3d-36/24 — anularea hotararilor Consiliului Superior al Magistraturii, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la munca, acordarea indemnizatiei unice de concediere, incasarea prejudiciului cauzat de evolutia indicelui preturilor de consum - rata inflatiei, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecare a cauzei

3d-36/24 — anularea hotararilor Consiliului Superior al Magistraturii, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la munca, acordarea indemnizatiei unice de concediere, incasarea prejudiciului cauzat de evolutia indicelui preturilor de consum - rata inflatiei, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecare a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

I N C H E I E R E

cu privire la cererea de chemare în judecată depusă de

Domnica MANOLE

împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și

Securitate

privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, încasarea

salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, acordarea

indemnizației unice de concediere, încasarea prejudiciului cauzat de evoluția

indicelui prețurilor de consum (rata inflației), repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecare a cauzei

(Dosarul nr. 3d-36/24

NR. PIGD 2-24062179-01-3d-07062024)

Respectarea procedurii prealabile pentru pretenția de reparare a

prejudiciului cauzat prin activitatea administrativă ilegală este o condiție

obligatorie la depunerea acțiunii de contencios administrativ. Decizia

autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile

cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ

individual care poate fi contestat separat în instanța de contencios

administrativ. Instanța de contencios administrativ este limitată la adoptarea

uneia din hotărârile reglementate expres de art. 224 din Codul administrativ,

neavând prerogativa de a dispune încasarea anumitor sume cu titlu de

prejudiciu. Imposibilitatea obținerii unei duble compensări pentru

prejudiciul moral.

20 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în

judecată depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

Cu participarea grefierilor, Marianna Boico și Brașoveanu Alexandru

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

decembrie 2005, Domnica Manole a fost numită, prin transfer, în funcția de

judecător la Curtea de Apel Chișinău.

iulie 2017, Domnica Manole, judecător al Curții de Apel Chișinău, a fost

declarată incompatibilă cu funcția de judecător. S-a propus Președintelui

Republicii Moldova eliberarea judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Domnica Manole, din funcția de judecător în temeiul art. 15 alin. (4), (5) din

Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a

candidaților la funcții publice, art. 8 alin. (3), (31), art. 25 alin. (1) lit. i) din

Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului

(f.d.26, 140-151, Vol. I).

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, terț Serviciul de Informații și Securitate, prin care a solicitat:

− anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din

4 iulie 2017, prin care s-a dispus a examina în ședință închisă Avizul

consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea

verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole;

− anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din

4 iulie 2017, prin care s-a hotărât că Domnica Manole, judecător al

Curții de Apel Chișinău s-a declarat incompatibilă cu funcția de

judecător și s-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru

eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Domnica Manole;

1

− declararea ilegalității Avizelor consultative ale Serviciului de

Informații și Securitate nr. 2625 m/i din 19 august 2016 și nr. 4209

m/i din 9 decembrie 2016 de verificare a judecătorului Domnica

Manole ca fiind exercitate cu depășirea atribuțiilor și cu lezarea

drepturilor și libertăților judecătorului Domnica Manole în calitate de

persoana supusă verificării (f.d. 5-25, Vol. I).

iulie 2017, Domnica Manole a fost eliberată din funcția de judecător la

Curtea de Apel Chișinău în legătură cu nerespectarea prevederilor articolului

8 din Legea cu privire la statutul judecătorului și ca urmare a deciziei privind

incompatibilitatea sa cu interesele funcției publice (f.d. 213, Vol. I).

au depus cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitând,

pe lângă pretențiile formulate în cererea inițială:

− recunoașterea Serviciului de Informații și Securitate în calitate de

pârât;

− încasarea de la Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei, cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 100.000 euro, a

cheltuielilor de judecată în sumă de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică și a altor cheltuieli de judecată suportate până

la finalizarea examinării cauzei (f.d. 1-23, Vol. II).

privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 271-

XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la

funcții publice s-au declarat neconstituționale articolele 5 lit. a) și 15

alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, în partea ce se referă

la verificarea candidaților la funcția de judecător și a judecătorilor în

exercițiu (f.d. 178-191, Vol. III).

totalizată la cererea de chemare în judecată, solicitând:

− exercitarea controlului jurisdicțional în privința legalității hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 4 iulie 2017, în

fond și în procedură;

− anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din

4 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția de

judecător și propunerea Președintelui Republicii Moldova pentru

2

eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Domnica Manole, prin aplicarea Hotărârii Curții Constituționale din 5

decembrie 2017;

− anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din

4 iulie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă a Avizului

consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea

verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole;

− repunerea reclamantei Domnica Manole în funcția de judecător al

Curții de Apel Chișinău, începând cu 4 iulie 2017 și încasarea

salariului funcției de judecător pentru perioada 4 iulie 2017 – 3 martie

2018, până la finalizarea cauzei în fond;

− încasarea de la Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole, cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de

100.000 euro, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 27.000

lei și a altor cheltuieli suportate până la finalizarea examinării cauzei,

cheltuieli pentru tratament în urma complicațiilor cardiace în sumă de

1.116 lei, cât și cheltuieli pentru fotocopii în sumă de 1.365, 50 lei

(f.d.1-15, Vol. IV).

cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate

cu privire la anularea hotărârilor nr. 450/21 din 4 iulie 2017 „Cu privire la

examinarea în ședință închisă sau publică a avizului consultativ pe marginea

verificării unui judecător” și nr. 451/21 din 4 iulie 2017 „Cu privire la avizul

consultativ pe marginea verificării unui judecător” ale Consiliului Superior

al Magistraturii, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă. S-a exclus din punctul 2 al

dispozitivului hotărârii nr. 451/21 din 4 iulie 2017 „Cu privire la avizul

consultativ pe marginea verificării unui judecător” a Consiliului Superior al

Magistraturii sintagma „art. 15 alin. (4), (5) din Legea nr. 271-XVI din 18

decembrie 2008 cu privire la verificarea titularilor și a candidaților la funcții

publice” (f.d. 82-83, 92-110, Vol. V).

revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea actului

judecătoresc contestat ce constituie obiectul cererii de revizuire și dispunerea

reexaminării cauzei (f.d. 116-122, Vol. V).

3

cererea de retragere a cererii de revizuire depusă de Domnica Manole. S-a

încetat procedura de revizuire în cauza de contencios administrativ, intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate

cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcția de

judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea

prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 44-

50, Vol. VI).

revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, solicitând

admiterea acesteia, casarea hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme

de Justiție, reluarea procedurii de examinare a cererii de chemare în judecată

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din

4 iulie 2017 (f.d. 52-56, Vol. VI).

cererea de revizuire depusă de Domnica Manole. S-a casat hotărârea din 19

noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție. S-a reținut prezenta cauză de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și

Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea actelor

administrative, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, în procedura Curții Supreme de Justiție

pentru examinarea acțiunii în prima instanță, conform competenței (f.d. 95-

104, Vol. VI).

Angela Popil a depus cerere de chemare în judecată concretizată, prin care a

solicitat:

− anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din

4 iulie 2017 privind examinarea în ședință închisă a Avizului

consultativ al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii

Moldova pe marginea verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău

Domnica Manole;

− anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.451/21 din

4 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția de

judecător și propunerea adresată Președintelui Republicii Moldova

4

pentru eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Domnica Manole;

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole salariul pentru funcția de judecător al

Curții de Apel Chișinău pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă 29 iulie 2017 – 15 august 2019, în mărime totală de 627.659

lei;

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole a indemnizației unice de concediere în

mărime de 384.250 lei.

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole a prejudiciului moral în mărime de

100.000 euro.

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii a

cheltuielilor de judecare a cauzei în mărime de 27.000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și 1.365,50 lei cu titlu de costuri de

procedură (f.d. 106-111, Vol. VI).

avocatul Angela Popil a depus cerere privind majorarea cuantumului

pretențiilor, prin care a majorat cuantumul pretențiilor din cererea de

chemare în judecată formulată în această cauză și concretizată prin cererea

din 22 iulie 2024, completând capetele de cerere cu un nou capăt după cum

urmează:

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole a prejudiciului cauzat de evoluția

indicelui prețurilor de consum (rata inflației) în mărime de 601.410,45

lei, calculat pentru perioada 1 septembrie 2017 – 20 noiembrie 2024.

A. Poziția reclamantei

solicitat, pe lângă pretențiile formulate în cererea inițială, recunoașterea

Serviciului de Informații și Securitate în calitate de pârât, încasarea de la

Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul reclamantei, cu titlu de

prejudiciu moral a sumei de 100.000 euro, a cheltuielilor de judecată în sumă

de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și a altor cheltuieli

de judecată suportate până la finalizarea examinării cauzei.

2024 reclamanta a menționat că, dată fiind modificarea pretențiilor din

acțiunea dedusă judecății prin substituirea unui capăt de cerere cu altele

5

două, nu va mai desfășura argumentele și temeiurile pentru care considera

întemeiată acțiunea cu referire la capetele de cerere care nu au suferit

modificări. De asemenea, a reiterat poziția sa, subliniind că susține în

continuare cererea de chemare în judecată și consideră întemeiate criticile

formulate.

la 22 iulie 2024, reclamanta a indicat că demiterea sa din funcția de judecător

al Curții de Apel Chișinău a fost ilegală, aspect confirmat, în opinia sa, de

lucrările dosarului.

iunie 2024) și la momentul formulării cererii de concretizare din 22 iulie

2024, era încadrată într-o altă funcție, astfel încât restabilirea sa în funcția de

judecător al Curții de Apel Chișinău nu mai este oportună.

demiterea sa a avut loc la 29 iulie 2017, iar la 15 august 2019 a fost numită

în funcția de judecător al Curții Constituționale, se impunea concretizarea

cuantumului salariului de funcție și a perioadei pentru care se solicita

încasarea acestuia din contul Consiliului Superior al Magistraturii.

356/1-1609 din 10 iulie 2024 emis de Curtea de Apel Chișinău, pentru

perioada 29 iulie 2017 – 15 august 2019, avea dreptul să solicite încasarea

sumei de 627.659 lei cu titlu de salariu pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă.

XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, potrivit cărora, în

cazul anulării hotărârii de eliberare din funcție a judecătorului, acesta urma

să fie repus în toate drepturile avute anterior și să îi fie plătite, conform legii,

drepturile bănești de care a fost lipsit.

analiza argumentele invocate în cererea de chemare în judecată formulată

împotriva autorităților pârâte și ar ține cont de constatările Curții

Constituționale din Hotărârea nr. 32 din 5 decembrie 2017, precum și de

Hotărârea CtEDO din 18 iulie 2023 în cauza Domnica Manole vs. Republica

Moldova (cererea nr. 26360/19), ar trebui să se pronunțe asupra ilegalității

actelor administrative contestate. În acest context, având în vedere

dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, instanța

ar fi obligată să dispună încasarea în beneficiul reclamantei a salariului

6

pentru întreaga perioadă în care aceasta a fost lipsită de dreptul de a munci

și de a-și exercita atribuțiile de funcție.

reclamanta a menționat că solicitarea privind încasarea din contul Consiliului

Superior al Magistraturii a indemnizației unice de concediere în valoare de

384.250 lei a fost formulată în contextul renunțării sale la capătul de cerere

referitor la restabilirea în funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău.

21 noiembrie 2024 reclamanta a susținut că prin această cerere, capetele de

cerere din acțiunea dedusă judecății, astfel cum au fost concretizate prin

cererea de chemare în judecată din 22 iulie 2024, au fost completate cu un

nou capăt de cerere, prin care a solicitat încasarea, în beneficiul său, a

prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației)

în valoare de 601.410,45 lei.

perioada 1 septembrie 2017 – 20 noiembrie 2024, în conformitate cu datele

oficiale comunicate de Biroul Național de Statistică, iar calculul detaliat al

prejudiciului, împreună cu formula utilizată, a fost anexat la cerere. De

asemenea, a susținut că este universal cunoscut faptul că inflația erodează

valoarea salariului, subminând în același timp scopul garanției securității

financiare.

muncii, care se aplică în egală măsură și în cazul său, menționând că

neachitarea la timp a salariului impunea indexarea obligatorie și în mărime

deplină a acestuia, dacă reținerea depășea o lună calendaristică de la data

stabilită pentru achitare. A subliniat, de asemenea, că indexarea trebuia

efectuată separat pentru fiecare lună, în conformitate cu coeficientul inflației

calculat conform normelor în vigoare.

nr. nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar, valoarea de referință se reexaminează anual, în funcție de

condițiile economice și de posibilitățile bugetului public național, cel puțin

la nivelul prognozat al ratei inflației.

funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, ar fi beneficiat de un salariu

lunar ajustat la rata inflației, conform prevederilor legale, având posibilitatea

7

reală de a utiliza mijloacele financiare respective în perioada realizării

câștigului salarial.

dreptul de a munci prin demiterea sa, eventuala adjudecare în beneficiul său

a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă justifica,

implicit, și încasarea prejudiciului cauzat de creșterea indicelui prețurilor de

consum.

cumpărare a monedei naționale în perioada 29 iulie 2017 – 15 august 2019

nu putea fi comparată cu cea din 2024, având în vedere că rata inflației a

variat semnificativ: 2019: 4,8%; 2020: 3,8%; 2021: 5,1%; 2022: 28,8%;

2023: 10,4%.

Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, care stipulează că, în cazul anulării

hotărârii de eliberare din funcție a unui judecător, acesta trebuie repus în

toate drepturile avute anterior, inclusiv prin achitarea drepturilor bănești de

care a fost lipsit. A subliniat că repunerea în drepturi include și dreptul la o

compensație echitabilă pentru prejudiciul cauzat de creșterea indicelui

prețurilor de consum, astfel încât impactul inflației să fie atenuat de la data

pierderii drepturilor salariale până la data acestei cereri.

