiciară,

interpretarea și aplicarea legii, printre care și plângerea depusă de V.S.,

despre care i-a relatat сă este о cauză соmрlехă. Duрă care, L.В., аuziпd сă

а relatat de speță V.S., а tпtrеbat-o dасă l-a fixat spre ехаmiпаrе. I-a relatat

сă а аvut sеdiпță de judecată ре dosar… și are deja și о poziție ре caz, care

este uпа de admitere. Judecătorul CA, L.B. пu а îпtrеbаt-о expres și special

despre acest dosar, motivul întâlnirii, fiind altul. Reieșiпd diп fарtul сă

апtеriоr а сопfuпdаt subiectul discutat cu alt judecător-coleg, vizat îп

sепtiпță Н.V., а răsрuпs automat сă а mаi fost iпtrebată despre рlâпgеrеа

dată. Deși сuпоаștе faptul сă пu este îп drept de а divulga secretul

deliberării, а considerat сă îп cazul соmuпiсării acesteia vor îпсеtа orice

discuție ре tema dată. Сu aceasta а îпсhеiаt discuția, fiecare рlесâпd îп

direcția sa. Peste uп timp oarecare, B.L. iarăși а telefonat-o, solicitâпd să

se vаdă. Nu а concretizat се ar fi сопdițiопаt îпtâlпirеа dată, dar deoarece

consideră сă, subiectul aпtеriоr а fost epuizat, а acceptat, îп cadrul discuției,

la aceeași intersecție, L.В. а iпtrеbаt-о dacă а еxamiпаt рlâпgеrеа despre

care аu discutat. I-a соmuпiсаt сă, а апuпțаt îпtrеruреrе репtru рrопuпțаrе,

fiind îпсерut și proiectul de îпсhеiеrе, or, îп cadrul sediпței și-a îпtărit

poziția, rеiеșiпd diп explicațiile părților. Са urmare, В.L. i-a рrеzепtаt uп

flash сu саrеvа idei schițate privind jurisprudeпța CtEDO vis-a-vis de

рlâпgеrеа ехаmiпаtă îп baza art.313 СРР, care posibil i-ar fi de folos la

îпtосmirеа îпcheierii. A interpretat gestul dat са uп ajutor, or, de о perioadă

îпdеluпgаtă activa fără grefier și asistent. Deja, la mоmепtul îп care а аjuпs

să îпtосmеаsсă îпсhеiеrеа integrală și а deschis dосumепtul de ре flashul

transmis de В.L. а depistat сă, de fapt acolo era uп proiect de îпсhеiеrе ре

mаrgiпеа plângerii lui S.V. și пu doar саrеvа idei. Astfel, duрă lecturarea

proiectului а аjuпs la сопсluziа сă proiectul este uпul destul de reușit,

соmрlеtâпdu-l cu careva аrgumепtе suрlimепtаrе".

declarațiile care vin să confirme circumstanțele expuse mai sus și anume

declarațiile L.B., care a declarat că „V.F. fiind asistentul ei judiciar, vепеа și

discuta сu aceasta diferite spețe, рrоblеmе de calificare juridică etc., iar

uпiсa tапgепță ре care о are сu cazul V.S., este faptul сă îп discuțiile аvutе

сu acesta, el а abordat și cazul îп priviпța ultimului și а întrеbаt орiпiа dînsei