B. Poziția pârâtului – Serviciului de Informații și Securitate

Informații și Securitate a menționat că potrivit cerințelor înaintate,

reclamanta a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 450/21 din 4 iulie 2017 și încasarea unor sume de bani din contul

Consiliului Superior al Magistraturii.

Securitate nu a identificat pretenții adresate acestuia, iar Hotărârea

pronunțată de instanța de judecată nu ar afecta drepturile sau obligațiile

Serviciului de Informații și Securitate.

expune cu privire la obiectul acțiunii și a solicitat examinarea cauzei în lipsa

sa.

C. Poziția pârâtului – Consiliului Superior al Magistraturii

8

Superior al Magistraturii a lăsat la discreția instanței aprecierea temeiniciei

pretențiilor din acțiunea depusă de Domnica Manole și a solicitat examinarea

cauzei în lipsa reprezentantului.

D. Poziția părților în ședință publică

interesele Domnicăi Manole a susținut acțiunea, cererea de chemare în

judecată concretizată din 22 iulie 2024 și cererea privind majorarea

cuantumului pretențiilor din 21 noiembrie 2024 reiterând motivele de fapt și

de drept expuse prezentate în aceasta și a solicitat admiterea solicitărilor

reclamantei în sensul formulat.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

administrativ al Republicii Moldova.

„Prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. La data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr.793/2000 și Legea

nr.190/1994 cu privire la petiționare.”

„Procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a

prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod.”

februarie 2000 (în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat):

„Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-

un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă

poate fi adresată, la alegerea petiționarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic

superior dacă legislația nu prevede altfel.

Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului

administrativ cu caracter normativ.”

9

„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a

activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice

și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile

cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual.”

„Cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de soluționare prejudiciară a

litigiilor administrative.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„În cazul depunerii cererii privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul

cauzat prin emiterea unui act administrativ individual sau normativ ilegal, termenul

general începe să curgă din data în care hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat

actul administrativ ilegal a rămas definitivă. Dacă autoritatea publică a anulat un act

administrativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care decizia cu privire

la anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă.”

„Cererea prealabilă poate fi depusă numai dacă persoana își revendică drepturile

încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual.”

„Dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea

privind repararea prejudiciului se examinează de autoritatea publică emitentă în

procedură administrativă separată.”

10

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd nu sînt

întrunite condițiile prevăzute la art.208.”

„Până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ se va respecta procedura

prealabilă, cu excepțiile prevăzute de lege.

Dacă autoritatea publică competentă decide cu privire la cererea prealabilă, deși

termenul pentru depunerea cererii prealabile nu a fost respectat, acțiunea în contenciosul

administrativ este oricum admisibilă. Această prevedere nu se aplică în cazul în care

printr-un act administrativ individual este favorizat un terț.

Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acțiunea în obligare se admite

numai în cazul în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o

cerere de emitere a actului administrativ individual.

O acțiune în realizare se admite numai dacă reclamantul a depus anterior la

autoritatea publică competentă o cerere prin care a solicitat realizarea, tolerarea sau

omiterea unei acțiuni.

O acțiune în constatare este admisibilă numai dacă reclamantul s-a adresat anterior

la autoritatea publică competentă cu cerere de constatare.”

„Resursele financiare ale instanțelor judecătorești sunt aprobate de Parlament și

sunt incluse în bugetul de stat.”

organizarea judecătorească:

„Instanțele judecătorești au un buget propriu, care este parte integrantă a bugetului

de stat.”

11

la Consiliul Superior al Magistraturii:

„Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele

competențe în domeniul administrării instanțelor judecătorești examinează, confirmă și

propune, în modul stabilit de legislația în vigoare, proiectul bugetelor instanțelor

judecătorești.”

statutul judecătorului:

„Judecătorii instanțelor judecătorești sînt salarizați în condițiile și în modul stabilite

de legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.”

statutul judecătorului:

„În cazul suspendării din funcție a judecătorului, salariul acestuia se plătește în

condițiile legii.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

vizează încasarea salariului pentru funcția de judecător al Curții de Apel

Chișinău aferent perioadei de absență forțată de la muncă, acordarea

indemnizației unice de concediere, compensarea prejudiciului cauzat de

evoluția indicelui prețurilor de consum, precum și repararea prejudiciului

moral, sunt de natură patrimonială și, prin urmare, se impune verificarea

respectării procedurii prealabile.

reclamantei de a se adresa în prealabil autorității publice competente,

solicitând emiterea actului administrativ sau realizarea dreptului pretins.

Consiliului Superior al Magistraturii, în beneficiul reclamantei, a salariului

pentru funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău pentru perioada 29

iulie 2017 – 15 august 2019, în cuantum total de 627.659 lei, instanța reține

următoarele considerații.

persoana care se consideră vătămată are obligația de a adresa, înainte de a

sesiza instanța de contencios administrativ, o cerere prealabilă autorității

publice competente, prin care să solicite emiterea actului administrativ sau

12

realizarea dreptului pretins. Această condiție este imperativă, iar

nerespectarea ei atrage inadmisibilitatea acțiunii, conform reglementărilor

exprese în materie.

introducerii acțiunii în judecată, s-ar fi adresat cu o cerere prealabilă Curții

de Apel Chișinău – autoritatea publică angajatoare, care, din punct de vedere

funcțional și bugetar, este singura competentă în ceea ce privește gestionarea

drepturilor salariale ale judecătorilor în funcție.

Superior al Magistraturii nu are atribuții privind executarea obligațiilor

salariale concrete ale instanțelor judecătorești. Rolul său se limitează la

competențe de ordin administrativ și bugetar general, în special la

propunerea și planificarea bugetului instanțelor, așa cum prevede art. 22 alin.

(1) din Legea nr. 514/1995 și art. 4 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 947/1996.

instanței judecătorești în cadrul căreia judecătorul era încadrat în muncă,

aceasta având calitatea de ordonator de credite și fiind parte din circuitul

bugetar instituțional al statului. În temeiul principiului continuității

raportului de serviciu, restabilirea în funcție printr-o hotărâre judecătorească

determină reluarea tuturor drepturilor și obligațiilor aferente funcției de către

instituția de origine, inclusiv achitarea salariului pentru perioada în care

judecătorul a fost înlăturat nelegal de la exercitarea atribuțiilor.

existența vreunui act administrativ emis de instanța la care a activat, prin care

să fi fost recunoscut sau refuzat dreptul salarial pretins, ceea ce confirmă

caracterul prematur al cererii, în absența unei proceduri administrative

derulate corespunzător.

perioadei de absență forțată este inadmisibil, întrucât nu a fost formulată o

cerere prealabilă și nu au fost respectate cerințele de admisibilitate prevăzute

de lege.

unice de concediere și la compensarea prejudiciului cauzat de evoluția

indicelui prețurilor de consum (rata inflației) nu întrunesc condițiile legale

13

de admisibilitate, în raport cu prevederile articolelor 3, 10, 19, 166, 167 și

206–208 din Codul administrativ.

prejudiciilor cauzate prin activitatea administrativă ilegală, inclusiv cele de

natură patrimonială sau morală, trebuie formulată într-o procedură separată,

reglementată de Codul administrativ. Soluționarea unei astfel de cereri este

condiționată de existența unui act administrativ individual adoptat de

autoritatea publică competentă în urma unei cereri prealabile din partea

persoanei interesate. Actul astfel emis, fie el de admitere sau de refuz, poate

fi ulterior contestat în fața instanței de contencios administrativ.

esențială privind formularea unei cereri prealabile adresate autorității publice

pârâte – Consiliul Superior al Magistraturii – prin care să solicite acordarea

despăgubirilor sub forma indemnizației unice de concediere și compensarea

prejudiciului generat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata

inflației).

alineatul (2) și 60 alineatul (3) din Codul administrativ, orice persoană

vătămată printr-o activitate administrativă trebuie mai întâi să înainteze o

cerere prealabilă către autoritatea competentă, indicând în mod clar

pretențiile și temeiurile acestora, înainte de a se adresa instanței de judecată.

privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat printr-un act

administrativ ilegal poate fi depusă numai după ce hotărârea de anulare a

respectivului act a rămas definitivă, iar termenul legal de formulare a cererii

începe să curgă de la această dată. Or, în lipsa unei astfel de hotărâri rămase

definitive și în absența unui act administrativ individual de soluționare a unei

cereri prealabile, capetele de cerere formulate de reclamantă sunt prematur

introduse și, prin urmare, inadmisibile.

din Codul administrativ, care stabilește limitativ tipurile de acțiuni ce pot fi

introduse în contencios administrativ, nu este reglementată posibilitatea

formulării, în cadrul unei acțiuni de anulare, a unor pretenții accesorii privind

repararea prejudiciilor materiale și/sau morale. Astfel, instanța de contencios

administrativ, examinând acțiunea în fond, este limitată la pronunțarea uneia

dintre hotărârile expres prevăzute de articolul 224 din Codul administrativ,

14

neavând competența de a dispune, în această etapă, încasarea unor sume cu

titlu de despăgubire.

obligatorie, iar cererile privind repararea prejudiciilor materiale referitoare

la indemnizația unică de concediere și compensarea prejudiciului determinat

de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației) nu pot fi analizate

în lipsa unui act administrativ individual emis de autoritatea competentă,

instanța reține că aceste capete de cerere nu pot fi primite spre examinare în

prezenta cauză. Valorificarea acestor pretenții poate avea loc doar ulterior,

prin inițierea unei proceduri administrative distincte, în conformitate cu

cerințele expres prevăzute de Codul administrativ.

în beneficiul reclamantei Domnica Manole a prejudiciului moral în mărime

de 100.000 euro, Completul de judecată reține că prin hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 18 iulie 2023, pronunțată în cauza

Manole vs. Republica Moldova (cererea nr. 26360/19), reclamantei i-a fost

recunoscut prejudiciul moral suferit și i s-a acordat o sumă de 4.500 euro,

plus orice taxe aplicabile. Această decizie a fost pronunțată în temeiul art. 41

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede că, în cazul în

care Curtea constată o încălcare a drepturilor convenționale, aceasta poate

acorda reclamantului o „satisfacție echitabilă” pentru prejudiciul moral sau

material suferit.

prejudiciului moral invocat și standardele aplicabile în jurisprudența sa,

stabilind astfel un cuantum al despăgubirilor pe care l-a considerat adecvat

și suficient pentru compensarea daunelor morale suferite de reclamantă. În

acest context, Completul de judecată subliniază că o nouă solicitare privind

încasarea unui prejudiciu moral suplimentar din contul Consiliului Superior

al Magistraturii ar echivala cu o dublă compensare a aceleiași vătămări, ceea

ce contravine principiului echității procesuale și principiului reparației unice

a prejudiciului.

moral trebuie să fie justă, rezonabilă și să reflecte gravitatea suferințelor

reclamantului, fără însă a genera o îmbogățire nejustificată sau o dublare a

compensațiilor acordate pentru aceeași situație juridică. În plus, acordarea

unei noi sume de bani pentru același prejudiciu ar putea contraveni

15

principiului securității raporturilor juridice, întrucât Curtea Europeană a

Drepturilor Omului s-a pronunțat deja definitiv asupra acestui aspect.

unei sume suplimentare cu titlu de prejudiciu moral nu este justificată din

punct de vedere juridic și economic, având în vedere că prejudiciul moral a

fost deja evaluat și compensat prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului. Prin urmare, admiterea unei astfel de cereri ar contraveni

principiului reparației unice a prejudiciului și ar crea un precedent care ar

afecta coerența aplicării normelor de drept privind despăgubirea pentru

prejudiciile nepatrimoniale.

declară inadmisibile pretențiile patrimoniale ale reclamantei, având în vedere

nerespectarea procedurii prealabile impuse de Codul administrativ.

judecată a fost declarată inadmisibilă în partea solicitărilor patrimoniale, însă

această soluție nu afectează alte eventuale drepturi pe care reclamanta le-ar

putea exercita în fața autorităților competente.

alin. (1), (2) lit. f), 208 alin. (3) și 230 din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Domnica

Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de

Informații și Securitate în partea solicitărilor de încasare a salariului pentru

funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău pe perioada absenței forțate

de la muncă, acordarea indemnizației unice de concediere, încasarea

prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației)

și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

16

H O T Ă R Â R E

în numele legii

cu privire la cererea de chemare în judecată depusă de

Domnica MANOLE

împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și

Securitate

privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și

compensarea cheltuielilor de judecare a cauzei

(Dosarul 3d-36/24

Nr. PIGD 2-24062179-01-3d-07062024)

Adoptarea unui act administrativ în baza unei proceduri ulterior declarate

neconstituționale determină lipsa de efecte juridice ale acestuia de la data

emiterii. Eliberarea din funcție a unui judecător fără identificarea unei fapte

concrete, imputabile și analizate în raport cu normele de conduită și legea

constituie un abuz de autoritate și o încălcare a obligației de motivare legală.

Decizia CSM, fundamentată exclusiv pe concluzii ale unor organe terțe, fără

o analiză individuală și autonomă a faptelor. Hotărârea emisă nu oferă o

justificare detaliată a sancțiunii aplicate, încălcând principiul

proporționalității. Eliberarea din funcție a reclamantei a reprezentat o

măsură disproporționată, impunând remedierea consecințelor încălcării

constatate de CEDO.

20 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în judecată

depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

și Serviciului de Informații și Securitate

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

Cu participarea grefierilor, Marianna Boico și Brașoveanu Alexandru

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

decembrie 2005, Domnica Manole a fost numită, prin transfer, în funcția de

judecător la Curtea de Apel Chișinău.

februarie 2016, a fost inițiată verificarea judecătorilor conform Legii nr. 271-

XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la

funcții publice. A fost aprobat graficul și lista judecătorilor care au depus la

Consiliul Superior al Magistraturii Declarația de verificare și Chestionarul

conform Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008, împreună cu două

fotografii color 4x5 cm, conform anexei, parte integrantă a prezentei

hotărâri. Judecătorilor le-a fost adus la cunoștință graficul și lista celor care

urmau să fie supuși procedurii de verificare în condițiile Legii nr. 271-XVI

din 18 decembrie 2008, asigurarea executării acesteia fiind pusă în sarcina

președinților instanțelor judecătorești și a judecătorilor nominalizați.

Judecătorii urmau să fie supuși verificării și au fost obligați să completeze

Declarația de verificare și Chestionarul conform Legii nr. 271-XVI din 18

decembrie 2008 și să le prezinte în două exemplare, împreună cu două

fotografii color 4x5 cm, la cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii,

potrivit graficului stabilit (f.d.201-202, Vol. IV).

Magistraturii nr. 54/3 din 9 februarie 2016, perioada de verificare a

Domnicăi Manole a fost stabilită între 1 și 15 august 2016 (f.d. 203, Vol. IV).

noiembrie 2016, a fost acceptată cererea doamnei Domnica Manole și s-a

2

dispus verificarea suplimentară de către Serviciul de Informații și Securitate

(f.d. 221-226, Vol. IV).

către ultimul o „notă informativă cu privire la informațiile difuzate de mass-

media” referitoare incidentul privind comunicarea de către reclamantă a

conținutului opiniei sale separate. El a considerat comportamentul acesteia

ca fiind contrar art. 8 alin. (3) și (31) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995

privind statutul judecătorilor și art. 9 alin. (4) din Codul de etică al

judecătorilor, care prevedea că judecătorii trebuie să comunice cu mass-

media cu privire la cauzele în curs de examinare numai prin intermediul

persoanei responsabile de comunicare din cadrul instanței. Orice comunicare

cu părțile la proces sau cu autoritățile trebuia să respecte standardele

procedurale și, dacă aceasta avea loc în afara ședințelor, trebuia să fie

consemnată în scris în dosar.

iulie 2017, s-a dispus examinarea chestiunii privind avizul consultativ pe

marginea verificării judecătorului Domnica Manole de la Curtea de Apel

Chișinău în ședința închisă (f.d. 192-193, Vol. I).

iulie 2017, Domnica Manole, judecător al Curții de Apel Chișinău, a fost

declarată incompatibilă cu funcția de judecător. S-a propus Președintelui

Republicii Moldova eliberarea judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Domnica Manole, din funcția de judecător în temeiul art. 15 alin. (4), (5) din

Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a

candidaților la funcții publice, art. 8 alin. (3), (31), art. 25 alin. (1) lit. i) din

Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului

(f.d.26, 140-151, Vol. I).

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, terț Serviciul de Informații și Securitate, prin care a solicitat:

− anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din

4 iulie 2017, prin care s-a dispus a examina în ședință închisă Avizul

consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea

verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole;

− anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din

4 iulie 2017, prin care s-a hotărât că Domnica Manole, judecător al

Curții de Apel Chișinău s-a declarat incompatibilă cu funcția de

3

judecător și s-a propus Președintelui Republicii Moldova pentru

eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Domnica Manole;

− declararea ilegalității Avizelor consultative ale Serviciului de

Informații și Securitate nr. 2625 m/i din 19 august 2016 și nr. 4209

m/i din 9 decembrie 2016 de verificare a judecătorului Domnica

Manole ca fiind exercitate cu depășirea atribuțiilor și cu lezarea

drepturilor și libertăților judecătorului Domnica Manole în calitate de

persoana supusă verificării (f.d. 5-25, Vol. I).

în adresa instanței de judecată cererea privind suspendarea actului

administrativ contestat în temeiul art. 21 din Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și art.174-177 din Codul de

procedură civilă (f.d. 67-71, Vol. I).

ca fiind neîntemeiată cererea înaintată de Domnica Manole și avocatul

Viorica Grecu privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin

suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr.451/24 din 4 iulie 2017 (f.d. 72-74, Vol. I).

judecată cerere de asigurare a acțiunii suplimentară privind suspendarea

actului administrativ contestat în temeiul art. 21 din Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și art.174-177 din Codul de

procedură civilă (f.d. 77-80, Vol. I).

asigurare a acțiunii privind suspendarea actului administrativ contestat în

temeiul art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000 și art.174-177 din Codul de procedură civilă (f.d. 101-107,

Vol. I).

ca fiind neîntemeiată cererea repetată înaintată de Domnica Manole și

avocatul Viorica Grecu privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii

prin suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr.451/24 din 4 iulie 2017 (f.d. 131-134, Vol. I).

judecată cerere suplimentară la cerere repetată privind asigurarea acțiunii,

4

suspendarea actului administrativ contestat în temeiul art. 21 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și art.174-

177 din Codul de procedură civilă (f.d. 136-137, Vol. I).

informativă cu privire la informațiile difuzate de mass-media întocmită de

judecător-inspector.

iulie 2017, Domnica Manole a fost eliberată din funcția de judecător la

Curtea de Apel Chișinău în legătură cu nerespectarea prevederilor articolului

8 din Legea cu privire la statutul judecătorului și ca urmare a deciziei privind

incompatibilitatea sa cu interesele funcției publice (f.d. 213, Vol. I).

au depus cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitând,

pe lângă pretențiile formulate în cererea inițială:

− recunoașterea Serviciului de Informații și Securitate în calitate de

pârât;

− încasarea de la Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei, cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 100.000 euro, a

cheltuielilor de judecată în sumă de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică și a altor cheltuieli de judecată suportate până

la finalizarea examinării cauzei (f.d. 1-23, Vol. II).

de 9 august 2017 Domnica Manole au înaintat cerere de ridicare a excepției

de neconstituționalitate în temeiul art.121 din Codul de procedură civilă,

privind neconstituționalitatea prevederilor art. 5 lit. a), art. 14 și 15 alin. (2),

(4) și (5) din Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea

titularilor și a candidaților la funcții publice (f.d.206-210, Vol. II și f.d. 34-

40, Vol. III).

admis cererile formulate de Domnica Manole privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate. S-a remis Curții Constituționale sesizările formulate de

către Domnica Manole privind controlul constituționalității art.5 lit. a), art.

14 și 15 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008

privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice și s-a

suspendat procesul în prezenta cauză (f.d. 167-168, 170-173, Vol. III).

5

privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 271-

XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la

funcții publice s-au declarat neconstituționale articolele 5 lit. a) și 15

alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, în partea ce se referă

la verificarea candidaților la funcția de judecător și a judecătorilor în

exercițiu (f.d. 178-191, Vol. III).

interesele Domnicăi Manole a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de

reluare și accelerare a procesului (f.d. 193-194, Vol. III).

reluat procesul în cauza civilă intentată la cerere de chemare în judecată

depusă de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

și Serviciului de Informații și Securitate (f.d. 207-209, Vol. III).

respins cererea depusă de avocatul Viorica Grecu în interesele Domnicăi

Manole privind accelerarea examinării cauzei civile nr. 3-4/18 (f.d. 214-215,

216-219, Vol. III).

totalizată la cererea de chemare în judecată, solicitând:

− exercitarea controlului jurisdicțional în privința legalității hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 4 iulie 2017, în

fond și în procedură;

− anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din

4 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția de

judecător și propunerea Președintelui Republicii Moldova pentru

eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Domnica Manole, prin aplicarea Hotărârii Curții Constituționale din 5

decembrie 2017;

− anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din

4 iulie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă a Avizului

consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea

verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole;

− repunerea reclamantei Domnica Manole în funcția de judecător al

Curții de Apel Chișinău, începând cu 4 iulie 2017 și încasarea

6

salariului funcției de judecător pentru perioada 4 iulie 2017 – 3 martie

2018, până la finalizarea cauzei în fond;

− încasarea de la Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole, cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de

100.000 euro, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 27.000

lei și a altor cheltuieli suportate până la finalizarea examinării cauzei,

cheltuieli pentru tratament în urma complicațiilor cardiace în sumă de

1.116 lei, cât și cheltuieli pentru fotocopii în sumă de 1.365, 50 lei

(f.d.1-15, Vol. IV).

interesele Domnicăi Manole a depus cerere de accelerare a procesului

(f.d.240-241, Vol. IV).

respins cererea depusă de avocatul Viorica Grecu în interesele Domnicăi

Manole privind accelerarea examinării cauzei civile nr. 3-4/18 (f.d. 245-248,

Vol. IV).

cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate

cu privire la anularea hotărârilor nr. 450/21 din 4 iulie 2017 „Cu privire la

examinarea în ședință închisă sau publică a avizului consultativ pe marginea

verificării unui judecător” și nr. 451/21 din 4 iulie 2017 „Cu privire la avizul

consultativ pe marginea verificării unui judecător” ale Consiliului Superior

al Magistraturii, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă. S-a exclus din punctul 2 al

dispozitivului hotărârii nr. 451/21 din 4 iulie 2017 „Cu privire la avizul

consultativ pe marginea verificării unui judecător” a Consiliului Superior al

Magistraturii sintagma „art. 15 alin. (4), (5) din Legea nr. 271-XVI din 18

decembrie 2008 cu privire la verificarea titularilor și a candidaților la funcții

publice” (f.d. 82-83, 92-110, Vol. V).

revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea actului

judecătoresc contestat ce constituie obiectul cererii de revizuire și dispunerea

reexaminării cauzei (f.d. 116-122, Vol. V).

7

iunie 2020, Domnica Manole a depus cerere de renunț la cererea de revizuire

a hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție și încetarea

procedurii de revizuire în prezenta cauză, în temeiul art. 59 și 60 din Codul

de procedură civilă (f.d. 13, 14, Vol. VI).

Anatolie Șișianu, acționând în interesele Domnicăi Manole a depus la Curtea

Supremă de Justiție cerere de urgentare a examinării cererii revizuientei cu

privire la renunțare la cererea de revizuire a hotărârii Curții Supreme de

Justiție din 19 noiembrie 2018 (f.d. 20-21, Vol. VI).

cererea depusă de avocatul Anatolie Șișianu în interesele Domnicăi Manole

privind schimbarea termenului de judecare a cererii de revizuire. S-a stabilit

data examinării cererii de revizuire depuse de Domnica Manole împotriva

hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, pentru 2 iulie

2020 (f.d. 33-40, Vol. VI).

cererea de retragere a cererii de revizuire depusă de Domnica Manole. S-a

încetat procedura de revizuire în cauza de contencios administrativ, intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate

cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcția de

judecător, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea

prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 44-

50, Vol. VI).

revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, solicitând

admiterea acesteia, casarea hotărârii din 19 noiembrie 2018 a Curții Supreme

de Justiție, reluarea procedurii de examinare a cererii de chemare în judecată

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din

4 iulie 2017 (f.d. 52-56, Vol. VI).

cererea de revizuire depusă de Domnica Manole. S-a casat hotărârea din 19

noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție. S-a reținut prezenta cauză de

contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Domnica Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și

8

Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea actelor

administrative, restabilirea în funcția de judecător, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material, moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, în procedura Curții Supreme de Justiție

pentru examinarea acțiunii în prima instanță, conform competenței (f.d. 95-

104, Vol. VI).

Angela Popil a depus cerere de chemare în judecată concretizată, prin care a

solicitat:

− anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din

4 iulie 2017 privind examinarea în ședință închisă a Avizului

consultativ al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii

Moldova pe marginea verificării judecătorului Curții de Apel Chișinău

Domnica Manole;

− anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.451/21 din

4 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția de

judecător și propunerea adresată Președintelui Republicii Moldova

pentru eliberarea din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău,

Domnica Manole;

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole salariul pentru funcția de judecător al

Curții de Apel Chișinău pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă 29 iulie 2017 – 15 august 2019, în mărime totală de 627.659

lei;

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole a indemnizației unice de concediere în

mărime de 384.250 lei.

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole a prejudiciului moral în mărime de

100.000 euro.

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii a

cheltuielilor de judecare a cauzei în mărime de 27.000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și 1.365,50 lei cu titlu de costuri de

procedură (f.d. 106-111, Vol. VI).

avocatul Angela Popil a depus cerere privind majorarea cuantumului

pretențiilor, prin care a majorat cuantumul pretențiilor din cererea de

chemare în judecată formulată în această cauză și concretizată prin cererea

9

din 22 iulie 2024, completând capetele de cerere cu un nou capăt după cum

urmează:

− încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în beneficiul

reclamantei Domnica Manole a prejudiciului cauzat de evoluția

indicelui prețurilor de consum (rata inflației) în mărime de 601.410,45

lei, calculat pentru perioada 1 septembrie 2017 – 20 noiembrie 2024.

A. Poziția reclamantei (f.d. 5-25, Vol. I; 1-23, Vol. II; 1-15, Vol. IV; f.d.

106-111, Vol. VI; 138-140, Vol. VI)

reclamanta a arătat că, la ședința din 4 iulie 2017, Consiliul Superior al

Magistraturii a adoptat inițial hotărârea nr. 450/21, prin care a dispus

examinarea Avizului consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate

pe marginea verificării judecătorului Domnica Manole în ședință închisă.

Totodată, ca urmare a examinării avizului menționat, Consiliul Superior al

Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 451/21 din 4 iulie 2017 prin care

Domnica Manole, judecător al Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

incompatibilă cu funcția de judecător și s-a propus Președintelui Republicii

Moldova eliberarea din funcție.