asupra îпсălcărilor de procedură îп speța dată. (...) Ulterior, а discutat

privitor la activitatea Svеtlапеi Tizu, vоlumul de lucru, atât la Judecătoria

Сhișinău, sediul Сепtru, cât și la Curtea de Aреl Сhișinău și еvепimепtul

48

familiei sale care urmа să аibă loc de сurând. De аsеmепеа, îп cadrul

discuției, ultima i-a relatat despre mai multe саuzе ре care le avea îп

procedură privitor la practica judiciară, interpretarea și aplicarea legii,

printre care а relatat de S.L., B.G., dar și de рlâпgеrеа depusă de S.V.,

despre care i-a соmuпiсаt сă este о cauză соmрlехă. La fel, ultima i-a relatat

сă și-a format deja și о poziție ре caz, care este uпа de admitere. Chiar а

îпсерut și uп proiect de îпсhеiеrе, îп plus а rugat să о ajute îп găsirea unui

asistent judiciar sau а uпui grefier. Сu aceasta аu încheiat discuția, fiecare

рlесâпd îп direcția sa. Îп aceeași seară, s-a întâlnit cu asistentul judiciar,

V.F., ре care l-a rugat dасă poate să-i acorde о favoare și să о duсă рână

îп sec.Râșсаni, deoarece era târziu, iar ultimul disрuпе de automobil. Unde

рriпtrе altele i-a соmuпiсаt сă s-a întânit сu judecătorul, Svеtlапа Tizu, care

i-a spus despre volumul mare de lucru existent îп procedura Judecătoriei

Сепtru, mun. Сhișinău, iar рlus la toate пu are пiсi grefier și пiсi asistent

judiciar. La fel, i-a povestit despre cauzele relatate de еа, сă are mai multе

cauze cu пumirеа expertizei și сă printre altele а роmепit de plâпgеrеа

depusă de S.V., despre care апtеriоr s-a consultat și el. Atuпсi, F.V. i-a

соmuпiсаt сă el îl ajută ре V.S., îпtосmiпdu-i mаi multе cereri și plâпgeri,

deoarece ultimul l-a ajutat la паștеrеа copiilor lui. I-а spus сă апumе el а

îпtосmit рlâпgеrеа depusă de ultimul la procuratură și la judecătorul de

iпstrucție. Îп plus, i-a mаi соmuпiсаt сă, deoarece ... dorește să devină

judecător, exersează la îпtосmirеа mai multor proiecte de acte de dispoziție

și репtru practica реrsопаlă а schițat uп proiect de îпсhеiеrе și ре marginea

plâпgerii ре care i-a îпtосmit-о lui S.V. Viпеri, ре 07 septembrie 2018,

asistentul judiciar i-a adus spre verificare proiectele de decizii motivate ре

care urmа să le pronunțe următoarea săptămână. La acest capitol,

subliniază сă V.F. îi prezeпta proiectele de decizie doar ре stick sau ре poșta

еlесtrопică, пu utilizau mара publică iпtеrпă din cadrul Curții de Apel, îп

сопtiпuаrе еа а trаnsferat proiectele de decizii de ре stickul asistentului ре

flashul său și îп acel mоmепt а observat uп fișier cu dепumirеа ,,schițe

CEDO S." și deoarece era uп dосumепt care пu avea tапgепță сu cauzele ре

care le avea îп procedură пu l-a copiat. Iпdiсă сă, îп urmа discuției аvutе

сu F.V. ре data de 04 septembrie 2018, а dedus сă ultimul а plasat fișierul

cu deпumirea „schițe CEDO S.” са ajutor репtru Svetlana Tizu, deoarece

ultima пu аvеа пiсi grefier și пiсi asisteпt. Ре data de 08 septembrie 2018,

îп ziua еvепimепtului famial, l-a rugat ре V.F. dacă poate să о duсă сu

automobilul acestuia îп сâtеvа locuri uпdе urma să sе deplaseze, (sаlоп

репtru соafură, vizaj, mапiсhiură), deoarece afară ploua. Îп aceeași zi, s-a

îпtâlnit сu Svеtlапа Tizu ре chestiuni legate de пuпtа feciorului său și i-a

trапsmis flash-ul, din solidaritate, сuпоsсând cât е de greu să activezi îп

lipsa unui grefier și аsistепt.”

sentința din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

menținută prin decizia irevocabilă din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat,

49

F.V. a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326

alin.(2) lit.d) din Codul penal (traficul de influență), fiindu-i stabilită

pedeapsa închisorii pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

2018 – 10 septembrie 2018, F.V. a avut un șir de discuții cu S.V. în urma

cărora, ultimul, în seara zilei de 07 septembrie 2018 a dat lui F.V. suma de

2000 de Euro, ceea ce conform cursului BNM constituie 38891,80 de lei

MD, acesta susținând că deține influență asupra judecătorului din Curtea de

Apel Chișinău, L.B., ca aceasta să intervină în soluționarea pozitivă a

plângerii ce se examina la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

determinate la emiterea soluției.

nevinovăției, Consiliul nu a pus în discuție comiterea sau nu a unei

infracțiuni de către Svetlana Tizu, acest subiect nefiind de competența sa, dar

a instanțelor judecătorești care examinează cauza penală. La fel, s-a

menționat că soluția adoptată sub nicio formă nu poate fi reținută drept o

reevaluare a acuzațiilor de trafic de influență în privința Svetlanei Tizu. Din

această perspectivă decizia instanțelor judecătorești a fost analizată doar ca

niște acte de constatare a anumitor circumstanțe pe care Svetlana Tizu nu le-

a negat.

responsabil de integritatea instituțiilor judiciare, care dorește să dezvolte o

instituție integră cu judecători corecți și integri, folosind dreptul discreționar,

în rezultatul votării deschise, cu 2 voturi pro și 5 voturi împotrivă, membrul

CSM, Maria Frunze, a anunțat opinie separată, Plenul Consiliul Superior al

Magistraturii la 24 octombrie 2023 a adoptat Hotărârea nr.474/30, prin care

a respins cererea judecătorului Svetlana Tizu, de la Judecătoria Chișinău

privind înaintarea propunerii de numire în funcția de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă. S-a propus Președintelui Republicii Moldova

eliberarea Svetlanei Tizu din funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău în

temeiul art.25 alin.(1) lit.k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în

vigoare până la 26 august 2022.

2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, Svetlana Tizu a contestat-o în

ordinea contenciosului administrativ, solicitând anularea acesteia și

obligarea CSM să emită hotărârea de numirea a dânsei în funcția de judecător

până la atingerea plafonului de vârstă în cadrul Judecătoriei Chișinău, în

temeiul art.11 alin.(1) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul

judecătorului, în redacția legii în vigoare din 26 august 2022, art.53 alin.(2)

din Codul administrativ sau alternativ înaintarea propunerii către

Președintele Republicii Moldova de numire/reconfirmare în funcția de

50

judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, până la atingerea plafonului

de vârstă.

circumstanțele de fapt la normele de drept precitate supra la raportul juridic

litigios, constată că, la caz, nu sunt îndeplinite condițiile de anulare a

hotărârii nr.474/30 din 24 octombrie 2023 a Consiliului Superior al

Magistraturii.

Magistraturii, în baza atribuțiilor constituționale, exercită două funcții

esențiale ce derivă din necesitatea protejării independenței judecătorilor și

anume, funcția de a asigura numirea judecătorilor și funcția de a veghea la

respectarea principiului inamovibilității judecătorilor. Consiliul este

autoritate de autoadministrare judecătorească și garantul independenței

judecătorești. Calitatea de garant se referă în același timp la independența

sistemului judiciar și independența fiecărui judecător în parte. În cadrul

statului de drept existența unei puteri judiciare independente și imparțiale

este o cerință structurală a statului.

înaintare a propunerilor de numire sau de eliberare din funcție a judecătorilor

(în cazul examinării candidaturilor propuse pentru a fi numite în funcția de

judecător până la atingerea plafonului de vârstă), CSM participă direct la

asigurarea principiului independenței autorității judecătorești. Or, actul de

numire sau de eliberare din funcție este emis numai la propunerea organului

autoadministrării judecătorești.

Omului, în cauza Guðmundur Andri Ástráðsson v. Islanda [MC] - 26374/18,

Hotărârea 1.12.2020 [MC], unde Curtea a stabilit un test privind evaluarea

deficiențelor dintr-o procedură concretă de numire în funcția de judecător.

Cu referire la exigențele impuse de standardul unui tribunal instituit de lege,

Curtea Europeană a reținut că tribunalul este caracterizat de funcția sa

judiciară, trebuind să îndeplinească și o serie de exigențe instituționale cum

ar fi independența și imparțialitatea membrilor săi. Noțiunea de „tribunal”

presupune ca acesta să fi compus din judecători selectați pe bază de merit

printr-un proces riguros, care să asigure faptul că au fost numiți cei mai

calificați candidați – atât în termeni de competență tehnică, cât și în termeni

de integritate morală. În opinia Curții Europene, o astfel de selecție bazată

pe merit nu asigură doar capacitatea tehnică a unui organ judiciar de a face

justiție ca „tribunal”, dar este, de asemenea, esențială în ceea ce privește

asigurarea încrederii publicului în sistemul judiciar și servește ca o garanție

suplimentară a independenței personale a judecătorilor.

atingerea plafonului de vârstă, constituie responsabilitatea constituțională a

CSM.