Magistraturii nr. 451/21 din 4 iulie 2017, invocând neinformarea acesteia

despre încălcările imputate în baza art. 8 alin. (3) și (31), art. 25 alin. (1) lit.

i) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Ea consideră că s-a aflat în imposibilitatea de a prezenta obiecții împotriva

acestora și că a fost încălcată procedura de examinare și de declarare a

incompatibilității sale cu funcția de judecător și de propunere a eliberării sale

din funcție de către Președintele Republicii Moldova.

al Magistraturii nr. 450/21 din 4 iulie 2017, prin care s-a dispus examinarea

avizului consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate pe marginea

verificării judecătorului Domnica Manole în ședință închisă.

solicitat, pe lângă pretențiile formulate în cererea inițială, recunoașterea

Serviciului de Informații și Securitate în calitate de pârât, încasarea de la

Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul reclamantei, cu titlu de

prejudiciu moral a sumei de 100.000 euro, a cheltuielilor de judecată în sumă

de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și a altor cheltuieli

de judecată suportate până la finalizarea examinării cauzei.

10

Magistraturii nr. 451/21 din 4 iulie 2017 au fost incluse următoarele motive

care au stat la baza declarării incompatibilității sale cu funcția de judecător,

și anume nota informativă a Inspecției judiciare din 21 iunie 2017, pe

marginea subiectului publicat la 14 iunie 2017 pe portalul „Jurnal.md” și pe

postul „Jurnal TV”, cazul „Eduard Mușuc” din anul 2008, publicația „Ziarul

de Gardă” din anul 2013, informația Centrului de Investigații Jurnalistice,

două cauze de condamnare la CEDO, Hyde Park șa. v. Republica Moldova

și Avram șa. v. Republica Moldova și cazul avocatei Moloșag Natalia.

privire la fiecare argument invocat de către Consiliul Superior al

Magistraturii în hotărârea nr. 451/21 din 4 iulie 2017, după cum urmează.

în baza notei informative a Inspecției judiciare din 21 iunie 2017 pe marginea

subiectului publicat la 14 iunie 2017 pe portalul „Jurnal.md” și pe postul

Jurnal TV, arătând că despre existența notei informative respective aceasta a

aflat la 14 iulie 2017, odată cu redactarea hotărârii motivate nr. 451/21 a

Consiliului Superior al Magistraturii și aducerii la cunoștință.

informative enunțate și prin neexaminarea acesteia în ședință publică,

Consiliul Superior al Magistraturii i-a îngrădit dreptul la apărare, aceasta

fiind în imposibilitate de a înainta obiecții și de a da explicații. Totodată,

reclamanta susține că în ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 4

iulie 2017 a fost întrebată de către membrii Consiliului doar dacă s-a

prezentat la chemarea procurorului în cauza penală în baza art. 307 alin. (1)

din Codul penal, dacă reclamanta a oferit vreun interviu și informații despre

opinia separată pentru Jurnal TV într-o cauză împotriva Jurnal TV, dacă

anterior au mai fost depuse la Consiliul Superior al Magistraturii sesizări

pentru a fi intentate cauze penale, dacă judecătorul Domnica Manole

consideră că date fiind aceste cauze penale, asupra acesteia planează

suspiciuni referitor la integritatea sa, dacă reclamanta a fost influențată de

către factori administrativi de a acționa în modul dorit de politic (în cauza

Grupului de inițiativă v. Comisia Electorală Centrală cu privire la validarea

semnăturilor).

dreptul la o instanță independentă și imparțială, garantate de articolul 6 par.

1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

11

cazului Eduard Mușuc din anul 2008, reclamanta susține că prin hotărârea

Colegiului Disciplinar din 31 octombrie 2008 i-a fost aplicată sancțiunea sub

formă de avertisment, iar din acel moment a expirat mai mult de un an de

zile. Potrivit acesteia, în baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 950 din 19 iulie

1996 cu privire la colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, se consideră că reclamanta nu a fost supusă sancțiunii

disciplinare.

articol din „Ziarul de Gardă” din 2013, unde s-a scris despre reclamantă că

„judecătoarea Domnica Manole deține cele mai multe mașini dintre toți

judecătorii din Republica Moldova, chiar dacă avea un salariu de câteva mii

de lei”, ea susține că acest motiv nu putea fi pus la baza hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii, deoarece a fost aplicat fără o procedură

disciplinară.

„Centrului de Investigații Jurnalistice” din 2014, unde s-a menționat „despre

o hotărâre în favoarea unei companii de construcții care a obținut un teren de

construcții de la autoritățile locale pentru bani de nimic”, ea susține că este

un motiv aplicat arbitrar de către Consiliul Superior al Magistraturii,

deoarece nu a fost examinată în cadrul unei proceduri disciplinare.

Magistraturii a reținut că reclamanta Domnica Manole a favorizat, în calitate

de judecător, pe avocata sa Moloșag Natalia, la pronunțarea deciziei din 6

aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cauza nr. 02-3a-26508-29112016,

prin care s-a anulat hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Baroului

Chișinău din 22 decembrie 2015 privind revocarea Decanului Baroului

Chișinău, Moloșag Natalia. Reclamanta se afla într-un conflict de interese,

deoarece avocatul Moloșag Natalia a apărat interesele doamnei Domnica

Manole în cererea ei de chemare în judecată depusă împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 7/2 din 26 ianuarie 2016 cu privire la

desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției vacante de judecător la

Curtea Supremă de Justiție. Astfel, reclamanta a invocat că acest fapt nu

putea constitui motiv de eliberare din funcție deoarece în privința acestei

chestiuni nu a fost emisă o hotărâre irevocabilă în cadrul unei proceduri

disciplinare.

12

condamnare la CEDO, Hyde Park ș.a. v. Republica Moldova din 2009 și

Avram ș.a. v. Republica Moldova din 2011, care a stat la baza eliberării sale

din funcție. Ea invocă hotărârea Curții Constituționale nr. 23 din 25 iulie

2016 și lipsa unei sentințe judecătorești care să constate că a comis sau a

admis, intenționat sau din neglijență gravă, acțiuni sau inacțiuni care au

determinat ori au contribuit semnificativ la încălcarea prevederilor

Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, care a fost constatată printr-o hotărâre a Curții Europene.

intrarea în vigoare a Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii nu are

competența de a constata și examina abaterile disciplinare.

Justiție, și anume la decizia din 28 decembrie 2011 a Curții Supreme de

Justiție, dosarul nr. 3r-2571/11, la decizia din 28 septembrie 2011 a Curții

Supreme de Justiție, dosarul nr. 3r-2276/11, menționând că Consiliul

Superior al Magistraturii este competent să examineze cazuri privind

răspunderea disciplinară a judecătorilor și să aplice sancțiuni doar în situația

în care sunt contestate hotărârile Colegiului disciplinar.

Consiliului Superior al Magistraturii a fost inclusă doar chestiunea „cu

privire la avizele consultative pe marginea verificării unor judecători și

candidați la funcția de judecător”, nefiind inclusă chestiunea cu privire la

eliberarea sa din funcție, cît și examinarea altor motive enunțate mai sus, care

au stat la baza eliberării sale din funcție.

inclusă informația despre procedura de deliberare și votare, contrar art. 24

alin. (1) și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii și că în procesul-verbal nu a fost

consemnat dacă votul a fost unanim, nici numărul de voturi „pro” sau

„contra”.

Informații și Securitate, reclamanta arată că constatările expuse în avize nu

relevă existența factorilor de risc în sensul art. 4 lit. a) și c) din Legea nr. 271

din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la

funcții publice.

13

Superior al Magistraturii nr. 450/21 din 4 iulie 2017, prin care s-a dispus

examinarea Avizului consultativ emis de Serviciul de Informații și Securitate

pe marginea verificării judecătorului Domnica Manole, în ședință închisă.

Magistraturii nr. 450/21 din 4 iulie 2017 este una arbitrară, abuzivă și

nemotivată.

lezarea dreptului la exercitarea profesiei și la carieră, iar sancțiunea

excluderii sale din profesia de judecător a fost disproporționată.

menționat că prin declararea neconstituționalității articolelor 5 lit. a) și 15

alineatele (2), (4) și (5) din Legea nr. 271 din 18 decembrie 2008 privind

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, aceste prevederi

legale au devenit nule din momentul adoptării hotărârii Curții

Constituționale, care are putere de lege și este obligatorie, inclusiv prin

considerentele pe care se sprijină, pentru toate organele constituționale ale

Republicii Moldova, ea aplicându-se direct, fără nici o altă condiție de formă.

aplicat, la adoptarea hotărârii nr. 451/21 din 4 iulie 2017, normele legale

declarate neconstituționale, această hotărâre este lovită de nulitate prin

efectul normelor devenite nule din momentul adoptării hotărârii Curții

Constituționale. Curtea Supremă de Justiție este obligată să aplice direct, fără

nici o altă condiție de formă, normele neconstituționale.

2024 reclamanta a menționat că, dată fiind modificarea pretențiilor din

acțiunea dedusă judecății prin substituirea unui capăt de cerere cu altele

două, nu va mai desfășura argumentele și temeiurile pentru care considera

întemeiată acțiunea cu referire la capetele de cerere care nu au suferit

modificări. De asemenea, a reiterat poziția sa, subliniind că susține în

continuare cererea de chemare în judecată și consideră întemeiate criticile

formulate.

la 22 iulie 2024, reclamanta a indicat că demiterea sa din funcția de judecător

al Curții de Apel Chișinău a fost ilegală, aspect confirmat, în opinia sa, de

lucrările dosarului.

14

iunie 2024) și la momentul formulării cererii de concretizare din 22 iulie

2024, era încadrată într-o altă funcție, astfel încât restabilirea sa în funcția de

judecător al Curții de Apel Chișinău nu mai este oportună.

demiterea sa a avut loc la 29 iulie 2017, iar la 15 august 2019 a fost numită

în funcția de judecător al Curții Constituționale, se impunea concretizarea

cuantumului salariului de funcție și a perioadei pentru care se solicita

încasarea acestuia din contul Consiliului Superior al Magistraturii.

356/1-1609 din 10 iulie 2024 emis de Curtea de Apel Chișinău, pentru

perioada 29 iulie 2017 – 15 august 2019, avea dreptul să solicite încasarea

sumei de 627.659 lei cu titlu de salariu pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă.

XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, potrivit cărora, în

cazul anulării hotărârii de eliberare din funcție a judecătorului, acesta urma

să fie repus în toate drepturile avute anterior și să îi fie plătite, conform legii,

drepturile bănești de care a fost lipsit.

analiza argumentele invocate în cererea de chemare în judecată formulată

împotriva autorităților pârâte și ar ține cont de constatările Curții

Constituționale din Hotărârea nr. 32 din 5 decembrie 2017, precum și de

Hotărârea CtEDO din 18 iulie 2023 în cauza Domnica Manole vs. Republica

Moldova (cererea nr. 26360/19), ar trebui să se pronunțe asupra ilegalității

actelor administrative contestate. În acest context, având în vedere

dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, instanța

ar fi obligată să dispună încasarea în beneficiul reclamantei a salariului

pentru întreaga perioadă în care aceasta a fost lipsită de dreptul de a munci

și de a-și exercita atribuțiile de funcție.

reclamanta a menționat că solicitarea privind încasarea din contul Consiliului

Superior al Magistraturii a indemnizației unice de concediere în valoare de

384.250 lei a fost formulată în contextul renunțării sale la capătul de cerere

referitor la restabilirea în funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău.

repararea unei încălcări a drepturilor persoanei, în conformitate cu exigențele

15

de echitate ale procesului judiciar, garantate de art. 6 din Convenție, impune,

printre altele, obligația de a repara consecințele acestei încălcări astfel încât

să fie restabilită, pe cât posibil, situația existentă anterior (Brumărescu v.

România, nr. 28342/95 §19; Oferta Plus v. Moldova, nr. 14385/04 din

12.02.2008, §70).

21 noiembrie 2024 reclamanta a susținut că prin această cerere, capetele de

cerere din acțiunea dedusă judecății, astfel cum au fost concretizate prin

cererea de chemare în judecată din 22 iulie 2024, au fost completate cu un

nou capăt de cerere, prin care a solicitat încasarea, în beneficiul său, a

prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației)

în valoare de 601.410,45 lei.

perioada 1 septembrie 2017 – 20 noiembrie 2024, în conformitate cu datele

oficiale comunicate de Biroul Național de Statistică, iar calculul detaliat al

prejudiciului, împreună cu formula utilizată, a fost anexat la cerere. De

asemenea, a susținut că este universal cunoscut faptul că inflația erodează

valoarea salariului, subminând în același timp scopul garanției securității

financiare.

muncii, care se aplică în egală măsură și în cazul său, menționând că

neachitarea la timp a salariului impunea indexarea obligatorie și în mărime

deplină a acestuia, dacă reținerea depășea o lună calendaristică de la data

stabilită pentru achitare. A subliniat, de asemenea, că indexarea trebuia

efectuată separat pentru fiecare lună, în conformitate cu coeficientul inflației

calculat conform normelor în vigoare.

nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar, valoarea de referință se reexaminează anual, în funcție de

condițiile economice și de posibilitățile bugetului public național, cel puțin

la nivelul prognozat al ratei inflației.

funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, ar fi beneficiat de un salariu

lunar ajustat la rata inflației, conform prevederilor legale, având posibilitatea

reală de a utiliza mijloacele financiare respective în perioada realizării

câștigului salarial.

16

dreptul de a munci prin demiterea sa, eventuala adjudecare în beneficiul său

a salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă justifica,

implicit, și încasarea prejudiciului cauzat de creșterea indicelui prețurilor de

consum.

cumpărare a monedei naționale în perioada 29 iulie 2017 – 15 august 2019

nu putea fi comparată cu cea din 2024, având în vedere că rata inflației a

variat semnificativ: 2019: 4,8%; 2020: 3,8%; 2021: 5,1%; 2022: 28,8%;

2023: 10,4%.

Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, care stipulează că, în cazul anulării

hotărârii de eliberare din funcție a unui judecător, acesta trebuie repus în

toate drepturile avute anterior, inclusiv prin achitarea drepturilor bănești de

care a fost lipsit. A subliniat că repunerea în drepturi include și dreptul la o

compensație echitabilă pentru prejudiciul cauzat de creșterea indicelui

prețurilor de consum, astfel încât impactul inflației să fie atenuat de la data

pierderii drepturilor salariale până la data acestei cereri.

B. Poziția pârâtului – Serviciului de Informații și Securitate (f.d. 126,

Vol. VI)

Informații și Securitate a menționat că potrivit cerințelor înaintate,

reclamanta a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 450/21 din 4 iulie 2017 și încasarea unor sume de bani din contul

Consiliului Superior al Magistraturii.

Securitate nu a identificat pretenții adresate acestuia, iar Hotărârea

pronunțată de instanța de judecată nu ar afecta drepturile sau obligațiile

Serviciului de Informații și Securitate.

expune cu privire la obiectul acțiunii și a solicitat examinarea cauzei în lipsa

sa.

C. Poziția pârâtului – Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 153-

154, Vol. VI)

17

Superior al Magistraturii a lăsat la discreția instanței aprecierea temeiniciei

pretențiilor din acțiunea depusă de Domnica Manole și a solicitat examinarea

cauzei în lipsa reprezentantului.

D. Poziția părților în ședință publică

interesele Domnicăi Manole a susținut acțiunea, cererea de chemare în

judecată concretizată din 22 iulie 2024 și cererea privind majorarea

cuantumului pretențiilor din 21 noiembrie 2024 reiterând motivele de fapt și

de drept expuse prezentate în aceasta și a solicitat admiterea solicitărilor

reclamantei în sensul formulat.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

administrativ al Republicii Moldova.

„Prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. La data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr.793/2000 și Legea

nr.190/1994 cu privire la petiționare.”

„Procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a

prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.”

februarie 2000 (în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat):

„Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-

un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu

a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate.

Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în

cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată

18

într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii

prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

Reclamanții, în acțiunile născute din raporturi de contencios administrativ, sînt

scutiți de plata taxei de stat.”

vigoare la data emiterii actului administrativ contestat):

„Judecînd acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din următoarele

hotărîri respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de

prescripție.”

vigoare la data emiterii actului administrativ contestat):

„Actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a)

este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau

poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărâri: în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot

sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a

cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în

drepturile sale.”

19

la Consiliul Superior al Magistraturii (în vigoare la data emiterii actului

administrativ contestat):

„Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele

competențe în domeniul respectării disciplinei și eticii judecătorilor:

c) în baza hotărîrii colegiului disciplinar, înaintează Președintelui Republicii

Moldova sau, după caz, Parlamentului propunerea privind eliberarea din funcția de

președinte sau vicepreședinte al instanței de judecată sau privind eliberarea din funcția de

judecător.”

emiterii actului administrativ contestat):

„Informațiile privind comunicarea interzisă dintre un judecător cu un participant la

proces sau cu alte persoane, inclusiv cu persoane cu funcții de demnitate publică,

prezentate în condițiile stabilite la art.15 alin.(2) din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995

cu privire la statutul judecătorului, precum și informațiile despre comunicarea interzisă

prezentate de alte persoane interesate se examinează în cel mult 15 zile de la data

înregistrării lor în Consiliul Superior al Magistraturii.

După examinarea informațiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide privind:

a) transmiterea informației la adresa Procuraturii Generale în cazul în care sînt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.303 din Codul penal sau

ale contravenției prevăzute la art.317 alin.(2) din Codul contravențional;

b) informarea conducerii autorității sau a organelor de autoadministrare competente

în cadrul cărora activează persoanele care au admis comunicarea interzisă cu judecătorul;

c) remiterea materialelor, conform procedurii stabilite de lege, pentru pornirea

urmăririi disciplinare împotriva judecătorului în cazul în care acesta a admis comunicarea

interzisă sau nu a informat în modul stabilit Consiliul Superior al Magistraturii despre

comunicarea interzisă sau despre tentativa de comunicare interzisă.”

emiterii actului administrativ contestat):

„Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii este transparentă și se realizează

prin asigurarea accesului societății și al mass-media la informațiile privind activitatea

Consiliului.

Ședințele Consiliului Superior al Magistraturii sînt publice, în afară de cazurile

cînd, la cererea motivată a președintelui sau a cel puțin 3 membri ai Consiliului, se

hotărăște, cu votul majorității membrilor prezenți, ca ședințele să fie închise și când

dezbaterea publică a chestiunilor incluse pe ordinea de zi ar putea să aducă atingere vieții

private a persoanelor.

Consiliul Superior al Magistraturii creează condiții și întreprinde măsurile necesare

pentru a asigura participarea reprezentanților mass-media și a persoanelor interesate la

ședințele sale.

20

Agenda ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, proiectele de hotărîri și

materialele adiționale care urmează a fi supuse examinării se plasează pe pagina web a

Consiliului cu cel puțin 3 zile înainte de ședință.

Ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se înregistrează prin utilizarea

mijloacelor video și audio și se consemnează în procese-verbale, care se plasează pe

pagina web a Consiliului.

Regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii și anunțurile privind

lansarea concursurilor pentru suplinirea funcțiilor de judecător se publică în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova.

Hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii și de organele sale,

opiniile separate ale membrilor Consiliului, precum și rapoartele anuale ale Consiliului

se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.”

emiterii actului administrativ contestat):

„Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorității

membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4).

Votarea se efectuează în lipsa persoanei al cărei caz este examinat și în lipsa

celorlalți invitați.

Hotărârea se expune în scris și se semnează de președintele ședinței.

În cazul în care un membru al Consiliului Superior al Magistraturii face opinie

separată, aceasta va fi motivată și se va anexa la hotărâre fără a i se da citire.

În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile prevăzute

la art.22 alin.(4), membrul Consiliului care a înaintat sesizarea privind faptele ce pot

constitui abateri disciplinare nu participă la deliberare.”

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice (în vigoare până la

data de 5 decembrie 2017):

„În termen de 7 zile lucrătoare din data primirii avizului sau, după caz, avizului

suplimentar al organului de verificare, autoritatea publică decide asupra compatibilității

/incompatibilității titularului, candidatului la funcția publică cu interesele acestei funcții.

Titularul, candidatul la funcția publică se consideră compatibili cu interesele

funcției publice dacă îndeplinesc cerințele și restricțiile stabilite de lege pentru funcția

publică și dacă nu au fost descoperiți factori de risc.

Decizia privind incompatibilitatea cu interesele funcției publice, care include și

motivele de incompatibilitate, se comunică în scris titularului, candidatului la funcția

publică în termen de 5 zile lucrătoare din data emiterii. Accesul terților la informația

privind motivele de incompatibilitate se admite numai cu consimțămîntul persoanei

verificate.

În cazul unei decizii de incompatibilitate cu interesele funcției publice, candidatul

nu poate ocupa funcția publică respectivă.

Decizia privind incompatibilitatea titularului cu interesele funcției publice servește

drept temei pentru eliberarea lui din funcție. Titularul, cu acordul său, poate fi transferat,

după caz, la o funcție neprevăzută la art.5.

21

Persoana în a cărei privință a fost emisă o decizie de incompatibilitate cu interesele

funcției publice poate candida la o funcție publică prevăzută la art.5 doar după înlăturarea

împrejurărilor care au servit drept temei pentru emiterea unei astfel de decizii.

Organul de verificare este informat despre compatibilitatea /incompatibilitatea cu

interesele funcției publice a persoanei care a fost supusă verificării.

Decizia privind incompatibilitatea cu interesele funcției publice poate fi contestată

în modul stabilit de lege.

Notă: art.15 alin.(2), (4) și (5) a fost declar neconstituțional în partea ce se referă

la verificarea candidaților la funcția de judecător și a judecătorilor în exercițiu conform

Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 5 decembrie 2017

verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice (în vigoare la data

emiterii actului administrativ contestat):

„Chestionarul completat de titularul, candidatul la funcția publică și informațiile

obținute de organul de verificare în cadrul verificării, cu excepția informațiilor privind

elementele constitutive ale unei infracțiuni și a altor date stabilite de lege, reprezintă date

cu caracter personal.

Accesul la datele cu caracter personal se acordă în modul stabilit de Legea cu privire

la protecția datelor cu caracter personal.”

judecătorului (în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat):

„Funcția de judecător este incompatibilă cu:

a) orice altă funcție sau activitate remunerată, cu excepția activității didactice,

științifice și de creație;

b) mandatul de deputat în Parlament sau de consilier în autoritatea administrației

publice locale;

c) activitatea de întreprinzător, desfășurată personal sau prin intermediul unui terț;

d) calitatea de membru al organului de conducere al unei organizații comerciale.

Judecătorul poate colabora la publicații de specialitate cu caracter literar, științific

sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile, articolele și

intervențiile sale să se pronunțe cu privire la problemele curente de politică internă.

Judecătorul nu este în drept să prezinte reprezentanților mass-media informații

despre cauzele aflate în procedură de examinare în instanța judecătorească decît prin

intermediul persoanei responsabile pentru relațiile cu mass-media.

Este interzisă comunicarea judecătorilor cu participanții la proces sau cu alte

persoane, inclusiv cu persoane cu funcții de demnitate publică, dacă o astfel de

comunicare este legată de dosarul aflat în procedura judecătorului și are loc în alt mod

decît cel prevăzut de regulile de procedură. Comunicarea este interzisă din momentul de

înregistrare a dosarului în instanța de judecată și pînă la emiterea hotărârii irevocabile

privind dosarul. Orice comunicare în afara ședințelor de judecată se face în scris și se

anexează obligatoriu la dosar.

Judecătorului îi este interzis:

a) să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase;

22

b) să fie membru al unui partid politic sau să desfășoare orice activitate cu caracter

politic, inclusiv pe perioada detașării din funcție.

Judecătorul care a fost ales în funcția de Președinte al Republicii Moldova, a fost

ales deputat în Parlament, consilier în autoritatea administrației publice locale sau a fost

numit membru al Guvernului, în termen de 30 de zile de la data validării/acceptării

mandatului, depune cerere de demisie în condițiile art.26. În cazul în care judecătorul nu

depune cerere de demisie, după expirarea termenului de 30 de zile acesta este eliberat de

drept din funcția de judecător.”

emiterii actului administrativ contestat):

„Judecătorii sînt obligați:

a) să fie imparțiali;

b) să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității

acestora;

c) să respecte întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției și să asigure

interpretarea și aplicarea uniformă a legislației;

d) să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului

justiției, care compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de

obiectivitatea lor;

d1) să respecte prevederile art.6 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013

privind evaluarea integrității instituționale;

e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;

f) să nu divulge secretul deliberării, informațiile obținute în ședință închisă, precum

și datele urmăririi penale;

f1) să declare actele de corupție și actele conexe acestora, faptele de comportament

corupțional, care i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

f2) să prelucreze datele cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii

nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal;

g) să depună declarația de avere și interese personale;

i) să-și verifice starea de sănătate în condițiile prevăzute la art.61.

În cazul în care a fost admisă comunicarea sau tentativa de comunicare interzisă a

unui participant la proces sau a altor persoane, inclusiv a persoanelor cu funcții de

demnitate publică, cu judecătorul în circumstanțele prevăzute la art.8 alin.(31),

judecătorul este obligat să informeze în scris, în aceeași zi, Consiliul Superior al

Magistraturii despre producerea acestui fapt.”

emiterii actului administrativ contestat):

„Judecătorul este eliberat din funcție de organul care l-a numit în cazul:

a) depunerii cererii de demisie;

b) stabilirii necorespunderii evidente funcției deținute, ca rezultat al evaluării

performanțelor;

d) transferului într-o altă funcție în condițiile legii;

f) comiterii unei abateri disciplinare specificate la în Legea nr.178 din 25 iulie 2014

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor;

23

g) pronunțării hotărîrii definitive de condamnare;

g1) stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin

intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei

decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile

legislației privind reglementarea conflictului de interese;

g2) nedepunerii declarației de avere și interese personale sau refuzului de a o

depune, în condițiile art.27 alin.(8) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate;

g3) dispunerii de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării

averii nejustificate.

h) pierderii cetățeniei Republicii Moldova;

i) nerespectării prevederilor art. 8;

j) constatării incapacității de muncă, dovedite prin certificat medical;

k) expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului pînă la atingerea

plafonului de vîrstă, precum și în legătură cu atingerea de către acesta a plafonului de

vîrstă;

l) constatării, prin hotărîre judecătorească definitivă, a capacității de exercițiu

restrînse sau a incapacității de exercițiu.

Propunerea privind eliberarea judecătorului din funcție este înaintată de Consiliul

Superior al Magistraturii Președintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului.

Modul de eliberare din funcție a judecătorului și de contestare a hotărîrii de

eliberare se stabilește de legislație.

(31) Eliberarea din funcție a judecătorului în baza temeiurilor specificate la alin.(1)

lit.b), f), g) și i) atrage lipsirea acestuia de dreptul la indemnizația unică de concediere,

prevăzută la art.26 alin.(3), și la stabilirea pensiei în condițiile art.32. Judecătorii care cad

sub incidența prezentului alineat vor avea dreptul la pensie pentru limită de vîrstă conform

condițiilor generale stabilite de Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile

de asigurări sociale de stat.

În cazul anulării hotărîrii de eliberare din funcție a judecătorului acesta va fi repus

în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se, în modul stabilit de lege, drepturile bănești

de care a fost lipsit.

În caz de deces al judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii declară funcția

vacantă.”