51

nr.21 din 25 iulie 2013, §78; ACC nr.1 din 22 septembrie 2020, §42; ACC

nr.2 din 03 decembrie 2020, §36), Curtea Constituțională a precizat că

Consiliului Superior al Magistraturii îi revine rolul primar în procedurile

privind numirea, promovarea, transferarea, demisia sau eliberare din funcția

de judecător, iar orice abatere de la această regulă contravine art.123 alin.(1)

din Constituție.

prevederilor Constituției și legilor organice care reglementează funcționarea

CSM și întregului sistem judecătoresc, îi revine nemijlocit Consiliului

Superior al Magistraturii. Înaintarea repetată Președintelui Republicii

Moldova a propunerii de numire în funcție de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă ține de competența exclusivă a CSM, or, potrivit art.116

alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, judecătorii instanțelor

judecătorești se numesc în funcție de Președintele Republicii Moldova, la

propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.

Judecătorii care au susținut concursul sunt numiți în funcție pentru prima

dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii

vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, stabilit în

condițiile legii.

nr.38 din 07 decembrie 2021 pentru interpretarea articolelor 1 alin.(3), 20 și

116 alin.(1) și (2) din Constituție și controlul de constituționalitate al

articolului 11 alin.(1) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul

judecătorului (numirea în funcție a judecătorilor până la atingerea plafonului

de vârstă) (sesizările nr.96a/2021 și nr.124g/2021), în cazul existenței unor

suspiciuni rezonabile privind integritatea judecătorului sau de încălcare de

către acesta a legislației, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza

Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control suplimentar al

candidatului.

asupra competenței exclusive a Consiliului Superior al Magistraturii la

numirea judecătorilor, precum și discreția autorității publice de a decide în

fiecare caz concret asupra sesizării Inspecției Judiciare, dacă consideră

necesară desfășurarea unui control suplimentar al candidatului.

candidat la funcția de judecător.

hotărârea CtEDO din 21 februarie 2023, unde Curtea a reținut (la §61),

Convenția impune existența a cel puțin unuia dintre următoarele două

mecanisme: fie organele profesionale disciplinare îndeplinesc ele însele

exigențele art.6 din Convenție, fie nu le îndeplinesc, dar procedurile în fața

lor sunt supuse unui control ulterior al unui organ judiciar cu competență

deplină, care dispune el însuși de garanțiile prevăzute de acest articol (Albert

52

și Le Compte v. Belgia, 10 februarie 1983, §29, seria A nr.58; Fazia Ali v.

Regatul Unit, nr.40378/10, §75, 20 octombrie 2015; și Eminağaoğlu v.

Turcia, nr.76521/12, §94 și 103, 09 martie 2021).

poate fi considerat „independent” în sensul art.6 din Convenție, Curtea are

în vedere între altele modul de numire și durata mandatului membrilor săi,

existența unei protecții împotriva presiunilor externe și dacă există sau nu o

aparență de independență. Curtea a reamintit că exigențele privind

independența și imparțialitatea obiectivă sunt strâns legate între el (Sacilor-

Lormines v. Franța, nr.65411/01, §62, CEDO 2006-XIII) și că ele împreună

sunt foarte strâns legate de exigența „instanței stabilită prin lege” în sensul

art.6 din Convenție.

adoptarea hotărârii nr.474/30 din 24 octombrie 2023, de către Consiliul

Superior al Magistraturii au fost respectate exigențele cu privire la criteriile

de evaluare a independenței judecătorului evaluat prin prisma existenței unei

protecții împotriva presiunilor externe și dacă există sau nu o aparență de

independență.

perspectiva răspunderii disciplinare, oricum sunt evidente consecințele

asupra carierei de judecător al acesteia. Or, aportul inspecției poate fi

determinant la evaluarea faptelor ce țin de eventuale acțiuni ale judecătorului

ce ar constitui abateri disciplinare, dar nu la emiterea concluziilor ce vizează

integritatea judecătorului, fapte constatarea cărora ține exclusiv de

competența CSM.

remită actele Inspecției judiciare, deoarece putea să-și formeze o concluzie

de sine stătător asupra faptelor ce confirmă, în opinia sa, lipsa de integritate

a judecătorului. Sintagma ”poate” din Hotărârea nr.38 presupune sesizarea

inspecției doar în cazul în care circumstanțele nu sunt clare, or, inspecția are

atribuții de acumulare/cercetare a actelor ce vizează o eventuală abatere

disciplinară, ceea ce nu este la caz, faptele și circumstanțele fiind clare,

pentru ca CSM să le dea apreciere, reieșind din principiul dreptului

discreționar, pentru a decide asupra integrității judecătorului.

un argument din care să rezulte că hotărârea CSM are la bază nu dubii de

integritate în privința sa, ci o eventuală abatere disciplinară, pentru care ar fi

fost necesară și obligatorie sesizarea Inspecției judiciare. Cu atât mai mult

că, faptele menționate au fost confirmate ca fiind admise de reclamantă prin

sentința de achitare a ultimei în comiterea infracțiunii stabilite la art.307 Cod

penal, cărora CSM le-a dat o apreciere prin prisma faptului dacă acestea pun

sau nu la îndoială integritatea judecătorului. Astfel că Tizu Svetlana nu a fost

achitată pentru lipsa faptei, ci pentru acțiunile sale nu întrunesc elementele

infracțiunii, ceea ce nu exclude în mod automat aprecierea acestora de către

53

CSM sub aspectul integrității la numirea în funcție și dacă acestea aduc

atingere prestigiului justiției.

participat un număr de 7 membri din cei 9 aflați în exercițiul funcțiunii.

Ședința CSM, în corespundere cu art.15 din Legea nr.947/1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii, fiind declarată deliberativă, la care au

participat 4 membri aleși din rândul judecătorilor și 3 membri non-

judecători.

imparțialității organului de autoadministrare judecătorească.

termenului inițial de 5 ani, pentru reconfirmare în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă nu este suficientă, diminuând rolul acestei autorități în

calitate de organ constituțional de autoadministrare judecătorească, or,

Consiliul nu este o instituție formală și nu poate numi în funcție în mod

automat judecătorii doar pe simplu fapt că expirat termenul inițial de 5 ani

pentru care a fost numită, fără a fi supusă unei evaluări și aprecieri a carierii

acesteia pe toată această perioadă de timp cât a activat.

este să asigure numirea în funcție, promovarea și eliberarea judecătorilor ca

autoritate de autoadministrare judecătorească, garant al independenței

judecătorești, fapt ce rezultă și din HCC nr.10 din 04 martie 1997.

judecătorilor expres stabilește că anume Consiliului Superior al Magistraturii

îi revine sarcina respectivă până la constituirea noului Colegiul de selecție,

fapt ce rezultă și din prevederile art.25 din Legea nr.147/2023 privind

selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor, Colegiu care la momentul

emiterii hotărârii contestate nu exista.

pentru modificarea Constituției, judecătorii al căror termen inițial de numire

în funcție de judecător nu a expirat la data intrării în vigoare a prezentei legi

se consideră numiți până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul

prezentei legi.

aprilie 2022, Svetlana Tizu avea împuternicirile expirate de judecător, iar

CSM este singurul organ care dispune de competența constituțională de a

numi judecătorii în funcție.

stabilit că judecătorii în funcție la data modificărilor constituționale se

consideră numiți până la atingerea plafonului de vârstă, deci este pusă în

discuție soarta judecătorilor care dispun de împuterniciri constituționale

obținute în mod legal, care au fost extinse prin efectul modificărilor

constituționale. Prin urmare, un tratament egal urmează a fi aplicat tuturor

54

judecătorilor care au dispus de împuterniciri legale la data modificărilor

constituționale.

situație decât a judecătorilor cu împuterniciri valabile la situația din 01

aprilie 2022. Elementul de bază care îi diferențiază este anume lipsa unor

împuterniciri constituționale de a judeca. La caz, CSM este organul cu

competența de a numi judecători până la atingerea plafonului de vârstă.

nediscriminării și nu este vorba despre similitudini între judecătorii care au

avut la data modificărilor constituționale împuterniciri și cei cu împuterniciri

expirate. Or, modificările constituționale au efect pe viitor, dar nu și

retroactiv, respectiv CSM a examinat cererea Svetlanei Tizu din perspectiva

normelor constituționale care reglementează numirea în funcție până la

atingerea plafonului de vârstă, în temeiul normelor de drept în vigoare la data

expirării împuternicirilor acesteia.

precum că în prezentul litigiu nu sunt aplicabile prevederile Legii nr.544 din

20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în vigoare până la 26 august

2022, or, reieșind din prevederile art.7 alin.(1) din Codul civil, legea civilă

nu are caracter retroactiv, nu modifică și nici nu suprimă condițiile de

constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de

stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu

modifică și nici nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice

stinse sau în curs de realizare.

nr.120/2021 pentru modificarea Constituției, potrivit cărora judecătorii al

căror termen inițial de numire în funcție de judecător nu a expirat la data

intrării în vigoare a prezentei legi se consideră numiți până la atingerea

plafonului de vârstă prin efectul prezentei legi, au fost supuse controlului

constituțional, în decizia de inadmisibilitate nr.56 din 04 mai 2023 a Curții

Constituționale, unde Curtea a reiterat că proiectul de lege pentru

modificarea Constituție respectă condițiile de revizuire a Constituție.

pentru Svetlana Tizu au expirat la 04 februarie 2020, adică exact la 5 ani de

la emiterea decretului de numire în funcția de judecător, prin urmare la

reconfirmare în funcție sunt o serie de garanții pe care CSM urmează să le ia

în considerare.

unei legitime așteptări cu privire la prelungirea împuternicirilor, deoarece

obținerea funcției de demnitate publică de judecător nu este ocupată doar

prin trecerea a unei perioade de probă, întrucât această funcție de demnitate

publică este ocupată în temeiul unui proces de selecție și evaluare, și în baza

unei hotărâri motivate a CSM.

55

art.3 din Legea nr.147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor

judecătorilor stabilește expres care sunt criteriile la selectarea judecătorilor.

a două criterii de selecție a candidaților la funcția de judecător prevăzute la

art.3 alin.(1) din Legea nr.147/2023: e) deținerea calităților personale precum

verticalitatea, corectitudinea, capacitatea de a gestiona situațiile stresante,

capacitatea analitică, capacitatea de a lua decizii, atestate prin rezultatul

testării psihologice; f) deținerea capacității de a înțelege și de a soluționa

situații juridice complexe.

prevăzute la §81 din Hotărârea nr.38 din 07 decembrie 2021, potrivit cărora

articolul 116 alin.(2) din Constituție trebuie interpretat în sensul în care, după

expirarea termenului de cinci ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la

atingerea plafonului de vârstă fără o evaluare suplimentară din partea

Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, în cazul existenței unor

suspiciuni rezonabile privind integritatea judecătorului sau de încălcare de

către acesta a legislației, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza

Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control suplimentar al

candidatului. În cazul în care suspiciunile nu vor fi confirmate, Consiliul

Superior al Magistraturii va asigura numirea judecătorului până la atingerea

plafonului de vârstă.

de aplicare a prevederilor art.116 alin.(2) din Constituție, a reținut că odată

fiind expirat termenul de cinci ani, CSM nu va confirma judecătorii până la

plafonul doar dacă există suspiciuni rezonabile privind integritatea

judecătorului sau de încălcare a acesteia a legislației.

răspunderea disciplinară a judecătorilor aprecierea dacă a fost sau nu comisă

o abatere disciplinară de către judecător, îi revine inspecției judiciare care la

rândul său urmează să analizeze modul de aplicare a legislației, iar în cazul

identificării unor încălcări a legislației sau lipsa de integritate, va trece la

luarea măsurilor necesare. Procedură disciplinară urmează a fi finalizată cu

o hotărâre a Colegiului disciplinar care să constate abaterea prevăzută la art.4

din Legea menționată, ceea ce la caz nu se atestă, or, hotărâre cu privire la

tragerea la răspundere disciplinară în privința Svetlanei Tizu, nu există.

și anume că CSM îi revine dreptul constituțional de apreciere a integrității

candidatului la funcția de judecător, criteriu ce rezultă din prevederile art.3

și art.25 din Legea nr.147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor

judecătorilor.