19 octombrie 2018, nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 a fost modificată, iar art.25

alin. (1) lit. (i), a fost reformulat astfel: „nerespectării prevederilor art. 8

alin.(1)”. Efectul acestei modificări a fost de a limita eliberarea judecătorilor

din funcție în baza acestui articol la cazurile de incompatibilitate prevăzute

în primul alineat din art. 8, excluzând nerespectarea interdicțiilor care le sunt

aplicabile.

răspunderea disciplinară a judecătorilor (în vigoare la data emiterii actului

administrativ contestat):

24

„Constituie abatere disciplinară:

încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilitățile, interdicțiile și restricțiile

de serviciu care îi privesc pe judecători.”

vigoare la data emiterii actului administrativ contestat):

„Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate judecătorilor sînt:

a) avertismentul;

b) mustrarea;

c) reducerea salariului;

d) eliberarea din funcția de judecător.

Pentru judecătorii care îndeplinesc funcția de președinte sau vicepreședinte al

instanței de judecată, în afară de sancțiunile indicate la alin.(1), poate fi aplicată și

sancțiunea disciplinară de eliberare din funcția respectivă.

Eliberarea din funcția de judecător reprezintă încetarea de drept a împuternicirilor

judecătorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare. Propunerea de eliberare din

funcția de judecător este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii în modul stabilit

de lege.

Sancțiunile prevăzute la alin.(1) lit.a), b) și c) din prezentul articol nu pot fi aplicate

în cazul săvîrșirii abaterii disciplinare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.l).”

Alin. (8), a fost abrogat prin Legea nr. 136 din 19 iulie 2018, care a intrat în vigoare

la 14 octombrie 2018.

emiterii actului administrativ contestat):

„Sancțiunile disciplinare se aplică proporțional gravității abaterii disciplinare

comise de judecător și de circumstanțele personale ale acestuia. Gravitatea abaterii

disciplinare este determinată de natura faptei comise și de consecințele produse.

Consecințele produse sînt evaluate avînd în vedere atît efectele asupra persoanelor

implicate în procesul judiciar în cadrul căruia s-a comis fapta, cît și efectele asupra

imaginii și prestigiului justiției.”

emiterii actului administrativ contestat):

„Procedura disciplinară include următoarele etape:

a) depunerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;

b) verificarea sesizărilor de către Inspecția Judiciară;

c) examinarea admisibilității sesizărilor pentru pornirea procedurii disciplinare de

către completul de admisibilitate;

d) examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar;

e) adoptarea hotărîrilor pe cauzele disciplinare.”

februarie 2000 (în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat):

25

„Contenciosul administrativ ca instituție juridică are drept scop contracararea

abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei

în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea ordinii de drept.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei ce i-a fost cauzată.

(în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat):

„Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-

un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu

a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate.

Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în

cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră vătămată

într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin respingerea cererii

prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.”

data emiterii actului administrativ contestat):

„Recursul suspendă executarea hotărârii.”

data emiterii actului administrativ contestat):

„Hotărârile judecătorești irevocabile, adoptate în condițiile prezentei legi, constituie

titluri executorii.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

că, pe parcursul desfășurării procedurii judiciare, reclamanta a modificat și a

concretizat pretențiile sale în repetate rânduri. Aceste aspecte au fost detaliat

expuse la capitolul „ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ” a

prezentei hotărâri.

judecată consideră necesar să evidențieze, în primul rând, ultimele solicitări

ale reclamantei, întrucât acestea reflectă în mod direct obiectul actual al

cauzei. Modificarea și concretizarea pretențiilor în cadrul procesului sunt

permise de normele de procedură, însă instanța trebuie să stabilească dacă

aceste ajustări sunt justificate în raport cu circumstanțele de fapt și de drept

ale cauzei.

26

solicită următoarele:

(1) anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21

din 4 iulie 2017 privind examinarea în ședință închisă a Avizului

consultativ al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii

Moldova pe marginea verificării judecătorului Curții de Apel

Chișinău Domnica Manole;

(2) anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.451/21

din 4 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția

de judecător și propunerea adresată Președintelui Republicii

Moldova pentru eliberarea din funcție a judecătorului Curții de

Apel Chișinău, Domnica Manole;

(3) încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în

beneficiul reclamantei Domnica Manole a salariului pentru funcția

de judecător al Curții de Apel Chișinău pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă 29 iulie 2017 – 15 august 2019, în

mărime totală de 627.659 lei;

(4) încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în

beneficiul reclamantei Domnica Manole a indemnizației unice de

concediere în mărime de 384.250 lei.

(5) încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în

beneficiul reclamantei Domnica Manole a prejudiciului moral în

mărime de 100.000 euro.

(6) încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii a

cheltuielilor de judecare a cauzei în mărime de 27.000 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică și 1.365,50 lei cu titlu de costuri

de procedură.

(7) încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii în

beneficiul reclamantei Domnica Manole a prejudiciului cauzat de

evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației) în mărime de

601.410,45 lei, calculat pentru perioada 1 septembrie 2017 – 20

noiembrie 2024.

funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău pentru perioada absenței

forțate de la muncă, acordarea indemnizației unice de concediere, încasarea

prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației)

și repararea prejudiciului moral, Completul de judecată constată că aceste

aspecte necesită o analiză separată, având în vedere natura lor patrimonială

și implicațiile juridice complexe.

27

naționale aplicabile regimului de salarizare și concediere a judecătorilor, care

stabilesc condițiile pentru plata salariilor restante și acordarea

indemnizațiilor de concediere în cazul încetării funcției. Având în vedere

aceste considerente, Completul de judecată a adoptat o încheiere separată, în

care a analizat detaliat fiecare pretenție în parte, ținând cont de cadrul legal

aplicabil.

examineze în detaliu celelalte solicitări formulate de reclamantă, întrucât

acestea constituie forma finală a pretențiilor asupra cărora se va pronunța, și

anume:

1) anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21

din 4 iulie 2017 privind examinarea în ședință închisă a Avizului

consultativ al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii

Moldova pe marginea verificării judecătorului Curții de Apel

Chișinău Domnica Manole;

2) anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.451/21

din 4 iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția

de judecător și propunerea adresată Președintelui Republicii

Moldova pentru eliberarea din funcție a judecătorului Curții de

Apel Chișinău, Domnica Manole;

3) încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii a

cheltuielilor de judecare a cauzei în mărime de 27.000 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică și 1.365,50 lei cu titlu de costuri

de procedură.

hotărârea pe fond în cauza Manole vs. Republica Moldova (cererea

nr.26360/19), prin care a declarat admisibilă plângerea formulată în temeiul

Articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și inadmisibilă

plângerea întemeiată pe Articolul 18 coroborat cu Articolul 10 din

Convenție. A constatat încălcarea Articolului 10 din Convenție, reținând că

măsurile adoptate împotriva reclamantei au constituit o ingerință

disproporționată în dreptul său la libertatea de exprimare. A hotărât că nu

este necesară examinarea separată a admisibilității și fondului plângerilor

formulate în temeiul Articolelor 6 § 1 și 8 din Convenție, considerând că

analiza principală privind Articolul 10 este suficientă pentru soluționarea

cauzei. A dispus despăgubirea reclamantei, obligând Statul reclamat să

achite, în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă

28

conform Articolului 44 § 2 din Convenție, următoarele sume, care trebuie

convertite în moneda națională la rata de schimb aplicabilă la data efectuării

plății: 4.500 euro pentru prejudiciul moral, plus orice taxe aplicabile; 5.000

euro pentru costuri și cheltuieli, plus orice taxe aplicabile reclamantei. A

stabilit că, în cazul în care aceste sume nu sunt achitate în termenul stabilit,

Statul reclamat trebuie să plătească o dobândă suplimentară, calculată la rata

dobânzii facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene,

majorată cu trei puncte procentuale, aplicabilă pentru perioada de întârziere.

A respins restul pretențiilor formulate de reclamantă cu privire la satisfacția

echitabilă, considerând că acestea nu sunt justificate în raport cu

circumstanțele cauzei.

Drepturilor Omului din 18 iulie 2023 a stabilit că eliberarea din funcție a

reclamantei a constituit o ingerință disproporționată în dreptul său la

libertatea de exprimare, încălcând Articolul 10 din Convenție.

Europeană a Drepturilor Omului a examinat în mod detaliat circumstanțele

concrete ale speței, analizând atât proporționalitatea măsurii aplicate, cât și

impactul acesteia asupra reclamantei. În această ordine de idei, orice

pretenție suplimentară trebuie fundamentată în raport cu statuările CtEDO,

iar instanța națională este obligată să aplice hotărârea europeană în mod

direct, fără a se abate de la concluziile acesteia.

exclusiv în limitele stabilite de hotărârea CtEDO, asigurând conformitatea

deciziei sale cu standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și cu

principiile echității procesuale.

Referitor la anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr.450/21 din 4 iulie 2017 cu privire la examinarea în ședință închisă sau

publică a avizului consultativ pe marginea verificării unui judecător

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 21 din 4 iulie 2017, sub punctul 13,

a fost inclusă spre examinare chestiunea privind avizele consultative

referitoare la verificarea unor judecători și candidați la funcția de judecător.

Printre aceste avize, a fost analizat și cel referitor la judecătorul Curții de

Apel Chișinău, Domnica Manole. Această includere în ordinea de zi

confirmă că verificarea reclamantei a făcut parte dintr-o procedură amplă,

aplicabilă mai multor magistrați, și nu a fost un caz singular.

29

Superior al Magistraturii nr. 21 din 4 iulie 2017, președintele ședinței, a

propus membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să stabilească dacă

examinarea avizului consultativ privind judecătorul Domnica Manole

trebuie efectuată în ședință deschisă sau închisă. După desfășurarea

procedurii de vot, majoritatea membrilor Consiliului au decis examinarea

acestei chestiuni în cadrul unei ședințe închise.

din 4 iulie 2017, Consiliului Superior al Magistraturii s-a condus de

prevederile art. 81 alin. (2) și art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 947-XIII din

19 iulie 1996, art. 18 din Legea nr.271-XVI din 18 decembrie 2008 și art. 24

alin. (1) și (2) (toate în vigoare la data emiterii actului administrativ

contestat).

alin.(2) din Legea nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 stabilesc principiul general

conform căruia ședințele Consiliului Superior al Magistraturii sunt publice,

însă pot fi declarate închise în două situații. Prima situație se referă la

cazurile în care există o cerere motivată formulată fie de președintele

Consiliului Superior al Magistraturii, fie de cel puțin trei membri ai

Consiliului, iar decizia de închidere este adoptată cu votul majorității

membrilor prezenți. A doua situație vizează protejarea vieții private a

persoanelor, atunci când o dezbatere publică ar putea aduce atingere acestui

drept fundamental.

reglementează regimul juridic al chestionarului completat de titularii și

candidații la funcții publice, precum și al informațiilor colectate în cadrul

procesului de verificare. Potrivit acestui articol, toate aceste date reprezintă

date cu caracter personal, cu excepția informațiilor care vizează elementele

constitutive ale unei infracțiuni sau alte date stabilite prin lege.

fundamentată pe principiul protecției datelor cu caracter personal, consacrat

atât în legislația națională, cât și în actele internaționale, cum ar fi

Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) aplicabil în

Uniunea Europeană. Reglementarea urmărește asigurarea confidențialității

datelor persoanelor verificate și prevenirea utilizării abuzive sau nejustificate

a informațiilor colectate în cadrul procesului de verificare.

30

verificării drept date cu caracter personal, legea a stabilit că acestea sunt

supuse restricțiilor de prelucrare, iar accesul la ele este permis doar în

limitele și condițiile expres prevăzute de legislație. Lucru care presupune că

autoritățile competente trebuie să respecte principiile necesității,

proporționalității și legalității în colectarea, prelucrarea și stocarea acestor

date, evitând divulgarea lor neautorizată.

stabilește un regim special de protecție pentru informațiile obținute în cadrul

verificărilor, tratându-le drept date cu caracter personal și limitând accesul

la acestea.

interdependență între principiul transparenței activității Consiliului Superior

al Magistraturii și necesitatea protejării datelor personale ale magistraților.

În contextul verificărilor efectuate asupra judecătorilor, Consiliul Superior

al Magistraturii este obligat să respecte echilibrul dintre transparență și

protecția datelor personale, evitând expunerea nejustificată a informațiilor

sensibile.

Magistraturii se află examinarea unor chestiuni legate de verificarea

judecătorilor, aplicarea art. 18 din Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008

impune tratamentul confidențial al datelor colectate, ceea ce justifică

desfășurarea ședinței închise conform art. 81 din Legea nr. 947-XIII din 19

iulie 1996.

constată că Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din 4

iulie 2017 a fost adoptată în conformitate cu reglementările legale aplicabile,

având la bază necesitatea respectării confidențialității și protecției datelor cu

caracter sensibil în cadrul procedurilor de verificare a judecătorului Domnica

Manole. Această hotărâre nu a încălcat, sub nicio formă, dreptul reclamantei

la un proces echitabil, întrucât procedura urmată a fost legală și conformă

standardelor internaționale.

ședință închisă a avut drept scop garantarea unui cadru procedural adecvat,

permițând o analiză detaliată și obiectivă a situației reclamantei, fără presiuni

externe care ar fi putut afecta independența decizională a Consiliului

Superior al Magistraturii. Această abordare este în deplină concordanță cu

31

principiul separației puterilor în stat și cu standardele internaționale în

materie de justiție administrativă, care permit limitarea publicității ședințelor

atunci când există interese legitime legate de protecția datelor personale și

de asigurarea unei evaluări imparțiale a judecătorilor.

reclamantei privind anularea Hotărârii nr. 450/21 din 4 iulie 2017 este

neîntemeiată, având în vedere că reclamanta nu a reușit să demonstreze

existența unor elemente de ilegalitate care să justifice anularea actului

administrativ contestat.

și temeiniciei hotărârii nu a relevat încălcări ale normelor procedurale sau

substanțiale care să afecteze valabilitatea acesteia.

anulare a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 450/21 din 4 iulie

2017.

Referitor la anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr.451/21 din 4 iulie 2017 cu privire la avizul consultativ pe marginea

verificării unui judecător

Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și

candidaților la funcții publice, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus

inițierea procedurii de verificare a judecătorului Domnica Manole.

impuneau nu doar o simplă constatare a unor suspiciuni generale, ci o

evaluare riguroasă, imparțială și individualizată a conduitei magistratului,

efectuată de autoritatea competentă în mod direct și nemijlocit. O asemenea

procedură trebuia să urmărească stabilirea cu claritate a existenței unor fapte

determinate, imputabile judecătorului, care – prin conținutul, gravitatea și

circumstanțele lor – ar fi putut constitui o veritabilă încălcare a legii sau a

normelor de conduită profesională, astfel încât să se justifice măsuri care

afectează statutul funcției judiciare. Orice concluzie cu privire la

compatibilitatea unui judecător cu funcția trebuie să se întemeieze pe o

analiză legală proprie a autorității emitente, iar nu pe preluarea mecanică a

unor constatări formulate de terți ori surse externe. Prin urmare, CSM avea

obligația să efectueze o apreciere autonomă, argumentată și temeinic

documentată, care să reflecte dacă faptele atribuite judecătorului se

32

circumscriu unor încălcări concrete ale legislației în vigoare sau ale normelor

de etică profesională.

Serviciul de Informații și Securitate, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a reținut că judecătorul Domnica Manole a fost vizată în mai

multe comentarii publice de presă, și anume:

− în anul 2008, magistrata Domnica Manole a fost filmată în

momentul când acorda asistență juridică ex-deputatului Eduard

Mușuc;

− în anul 2013, în ”Ziarul de Gardă” s-a scris că magistrata Domnica

Manole deține cele mai multe mașini dintre toți judecătorii din

Republica Moldova, chiar dacă avea un salariu de câteva mii de

lei;

− în anul 2014, într-o investigație realizată de Centrul de Investigații

Jurnalistice despre magistrata Domnica Manole se menționa că

aceasta a emis o hotărâre în favoarea unei companii de construcții

care a obținut un teren de construcții de la autoritățile locale pentru

bani de nimic;

− în mass-media s-a vehiculat că magistrata Domnica Manole s-ar

face vinovată și de două condamnări a Republicii Moldova la

CEDO (în cauzele Hyde Park și alții v. RM, Avram și alții v. RM);

− magistrata Domnica Manole a luat decizii în favoarea avocatei

Natalia Moloșag, fapt confirmat prin Decizia Curții de Apel

Chișinău din 6 aprilie 2017, pronunțată în cauza nr. 02-3a-26508-

29112016, astfel fiind în conflict de interese. La rândul său,

reieșind din dispozitivul hotărârii Curții Supreme de Justiție din

26.02.2016, pronunțat în dosarul nr. 3-3/16 se confirmă că Natalia

Moloșag a reprezentat interesele Domnicăi Manole pe cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Manole Domnica

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii nr. 7/2 din 26

ianuarie 2016 cu privire la desfășurarea concursului pentru

suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea Supremă de

Justiție. S-a reținut că magistrata a acționat contrar prevederilor

art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă și nu s-a abținut de

la judecată; la fel, contrar prevederilor Legii cu privire la

declararea averii și intereselor personale, nu a declarat acest

conflict de interese și nu s-a abținut de la judecată.

33

Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a reținut că, magistrata Domnica Manole a prezentat explicații

pentru postul Jurnal TV cu referire la motivele pentru care a avut o opinie

separată în cauza civilă ”Candu Andrian vs ÎCS Jurnal de Chișinău Plus

SRL”, cu privire la chestiunea repunerii în termen a apelului declarat de

Jurnal TV. Postul Jurnal TV a fost obligat printr-o hotărâre judecătorească

să publice dezmințiri cu privire la difuzarea mai multor informații despre

președintele Parlamentului RM. În cadrul procedurilor de punere pe rol a

apelului declarat de Jurnal TV, dna Domnica Manole a avut opinie separată,

considerând că instanța de fond nu a respectat prevederile legale stipulate în

codul de Procedură Civilă privind citarea ÎCS Jurnal de Chișinău Plus SRL

pentru ședința judiciară din 12 februarie 2016. Dispozitivul hotărârii a fost

remis, recepționat de Jurnal TV la 2 februarie 2017; apelul a fost depus la 3

februarie 2017, cu respectarea termenului de 30 de zile. Astfel, existau

suficiente temeiuri pentru repunerea în termen a apelului declarat de Jurnal

TV. În respectiva situație de explicare de către judecătorul Domnica Manole

a chestiunii legate de opinia sa separată, Inspecția Judiciară a conchis că

judecătorul a acționat contrar prevederilor art. 8 alin. (3) și (31) din Legea cu

privire la statutul judecătorului, unde este menționat că judecătorul nu este

în drept să prezinte reprezentanților mass-media informații despre cauzele

aflate în procedură de examinare în instanța judecătorească decât prin

intermediul persoanei responsabile pentru relațiile cu mass-media. S-a

reținut că comunicarea judecătorilor cu participanții la proces sau cu alte

persoane, inclusiv cu persoane cu funcții de demnitate publică este interzisă,

dacă o astfel de comunicare este legată de dosarul aflat în procedura

judecătorului și are loc în alt mod decât cel prevăzut de regulile de procedură.

Orice comunicare în afara ședințelor de judecată se face în scris și se

anexează la dosar. Totodată, s-a menționat aici și Codul de etică și conduită

profesională a judecătorului, care în art. 9 alin. (4) stipulează că, judecătorul

nu va face comentarii publice, inclusiv în mijloace de informare în masă, pe

marginea cauzelor aflate pe rol în instanță până la intrarea în vigoare a

hotărârilor adoptate.

nu a respectat restricțiile stabilite la art. 8 alin. (3) și (31) din Legea cu privire

la statutul judecătorului, iar potrivit art. 25 alin. 1 lit. i) din Lege, în cazul

nerespectării prevederilor art. 8 din Legea cu privire la statul judecătorului,

judecătorul este eliberat din funcție de organul care l-a numit.

34

a realizat o evaluare autonomă și riguroasă a faptelor atribuite judecătorului,

limitându-se la preluarea automată și necriticată a unor constatări și afirmații

incluse în avizele consultative emise de Serviciul de Informații și Securitate,

precum și a unor relatări apărute în presă. Completul de judecată statuează

că această abordare contravine obligației legale și constituționale a autorității

administrative de a adopta decizii motivate exclusiv pe baza unei analize

proprii, obiective și în concordanță cu normele de drept aplicabile. Preluarea

mecanică a unor informații provenite din surse extrajudiciare, fără a verifica

veridicitatea, relevanța și valoarea probatorie a acestora în raport cu cadrul

legal incident, denotă lipsa unei verificări efective a conduitei judecătorului

și transformă procedura de evaluare într-o formalitate lipsită de garanțiile

unui proces echitabil.

exigențele unei analize legale obiective, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a tras concluzia că judecătorul Domnica Manole ar fi

incompatibilă cu exercitarea funcției de judecător. O asemenea concluzie a

fost formulată fără a se realiza o examinare substanțială a conduitei

magistratului din perspectiva obligațiilor legale și deontologice ce îi revin

potrivit statutului funcției judiciare. În loc să fundamenteze decizia pe fapte

constatate în mod direct și supuse unei interpretări juridice proprii, CSM s-a

bazat în principal pe materiale de presă și avize consultative provenite de la

o autoritate extrajudiciară, fără a supune respectivele surse unei evaluări

critice, coroborate cu standardele de legalitate și imparțialitate.

judecătoarea ar fi încălcat prevederile art. 8 alin. (3) și (31) din Legea cu

privire la statutul judecătorului, fără a identifica în mod concret o faptă precis

determinabilă care să constituie abatere disciplinară sau o altă formă de

răspundere juridică. Nu a fost analizat dacă sunt întrunite elementele

constitutive ale unei astfel de abateri, nici dacă pretinsa conduită a produs

consecințe prejudiciabile ori a afectat în mod real independența justiției. În

pofida acestei omisiuni, Plenul CSM a recurs la aplicarea prevederilor art.

25 alin. (1) lit. i) din aceeași lege, propunând eliberarea din funcție a

magistratei fără o justificare completă, coerentă și bazată pe o analiză

juridică aprofundată a faptelor. În consecință, abordarea formalistă a

autorității publice echivalează cu lipsa unei verificări efective și autonome

asupra conduitei reclamantei, ceea ce afectează legalitatea întregului act

administrativ.

35

a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea pe fond în cauza Manole vs.

Republica Moldova (cererea nr. 26360/19), prin care a constatat încălcarea

Articolului 10 din Convenție, reținând că eliberarea din funcție a reclamantei

a constituit o ingerință disproporționată în dreptul său la libertatea de

exprimare, încălcându-se Articolul 10 din Convenție.

excepțională a măsurii aplicate Domnicăi Manole, având în vedere că la acel

moment singura sancțiune prevăzută era demiterea, ceea ce a condus la

încetarea definitivă a carierei reclamantei după 27 ani de activitate judiciară.

Curtea Europeană a concluzionat că această sancțiune a fost disproporționată

și nejustificată, nefiind „necesară într-o societate democratică”, încălcând

astfel dreptul la liberă exprimare garantat de articolul 10 din Convenție.

admiterea cererii de revizuire, are obligația de a înlătura încălcarea constatată

de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de a restabili situația anterioară

încălcării.

Superior al Magistraturii, cadrul normativ aplicabil era lipsit de coerență,

prezentând contradicții între Legea privind statutul judecătorului și

prevederile Legii nr. 271-XVI privind verificarea titularilor și candidaților la

funcții publice, în special în ceea ce privește competența Serviciului de

Informații și Securitate în evaluarea judecătorilor în exercițiu. În acest

context de incertitudine legislativă, Consiliul Superior al Magistraturii avea

obligația de a interveni cu o analiză proprie, riguroasă și în deplină

conformitate cu principiile statului de drept, în vederea stabilirii clare a

faptelor imputate și a încadrării lor în norme legale aplicabile. Lipsa unei

astfel de examinări autonome din partea autorității emitente nu doar că

agravează confuzia normativă existentă, dar golește de conținut obligația

CSM de a fundamenta actele emise pe o raționare juridică proprie și

verificabilă.

că orice ingerință în statutul profesional al unui magistrat trebuie să se

sprijine pe o evaluare legală și independentă a conduitei acestuia de către

autoritățile naționale. În cauza Manole c. Republica Moldova, instanța

europeană a constatat că autoritățile interne, în special CSM, nu au efectuat

o asemenea analiză, alegând în schimb să se bazeze exclusiv pe concluzii

36

provenite din surse externe și nejudiciare, fără a le supune unei verificări

proprii în lumina normelor legale. O astfel de omisiune afectează grav

legalitatea măsurii dispuse, întrucât lipsa unei evaluări autonome a conduitei

reclamantei de către organul competent echivalează cu emiterea unui act

administrativ arbitrar, nesusținut de o fundamentare juridică efectivă și

contrar exigențelor unui proces decizional corect și legal.

contextul cauzei îl reprezintă implicarea Serviciului de Informații și

Securitate în procedura care a condus la eliberarea reclamantei din funcție.

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii de eliberare a Domnicăi

Manole s-a bazat în mod direct pe avizele emise de SIS, care a semnalat

situația sa ca fiind un „factor de risc” privind compatibilitatea cu funcția de

judecător. Circumstanța nominalizată relevă o intervenție a unui organ

administrativ cu atribuții în domeniul securității naționale în procedura de

evaluare a unui magistrat, ceea ce ridică probleme serioase privind separația

puterilor în stat și respectarea independenței justiției.

a Republicii Moldova a stabilit în mod clar că implicarea Serviciului de

Informații și Securitate în evaluarea judecătorilor este contrară Constituției,

întrucât aduce atingere principiului independenței puterii judecătorești. Cu

toate acestea, Consiliul Superior al Magistraturii nu a procedat la revizuirea

deciziei sale în lumina acestei hotărâri de neconstituționalitate și nici nu a

întreprins o reevaluare a faptelor în baza unei analize proprii. Omisiunea

respectivă reflectă absența unei conduite instituționale corective și

accentuează lipsa unei verificări autonome și legale a faptelor presupuse,

ceea ce compromite în mod fundamental validitatea hotărârii emise.

al implicării SIS în procedurile de evaluare a judecătorilor, Consiliul

Superior al Magistraturii nu a revocat de îndată propria decizie de eliberare

din funcție a reclamantei. Refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a

revoca sau măcar de a reanaliza propria decizie, în urma constatării

neconstituționalității procedurii pe care aceasta se sprijină, relevă o abordare

formalistă și lipsită de responsabilitate juridică. Menținerea în vigoare a unui

act care se bazează pe elemente extralegale – fără a fi supuse unei examinări

interne și conforme cu standardele legale – echivalează cu perpetuarea unei

încălcări a legalității și afectează credibilitatea actului administrativ. O

asemenea pasivitate instituțională, în fața unei decizii a Curții

37

Constituționale, contravine obligației de respectare a supremației

Constituției și a principiului legalității în activitatea administrației publice.

proprii și autonome din partea Consiliului Superior al Magistraturii nu s-a

manifestat doar în etapa emiterii hotărârii contestate, ci s-a perpetuat și în

cadrul procedurii de examinare a cauzei în fond în fața Curții Supreme de

Justiție. Nici cu ocazia acestei etape procesuale CSM nu a prezentat o

motivare detaliată, susținută de probe și argumente juridice pertinente, care

să reflecte o evaluare clară a faptelor imputate reclamantei în raport cu

normele legale incidente. În locul unei apărări bazate pe analiza conduitei în

context juridic, CSM s-a rezumat la reiterarea unor concluzii generale

formulate anterior, fără să demonstreze într-un mod convingător că ar fi

examinat în fond veridicitatea și relevanța acțiunilor atribuite magistratului.