ține de competența CSM, fără să fie obligatorie verificarea prealabilă a

inspecției judiciare, or, ultima este competentă să stabilească dacă acțiunile

56

judecătorului constituie sau nu o abatere disciplinară, dar nu dacă acesta este

sau nu integru profesional, competența determinării acestor fapte sub

aspectul integrității profesionale aparținând în mod exclusiv CSM.

integritate se înțelege – o serie de interdicții în virtutea deținerii funcției de

demnitate publică de judecător, iar potrivit DEX noțiunea de suspiciune –

semnifică lipsa de încredere în cineva, îndoială în ceea ce privește

corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva.

stabilit că pe parcursul anului 2018 Svetlana Tizu a avut mai multe întâlniri

cu persoane terțe cu care a discutat, după cum a explicat „practica judiciară”,

astfel, reieșind din decizia definitivă a Curții de Apel Comrat aceste

declarații se confirmă și prin declarația L.B. care a relatat care au fost acele

cauze penale. Totodată, petenta Svetlana Tizu a acceptat de la un alt

judecător, un purtător de informații (flash) cu un proiect de act judecătoresc,

despre care însăși aceasta a menționat „că l-a citit”, „a fost de acord cu el”,

„a făcut redactări minore și l-a semnat”.

etică și disciplină, se atestă că Svetlana Tizu a admis fapte reprobabile care

au fost apreciate de către CSM drept o demonstrație clară a lipsei de

integritate. Or, divulgarea secretului deliberării, coordonarea textului unui

act judecătoresc cu o persoană străină, discuții pe marginea soluțiilor pe o

serie de cazuri, acceptarea unui flash cu un proiect de act judecătoresc de la

un terț acceptat de ultima, reprezintă acțiuni reprobabile care în mod

întemeiat au fost apreciate de Consiliu ca fiind acțiuni care pun la îndoială

integritatea profesională a judecătorului. Mai mult ca atât, autorul nemijlocit

al textului care a fost transpus către judecătorul Svetlana Tizu, în încheierea

judecătorească, era V.F., care a fost condamnat definitiv pentru trafic de

influență, iar ultima a beneficiat de actul judecătoresc pregătit de către

persoana terță menționată drept proiect., pe care la acceptat și la transpus în

actul său judecătoresc ca variantă finală.

comportamentul Svetlanei Tizu nu poate fi apreciat ca respectând cele mai

înalte standarde de integritate și responsabilitate. Nu contează dacă

magistrata Svetlana Tizu a fost remunerată cu sume de bani sau în alt mod,

dar este esențial că dânsa a recunoscut, atât în cadrul examinării cauzei

penale, cât și în cadrul ședinței CSM, că a admis comportamentul menționat,

comportament care în mod rezonabil ridică suspiciuni de integritate. Or,

statutul de judecător impune un comportament ireproșabil în societate, un

echilibru și un comportament rațional chiar în situații limite.

definitivă din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(3) lit.a) și art.42 alin.(2)

art.307 alin.(1) din Codul penal, nu este de natură să înlăture existența

57

acțiunilor care au adus atingere reputației reclamantei în calitate de

judecător. Aceste fapte nu sunt dintre acelea care îi pot asigura Svetlanei

Tizu o buna reputație în sensul art.6 din Legea nr.544/1995.

judecător, autoritatea publică responsabilă CSM, are obligația să verifice

reputația acestuia. Verificarea candidatului este incontestabilă și urmărește

un scop legitim, având în vedere că ingerința este prevăzută de lege, în

virtutea funcției de demnitate publică la care acesta pretinde (a se vedea

cauza Ovidiu Trăilescu v. România, cererile nr.5666/04 și 14464/05).

Consiliului Superior al Magistraturii precum că Svetlana Tizu nu

îndeplinește condiția obligatorie prevăzută de lege pentru a fi numită în

funcția de demnitate publică de judecător până la atingerea plafonului de

vârstă, întrucât s-a constatat că nu se bucură de o reputație ireproșabilă. Or,

exercitarea funcției demnitate publică prin prisma Legii nr.199 din 16 iulie

2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, se

bazează pe principiile legalității, liberului consimțământ, transparenței,

exemplului personal, responsabilității și al loialității.

privire la statutul judecătorilor, statutul judecătorilor tinde să asigure

competența, independența și imparțialitatea la care orice persoană se așteaptă

în mod legitim din partea jurisdicțiilor și a fiecăruia dintre judecătorii cărora

le este încredințată apărarea drepturilor sale. El exclude orice dispozitiv sau

procedură care ar putea periclita încrederea în această competență, această

independență sau această imparțialitate. Judecătorul trebuie să se abțină de

la orice comportament, act sau manifestare care ar putea să pericliteze efectiv

încrederea în imparțialitate și independența sa.

elaborat reguli de conduită individuală ale judecătorilor, stabilind că fiecare

judecător în parte trebuie să facă totul pentru a susține independența juridică

atât la nivel instituțional, cât și individual, să se comporte cu integritate în

exercițiul funcțiunii și în viața particulară, să adopte permanent o abordare

care să fie și să pară imparțială, să își îndeplinească îndatoririle fără

favoritisme și fără prejudecăți sau idei preconcepute existente sau aparente,

să manifeste respectul cuvenit tuturor persoanelor care iau parte la

procedurile judiciare sau afectate de aceste proceduri, să îți îndeplinească

îndatoririle cu respectul cuvenit pentru tratamentul egal al părților, evitând

orice idee preconcepută și discriminările, păstrând echilibru între părți și

asigurând o audiere corectă pentru fiecare.

Consiliului Superior al Magistraturii este deținerea calității personale cum ar

fi verticalitatea și corectitudinea comportamentului judecătorului.

în acțiunile magistratei Svetlana Tizu.

58

stabilite la art.307 Cod penal pentru lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile

acesteia, se confirmă că faptele au existat, doar că acestea nu constituie o

infracțiune, fapte cărora CSM le-a dat o justă și rezonabilă apreciere sub

aspectul lipsei de integritate.

conform noilor modificări constituționale din 01 aprilie 2022, are sarcina și

obligația să-și asume rolul de garant al independenței justiției prin atitudini

univoce față de lipsa de integritate, în situația în care întregului corp

judecătoresc se impun înalte standarde etice și de conduită.

privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor și în mod deosebit

a deontologiei, comportamentelor incompatibile și imparțialității al

Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, este incorect să se facă

legătura între standardele de comportament profesional și comportamentul

necorespunzător care poate da naștere la sancțiuni disciplinare. Standardele

profesionale, care au fost subiectul primei părți a prezentei opinii, reprezintă

cea mai bună practică, pe care toți judecătorii trebuie să încerce să o dezvolte

și spre care trebuie să aspire toți judecătorii. Ar fi o descurajare a dezvoltării

viitoare a acestor standarde și ar fi o înțelegere greșită a scopului lor să le

identificăm cu comportamentul necorespunzător care justifică proceduri

disciplinare. Pentru a justifica procedurile disciplinare, comportamentul

necorespunzător trebuie să fie grav și flagrant, într-un mod care nu poate fi

interpretat doar ca o nerespectare a standardelor profesionale prezentate în

ghiduri de comportament.

fie întotdeauna strict în conformitate cu principiul de proporționalitate.