Această atitudine pasivă și formalistă echivalează cu o abdicare de la

obligația de a justifica legalitatea propriei decizii, afectând grav principiul

contradictorialității și dreptul la apărare într-un proces echitabil.

4 iulie 2017 este viciată sub aspectul legalității, odată ce a fost adoptată

exclusiv în baza avizelor emise de Serviciul de Informații și Securitate, în

cadrul unei proceduri declarate ulterior neconstituționale. Decizia CSM de

eliberare a reclamantei din funcție a avut ca principal temei avizul SIS, care

a catalogat acțiunile judecătoarei drept un „factor de risc” ce ar fi impus

înlăturarea sa din sistemul judecătoresc.

s-a fundamentat în mod esențial pe avizele emise de Serviciul de Informații

și Securitate, precum și pe informații indirecte și neverificate provenite din

spațiul public, fără a fi realizată o cercetare proprie și autonomă a conduitei

magistratei și fără a demonstra că faptele imputate se încadrează într-un tipar

legal clar de încălcare a normelor imperative, actul administrativ emis este

profund viciat sub aspectul legalității. CSM nu a stabilit, prin mijloace

proprii și printr-un raționament juridic fundamentat, că ar fi existat faptele

invocate și o încălcare concretă a legii din partea judecătoarei, ceea ce face

ca decizia adoptată să nu respecte standardele minime de legalitate,

transparență și motivare impuse autorităților publice.

a declarat neconstituționale prevederile legale care permiteau verificarea

judecătorilor de către SIS, prin Hotărârea nr. 32 din 5 decembrie 2017.

38

Instanța constituțională a stabilit că aceste dispoziții legale subminează

independența magistraților, permițând unui organ administrativ, parte a

executivului, să influențeze cariera și statutul profesional al unui judecător.

Astfel, fundamentul juridic al hotărârii CSM a fost unul ilegal și contrar

Constituției încă de la momentul adoptării deciziei, deoarece s-a bazat pe o

procedură care ulterior a fost recunoscută ca fiind neconformă principiilor

statului de drept.

aviz extrajudiciar al SIS reprezintă o încălcare directă a principiului

supremației Constituției, consacrat la art. 7 din Constituția Republicii

Moldova, precum și a principiului independenței judecătorilor, prevăzut la

art. 116 alin. (1). Acceptarea de către CSM a unei evaluări efectuate de un

organ non-judiciar și utilizarea acesteia drept temei pentru adoptarea unei

măsuri extreme, în lipsa unor alte probe care să fie reținute întru justificarea

incompatibilității judecătorului cu funcția sa, urmată fiind de destituirea din

funcție, știrbește din independența funcției de judecător.

cauzei în absență, nu a pledat în fața instanței de contencios administrativ cu

un probatoriu necesar și suficient întru confirmarea faptului că judecătorul

Domnica Manole ar fi un judecător incompatibil cu funcția, nu și-a suplinit

actul emis cu o motivare bazată probe – altele decât avizele SIS menționate

în hotărârea contestată, chestiune care impune anularea hotărârii CSM.

neconstituțională, aceasta este lipsită de temei legal valabil ab initio, ceea ce

constituie un motiv clar pentru anularea sa. O decizie administrativă nu poate

produce efecte juridice valide dacă s-a bazat pe norme contrare Constituției,

iar menținerea acesteia ar perpetua încălcarea drepturilor fundamentale ale

reclamantei și ar crea un precedent periculos pentru independența sistemului

judiciar.

al Magistraturii nr. 451/21 din 4 iulie 2017 încalcă atât normele legale

interne, dar și internaționale. Or, prin adoptarea acestei decizii, CSM care și-

a fundamentat măsura pe un aviz al Serviciului de Informații și Securitate,

în cadrul unei proceduri ulterior declarate neconstituționale de Curtea

Constituțională, dar și pe o Notă Informativă a Inspecției Judiciare din

subordinea sa, asupra căreia s-a expus CEDO și a considerat că eliberarea

din funcție a magistratului a fost o sancțiune disproporționată și nejustificată,

39

nefiind „necesară într-o societate democratică”, încălcând astfel dreptul la

liberă exprimare garantat de articolul 10 din Convenție, nu poate produce

efecte juridice valide și trebuie anulată pentru a restabili ordinea de drept.

Caracterul ilegal al acestui act administrativ atrage anularea lui.

analiză autonomă, riguroasă și fundamentată din punct de vedere juridic a

conduitei judecătoarei Domnica Manole, în vederea constatării existenței

unei eventuale încălcări ale legii. În locul unei evaluări proprii, CSM s-a

limitat la preluarea necriticată a concluziilor generale din surse externe, fără

a demonstra în mod clar, prin raționamente proprii, caracterul nelegal al

faptelor imputate magistratei.

decizia CSM a fost luată în absența unei examinări juridice independente și

aprofundate a faptelor imputate judecătoarei. Această deficiență procedurală

gravă echivalează cu un abuz de putere și contravine obligației legale a

autorităților administrative de a-și fundamenta deciziile printr-o analiză

temeinică, obiectivă și proprie a situației de fapt și de drept.

identificat un temei legal concret pentru presupusa abatere conduce

inevitabil la concluzia că autoritatea nu și-a respectat obligația de a asigura

legalitatea actului administrativ. În aceste condiții, actul emis este afectat de

un viciu fundamental de legalitate și nu poate produce efecte juridice

valabile.

analizate de CtEDO, precum în cauza Baka c. Ungariei, în care lipsa unei

evaluări autonome din partea autorității competente a fost calificată drept o

încălcare gravă a principiilor statului de drept și ale independenței justiției.

absența unui raționament propriu al CSM care să stabilească, în mod concret

și argumentat, că faptele imputate întrunesc elementele unei încălcări legale.

Această lipsă de fundamentare juridică autonomă afectează esența legalității

actului administrativ, justificând în mod întemeiat anularea sa.

profesional al judecătoarei nu a avut la bază o analiză juridică proprie și

detaliată, ci a fost rezultatul unei preluări formale de concluzii externe. Acest

mod de acțiune transformă decizia într-una arbitrară, lipsită de validitate

40

conform exigențelor constituționale și legale, ceea ce atrage nulitatea

absolută a actului emis.

impact asupra drepturilor și statutului unei persoane să se sprijine pe o

analiză proprie, detaliată și directă a comportamentului vizat, prin raportare

strictă la normele legale aplicabile. În lipsa unei asemenea examinări, decizia

CSM încalcă în mod direct această exigență fundamentală, subminând astfel

legitimitatea actului.

unui judecător este o obligație esențială a autorității competente. Această

responsabilitate nu poate fi eludată prin simple referiri la opinii sau concluzii

formulate de alte entități. Orice măsură administrativă adoptată în lipsa unei

asemenea evaluări proprii este lipsită de fundament juridic real și nu poate fi

considerată legală.

presupuselor fapte ale judecătoarei și s-a limitat la adoptarea unor concluzii

externe. Această conduită echivalează cu o încălcare flagrantă a obligațiilor

legale și procedurale ce revin autorității în contextul adoptării unei sancțiuni

atât de grave precum eliberarea din funcție a unui magistrat.

fundamentale ale statului de drept și ale independenței justiției. CSM avea

obligația legală de a stabili, printr-o analiză proprie, temeinică și clară, dacă

faptele imputate judecătoarei reprezentau, în mod real, o încălcare a

normelor legale aplicabile.

de CSM este lipsit de orice fundament juridic valid. CtEDO a subliniat

expres acest aspect, evidențiind că autoritatea emitentă nu a oferit nicio

justificare juridică proprie care să susțină măsura dispusă.

Constituțională au confirmat că decizia CSM în cazul judecătoarei Domnica

Manole contravine cerințelor statului de drept, deoarece nu este

fundamentată pe o analiză juridică proprie a faptelor și circumstanțelor

cauzei. Lipsa unei astfel de evaluări autonome determină caracterul nelegal

al actului și impune anularea acestuia.

Hotărârea CSM nr. 451/21 din 4 iulie 2017 este contrară prevederilor legale

41

mai sus-enunțate, contrară Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 5

decembrie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.5

lit. a) și 15 alin. (2), (4) și (5) din Legea nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008

privind verificarea titularilor și candidaților la funcții publice – în partea ce

se referă la verificarea candidaților la funcția de judecător și a judecătorilor

în exercițiu, dar contrară și hotărârii din 18 iulie 2023 a Curții Europene a

Drepturilor Omului emisă în cauza Manole vs. Republica Moldova (cererea

nr.26360/19).

justificată sub nicio formă, iar efectele menținerii hotărârii CSM ar

contraveni standardelor naționale și internaționale în materie de protecție a

drepturilor fundamentale, Completul de judecată concluzionează că

Hotărârea CSM nr. 451/21 din 4 iulie 2017 urmează a fi anulată. Această

soluție este singura compatibilă cu principiile statului de drept și cu

obligațiile de respectare a drepturilor fundamentale garantate de Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Referitor la încasarea din contul Consiliului Superior al Magistraturii a

cheltuielilor de judecare a cauzei în mărime de 27.000 lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și 1.365,50 lei cu titlu de costuri de procedură

confirmate de reclamantă în perioada examinării cauzei la Curtea Supremă

de Justiție anul 2017-2018, anterior adresării acesteia la Curtea Europeană a

Drepturilor Omului. Prin urmare, cheltuielile aferente procedurilor interne

au fost deja analizate și compensate prin suma stabilită de Curtea Europeană

a Drepturilor Omului în hotărârea sa din 18 iulie 2023. CtEDO a evaluat atât

necesitatea, cât și rezonabilitatea cheltuielilor suportate de reclamantă,

stabilind că acestea sunt acoperite în mod adecvat de suma acordată, fără a

lăsa loc pentru rambursări suplimentare pe plan național.

iulie 2023, pronunțată în cauza Manole vs. Republica Moldova (cererea nr.

26360/19), reclamantei i-a fost acordată suma de 5.000 euro cu titlu de

costuri și cheltuieli suportate. Această sumă a fost atribuită pentru a acoperi

integral cheltuielile suportate atât în cadrul procedurilor naționale

desfășurate în fața autorităților publice și instanțelor din Republica Moldova,

inclusiv Curtea Supremă de Justiție, cât și în cadrul procedurii desfășurate în

fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

42

reclamant poate obține rambursarea costurilor și a cheltuielilor sale doar

în măsura în care s-a stabilit că acestea au fost suportate în mod real și

necesar, și se încadrează într-un cuantum rezonabil. În prezenta cauză,

ținând cont de actele aflate în posesia sa și de criteriile sus-menționate,

Curtea consideră rezonabil să-i acorde reclamantei suma de 5.000 euro

pentru toate costurile și cheltuielile, plus orice taxă care ar putea fi

percepută la această sumă.”

a CtEDO, compensarea cheltuielilor de judecată trebuie să fie justificată,

necesară și rezonabilă ca valoare. În acest sens, CtEDO analizează, pe de o

parte, dacă aceste cheltuieli au fost efectiv suportate și, pe de altă parte, dacă

sunt proporționale și adecvate complexității cauzei. Prin acordarea sumei

menționate în hotărârea Manole vs. Republica Moldova, CtEDO a evaluat

întinderea și caracterul rezonabil al costurilor procesuale, considerând că

suma de 5.000 euro acoperă în mod adecvat toate cheltuielile relevante.

Această sumă a fost stabilită de instanța europeană ținând cont de

complexitatea dosarului, durata procedurilor și necesitatea asigurării unui

echilibru între repararea cheltuielilor suportate de reclamantă și evitarea unei

compensații excesive care să depășească limitele rezonabilității.

rambursare a cheltuielilor, CtEDO a evaluat documentele prezentate de

reclamantă și a aplicat criteriile menționate anterior, stabilind că suma de

5.000 euro este rezonabilă pentru a acoperi toate costurile și cheltuielile

aferente procedurilor naționale și europene, incluzând onorariile avocațiale

și cheltuielile administrative suportate în cadrul procesului. CtEDO a

subliniat că această sumă reflectă cheltuielile efective ale reclamantei și nu

poate fi suplimentată în cadrul unor noi proceduri, deoarece orice

despăgubire suplimentară ar depăși cuantumul rezonabil stabilit pe baza

probelor aflate la dosar. De asemenea, CtEDO a dispus că această sumă

include orice taxă care ar putea fi percepută la ea, ceea ce exclude

posibilitatea unei cereri ulterioare de rambursare a cheltuielilor sub alte

forme.

costurile procedurale suportate, iar suma stabilită de CtEDO acoperă toate

cheltuielile procesuale relevante, solicitarea sa de încasare suplimentară a

cheltuielilor de judecată din contul Consiliului Superior al Magistraturii este

nefondată.

43

Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și

Securitate privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Anulează hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 451/21 din 4

iulie 2017 cu privire la declararea incompatibilității cu funcția de judecător

și propunerea adresată Președintelui Republicii Moldova pentru eliberarea

din funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole.

Respinge acțiunea în latura contestării hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 450/21 din 4 iulie 2017 privind examinarea în ședință

închisă a Avizului consultativ al Serviciului de Informații și Securitate al

Republicii Moldova pe marginea verificării judecătorului Curții de Apel

Chișinău Domnica Manole și în latura recuperării cheltuielilor de asistență

juridică și costurilor de procedură.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

44