Încălcările de conduită profesională acoperă un spectru larg de acțiuni, de la

abateri minore până la cele grave, care generează sancțiuni disciplinare.

unei abateri disciplinare, întrucât nu se pune în discuție necesitatea stabilirii

unei astfel de abateri ca atare. La fel, nici respingerea cererii de numire în

funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, nu reprezintă o

sancțiune din perspectiva răspunderii disciplinare.

opinia Consiliului Superior al Magistraturii, care este unica autoritate

responsabilă de integritatea instituțiilor judiciare. Or, odată ce CSM dorește

să dezvolte o instituție integră cu judecători corecți și integri, se impune

respectiv și soluții în acest sens prin transmiterea mesajului candidaților ce

aspiră la funcția de judecător să aibă o conduită ireproșabilă pentru a nu trezi

unui observator obiectiv din afară, îndoieli rezonabile de imparțialitate,

precum și să nu dăuneze prestigiului justiției, la fel, celorlalți candidați care

au avut comportamente similare din speța dedusă judecății.

59

perspectiva integrității, a considerat că este pusă la îndoială încrederea

justițiabililor în actul de justiție din partea persoanei care a beneficiat de

serviciile unui consilier care a întocmit proiecte de acte judiciare în scopuri

coruptibile, fapt constatat prin sentință judecătorească.

emiterii hotărârii contestate, în raportul cu interesul Svetlanei Tizu pentru a

fi reconfirmată în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă

și interesul public de a avea un sistem în care să nu activeze judecători care

au admis derapaje de la principiile integrității prevăzute de Codul de etică a

judecătorilor, Completul de judecată remarcă că potrivit decretului de numire

în funcția de judecător statutul i-a fost garantat doar pentru o perioadă de 5

ani, ulterior numirea dânsei urma să fie precedată de o evaluare și selecție,

de rând cu ceilalți candidați care aspiră la accesată funcție, or, prelungirea

împuternicirilor nu a fost un statut obținut în mod automat prin trecerea

simplă a timpului, fără să treacă prin procedura de evaluare.

actul de justiție și prestigiului profesiei sub aspect de independență și

integritate, prevalează față de interesul magistratei Svetlana Tizu pentru ne

nu a fost reconfirmată în funcția de judecător până la atingerea plafonului de

vârstă, care s-a compromis prin beneficierea serviciilor asistentului care a

fost recunoscut vinovat prin sentința din 17 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, menținută prin decizia irevocabilă din 28 iunie

2023 a Curții de Apel Comrat, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.326

alin.(2) lit.d) din Codul penal (traficul de influență), fiindu-i stabilită

pedeapsă sub formă de închisoare.

cu funcția de demnitate publică de judecător, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție remarcă că relațiile de muncă a judecătorilor la capitolul

numire și situațiile de carieră sunt suficient de clar, expres și imperativ este

stabilit în Legea specială nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului,

aceste prevederi derivând din faptul că judecătorul deține un statut special de

demnitate publică.

nr.100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora, normele

juridice generale sunt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau

subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și

pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sunt aplicabile în

exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict

determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială,

care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

83, la care face referire Svetlana Tizu nu sunt aplicabile, în virtutea raportului

juridic litigios special guvernat de Legea specială nr.544/1995 cu privire la

60

statutul judecătorului și a celor derivate conexe acesteia cum ar fi Legea

nr.325/2013 privind evaluarea integrității instituționale, Legea privind

selecția și evaluarea performanților judecătorilor.

analogia legii nu poate fi reținută.

deoarece termenul de 5 ani a expirat în perioada suspendării sale din funcție,

care a fost anulată la 10 octombrie 2023 în baza Hotărârii nr.436/27 a CSM,

și prin urmare, doar la situația din data respectivă dânsei i-au expirat

împuternicirile, prin urmare în privința sa operează modificările efectuate

prin Legea nr.120/2021, în vigoare din 01 aprilie 2022, în situația în care

judecătorul deține un statut special de demnitate publică, iar raporturile

juridice sunt guvernate de Legea specială nr.544/1995 cu privire la statutul

judecătorului, care reglementează expres condițiile de numire, promovare,

garantarea drepturilor și tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului,

în consecință împuternicirile acesteia au expirat la împlinirea termenului de

5 ani de la numire, indiferent dacă la acea dată raporturile de serviciu cu

aceasta erau sau nu suspendate.

alin.(1) din Codul administrativ, dreptul discreționar al autorității emitente

(la caz CSM) reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții

posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală.

Or, decizia prin care se manifestă puterea discreționară se referă la aspecte

care într-un cadrul legal, conferă autorității publice o anumită libertate de

decizie. În același timp decizia luată în mod discreționar trebuie să fie cea

mai optimă, să corespundă finalului actului, sensului legislației în vigoare,

principiilor generale ale dreptului intern și internațional.

alcătuiește esența dreptului discreționar, a cărui realizare se efectuează cu

respectarea principiilor legalității, oportunității și a echității. Or, în baza

dreptului discreționar, în limitele legale, cu respectarea bunei-credințe,

autoritatea publică emitentă are o marjă de apreciere, care urmează să

încorporeze propriile considerente de oportunitate în decizia sa, iar instanța

de contencios administrativ la rândul său, reieșind din prevederile art.225

alin.(1) din Codul administrativ, nu este competentă să se pronunțe asupra

oportunității unui act administrativ, controlul judiciar de verificare a

exercitării corecte de către autoritatea publică a dreptului discreționar se

limitează doar asupra la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat

dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a

respectat limitele legale ale dreptului discreționar și d) dacă și-a exercitat

dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

conduite (soluții) autorității emitente, la caz, Consiliului Superior al

61

Magistraturii, ar implica imixtiunea gravă în independența activității

acestuia.

prezentate Inspecției judiciare, cât și în cadrul ședinței Consiliului Superior

al Magistraturii nu au putut fi înlăturate suspiciunile rezonabile cu privire la

încălcarea de către magistrata Svetlana Tizu a legislației prin prisma unor

cauze aflate în procedură, în vederea formării unei convingeri echivoce a

majorității membrilor CSM în privința respectării întocmai de către

judecătorul respectiv a rigorilor legale la soluționare cauzelor aflate în

procedura sa, astfel încât 5 (cinci) membri ai Consiliului și-au exprimat votul

împotriva numirii Svetlanei Tizu în funcția de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă.

legal ce guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată

concluzionează asupra legalității și temeinicei soluției CSM privind

respingerea cererii judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău cu

privire la înaintarea propunerii de numire în funcția de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă în temeiul art.25 alin.(1) lit.k) din Legea

nr.544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, în redacția legii în

vigoare până la 26 august 2022 până la modificarea Constituției.

juridice în curs de realizare la data intrării în vigoare a legii noi, legea veche

va continua să guverneze natura și întinderea drepturilor și a obligațiilor

părților precum și orice alte efecte dacă legea nouă nu prevede altfel, având

în vedere că mandatul inițial judecătorului Svetlana Tizu a expirat la 04

februarie 2020.

pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, în special la art.II

alin.(2), judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție de judecător

nu a expirat la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră numiți

până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul prezentei legi.

doar în partea ce ține de judecătorii care dispuneau de împuterniciri valabile

la data modificării Constituție, prevederile respective nu se referă la

judecătorii a căror împuterniciri au expirat la data modificării Constituție.

Legii nr.120/2021 pentru modificarea Constituției pentru numirea acesteia

până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul legii.

februarie 2020 nu a recepționat nicio notificare (înștiințare,

scrisoare/hotărâre) de la CSM privind expirarea împuternicirilor, respectiv

acestea au fost prelungite automat prin lipsa unui act de expirare, or,

garanțiile constituționale prevăzute la art.116 din Constituție, pentru

Svetlana Tizu au expirat exact, prin efectul legii, la 5 ani de la emiterea

62

decretului al Președintelui Republicii Moldova în funcția de judecător

(04.02.2015 – 04.02.2020), adică prin efectul automat al decretului nr.1449-

VII din 04 februarie 2015 al Președintelui țării, nefiind necesară dispunerea

expresă specială în acest sens printr-un act administrativ al CSM.

competență a Consiliului Superior al Magistraturii de a numi în mod

discreționar judecătorii în funcție până la atingerea plafonului de vârstă,

această competență totuși poate fi dedusă pe baza principiului

autoadministrării judecătorești, reieșind din prevederile art.116 alin.(2) din

Constituție și anume că, „se numesc în funcție de Președintele Republicii

Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.

baza unei selecții prin evaluare) în funcția de judecător până la atingerea

plafonului de vârstă. Marja discreționară a CSM presupune în prim plan

punerea în balanță a principiilor concurente, din care fac parte principiul

independenței justiției și preeminenței dreptului cu principiul

autoadministrării judecătorești.

a unei legitime așteptări cu privire la prelungirea automată a mandatului de

judecător, or, din sensul prevederilor art.II alin.(2) din Legea nr.120/2021,

dispozițiile art.116 alin.(2) din Constituție, (în vigoare din 01.04.2022), sunt

aplicabile doar față de judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție

de judecător nu a expirat la data intrării în vigoare a legii Legea nr.120/2021,

și doar aceștia se consideră numiți până la atingerea plafonului de vârstă prin

efectul prezentei legi, pe când în speță, împuternicirile judecătorului

Svetlana Tizu au expirat la 04.02.2020, prin urmare la situația din 01.04.2022

ultima avea împuterniciri expirate, prin urmare urma să treacă prin procedeul

de numire până la plafonul de vârstă prin hotărârea CSM și decret

prezidențial.

că opinia subiectivă a membrilor CSM pe marginea unei cauze penale, pe

care există sentință de achitare în privința ei, nu poate servi ca temei de

respingere a cererii sale de a fi propusă Președintelui Republicii Moldova

pentru numire în funcție de judecător până la atingerea plafonului de vârstă,

or, la soluționarea cererii respective pârâtul a evaluat conduita candidatului

sub aspectul respectării principiului integrității și independenței justiției, test

care nu a fost trecut de către reclamantă din cauza circumstanțelor

nominalizate supra. În contextul în care, legislația în vigoare expres statuează

că judecătorul trebuie să aibă un comportament compatibil cu normele

Codului de etică al judecătorilor.

de Svetlana Tizu, s-a expus strict la circumstanțele faptice pe care aceasta nu

le-a negat.

63

verificarea integrității unui candidat la funcția de judecător îi revine

Autorității Naționale de Integritate, or, potrivit art.2 din Codul de etică și de

conduită profesională a judecătorului, principiile de etică și conduită

profesională pentru judecători sunt: independența, imparțialitatea,

integritatea, profesionalismul, corectitudinea, colegialitatea,

confidențialitatea și transparența, ce vor servi de asemenea, ca o sursă de

informare pentru judecători și justițiabili, iar competentă să verifice

respectarea acestor principii în procesul activității profesionale a

judecătorului este organul de autoadministrare judecătorească care este

Consiliul Superior al Magistraturii.

profesionale a candidatului la funcția de judecător, îi revine nemijlocit doar

CSM.

comportament care a ridicat suspiciuni de integritate profesională, ce a

generat în consecință atingere reputației ultimei. Or, independența justiției

presupune ca niciun judecător să nu fie supus unei influențe nejustificate,

externă sau internă în raport cu magistratura. În acest sens, chiar și aparențele

pot avea importanță. Într-o societate democratică, instanțele trebuie să

inspire încredere justițiabililor.

CSM nu a motivat Hotărârea nr.474/30 din 24 octombrie 2023, prin care a

fost respinsă cererea sa din 09 august 2023 privind înaintarea propunerii de

numire în funcție de judecător Președintelui Republicii Moldova până la

atingerea plafonului de vârstă, or, acesta este declarativ, actul administrativ

contestat corespunde rigorilor de formă și conținut prevăzute la art.118 din

Codul administrativ, cuprinzând temeiurile esențiale de drept și de fapt pe

care autoritatea emitentă le-a luat în considerare pentru decizia sa.

precum că este eronată concluzia CSM de a considera situația dânsei similară

unui candidat la funcția de judecător, or, după cum s-a argumentat și supra

la caz nu poate fi vorba de prelungirea automată a împuternicirilor de

judecător după scurgerea perioadei de probă (5 ani) pentru care a fost numit

inițial, dar trebuie să participe la un proces de selecție și evaluare după cum

prevede legea în acest sens.

judecătorilor în mod automat, dar este un organ independent, format în

vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, este garantul

independenței autorității judecătorești, și exercită autoadministrarea

judecătorească.

dispune de marja discreționară în ceea ce privește selectarea, numirea,

64

evaluarea, propunerea, tragerea la răspunderea disciplinară etc a

judecătorului, fără careva ingerințe în activitatea sa.

disciplinare din partea Svetlanei Tizu, nu lipsește Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii de dreptul de decide în final, analizând sub toate aspectele,

soluția pe caz.

judiciară, cât și în cadrul ședinței a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nu au putut fi înlăturare bănuielile rezonabile cu privire la

încălcarea de către judecătorul Svetlana Tizu a legislației prin prisma

cauzelor aflate în procedura sa în vederea formării unei convingeri de

majoritatea necesară a membrilor CSM referitor la respectarea de către

judecător a prevederilor legale la soluționarea cauzelor aflate în procedura

sa.

judecătorilor: G.M., L.B., V.H. și a L.O., în aceiași cauză penală, nu a

constituit impediment pentru a le repune pe acestea în funcție, or, fiecare

situație este analizată și soluționată individual, a fiecăruia candidat în parte,

reieșind din circumstanțele ce îl vizează, raportate la condițiile pe care

urmează să întrunească candidatul la funcția de judecător.

Supreme de Justiție consideră că actul administrativ individual contestat –

Hotărârea nr.474/30 din 24 octombrie 2023 „Cu privire la cererea

judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău privind înaintarea

propunerii de numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de

vârstă” a fost emisă de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în

conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea principiului

proporționalității prevăzut la art. 29 din Codul administrativ.

prevăzute la lit.a)–e) alin.(1) din art.224 din Codul administrativ.

privire la cererea judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, referitor la retragerea actului administrativ individual

defavorabil” emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, Completul de

judecată evidențiază următoarele aspecte.

octombrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea

judecătorului Svetlana Tizu cu privire la propunerea Președintelui Republicii

Moldova de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Superior al Magistraturii cu cerere, concretizată ulterior, solicitând prin

prisma art.143 din Codul administrativ retragerea Hotărârii nr.474/30 din 24

octombrie 2023 (f.d.32-34, D/A),

65

Superior al Magistraturii cu „0” pro și 6 (șase) împotrivă, a respins ca fiind

neîntemeiată cererea judecătorului Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău,

sediul Centru referitor la retragerea actului administrativ individual

defavorabil - Hotărârea nr.474/30 din 24 octombrie 2023 (f.d.90-97, D/A).

contencios administrativ Hotărârea nr.15/2 din 16 ianuarie 2024 a CSM

(f.d.98).

autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze

în conformitate cu legea și alte acte normative.

Codul administrativ, un act administrativ individual rămâne valabil atât timp

cât nu este retras, revocat sau anulat într-un alt mod ori nu s-a consumat prin

expirarea timpului sau într-un alt mod.

publică constituie o modalitate de anulare și încetare a valabilității acestuia,

dacă respectivul act nu corespunde principiului legalității, adică dacă nu a

fost emis în conformitate cu legea și alte acte normative.

Codul administrativ, un act administrativ individual ilegal defavorabil poate

fi retras în tot sau în parte cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a

devenit incontestabil. Aprecierea legalității sau ilegalității unui act

administrativ individual se face în funcție de situația la momentul emiterii

lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri prealabile – de situația la

momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

nr.474/30 din 24 octombrie 2023 a fost emisă de către Consiliul Superior al

Magistraturii contrar legii, dimpotrivă aceasta a fost adoptată cu respectarea

procedurii, probelor acumulate în cadrul procedurii administrative și

cadrului legal aplicabil raportului juridic litigios, cu respectarea principiilor

consacrate la art.21-43 din Cartea I, Capitolul II din Codul administrativ,

asigurând petentei Svetlana Tizu dreptul la un proces echitabil.

administrativ contestat din 24 octombrie 2023 se referă de fapt la concluziile

reținute de CSM pentru a respinge cererea acesteia de a fi propusă

Președintelui Republicii Moldova de numire în funcție de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă au fost determinate strict de activitatea

reclamantei prin prisma reputației pe care aceasta a avut-o în virtutea funcției

deținute. Or, la numirea unui candidat în funcția de judecător, până la

atingerea plafonului de vârstă, Consiliul Superior al Magistraturii, ca

autoritate unică care exercită autoadministrarea judecătorească, are obligația

să verifice reputația acestuia. Verificarea candidatului este incontestabilă și

urmărind un scop legitim, având în vedere că ingerința este prevăzută de

66

lege, în virtutea funcției de demnitate publică, de judecător, la care această

aspiră.

până la atingerea plafonului de vârstă, constituie competența constituțională

a CSM, derivând din faptul că anume acestei autorități publice îi revine rolul

principal în procedurile privind selectarea, numirea, promovarea, transferare,

demisia sau eliberarea din funcția de judecător, iar orice abatere de la această

regulă contravine art.123 alin.(1) din Constituție, criteriu menționat și în

jurisprudența Curții Constituționale (HCC nr.11 din 27 aprilie 2010, §5;

HCC nr.21 din 25 iulie 2013, §78; ACC nr.1 din 22 septembrie 2020, §42;

ACC nr.22 din 03 decembrie 2020, §36).

funcție până la atingerea plafonului de vârstă rezidă din principiul consacrat

în Constituție cu privire la independența judecătorească precum și pe baza

textului al art.116 alin.(2) „se numesc în funcție de Președintele Republicii

Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.

unui mijloc de garantare a protecției independenței justiției prin

autoadministrarea acesteia, în special că legislația în vigoare impune

exigențe stricte de urmează a fi respectate de CSM la soluționarea

chestiunilor ce ține de cariera judecătorului. Or, ține de competența exclusivă

a CSM să numească judecătorii în virtutea prevederilor Constituției și a

legilor organice care reglementează funcționarea Consiliului și întregul corp

judecătoresc.

a constatat că Hotărârea nr.474/30 din 24 octombrie 2023 nu ar corespunde

principiului legalității, dimpotrivă acesta este suficient de bine motivată, cu

aplicarea cadrului legal relevant speței.

temeiuri de anulare a Hotărârii nr.15/2 din 16 ianuarie 2024 a CSM, prin care

s-a respins cererea Svetlanei Tizu cu privire la retragerea de către CSM a

Hotărârii nr.474/30 din 24 octombrie 2023.

Tizu nu a indicat niciun temei de fapt și de drept din care motive consideră

neîntemeiată și ilegală Hotărârea nr.15/2 din 16 ianuarie 2024 a CSM.

Supreme de Justiție concluzionează că acțiunea în contencios administrativ

depusă de Svetlana Tizu cu privire la anularea actelor administrative, este

neîntemeiată din care motiv urmează a fi respinsă.

alin.(1) lit.f) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

67

Respinge acțiunea depusă de Svetlana împotriva Consiliului Superior

al Magistraturii cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

68