3d-46/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ

La 13 noiembrie 2023, Ana Cojocari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii Ana Cojocari a indicat că, în perioada 12 iulie 2023 – 17 august 2023 a depus la Consiliul Superior al Magistraturii cinci sesizări privind conduita necorespunzătoare și abaterile disciplinare ale unor judecători. La patru sesizări nu a primit răspuns în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art. 60 și art. 64 din Codul administrativ, iar la o sesizare a recepționat în termen răspunsul, însă îl consideră ilegal și neîntemeiat.

A menționat că cererea nr. 907p/m din 12 iulie 2023 vizează neexecutarea de către judecătorul Ecaterina Palanciuc a încheierii din 6 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău privind accelerarea procesului în dosarul nr. 3a-286/23. Răspuns la această cerere a recepționat la 17 august 2023, peste termenul legal prevăzut de lege. Următoarea cerere nr. 908p/m din 12 iulie 2023 se referă la întârzierea publicării hotărârii integrale pronunțate de judecătorul Irina Țonov în dosarul nr. 2-377/2023, peste termenul de 45 de zile lucrătoare prevăzut de art. 236 alin. (5) și (6) din Codul de procedură civilă. Răspunsul i-a fost comunicat la 29 august 2023, cu depășirea termenului.

A explicat că cererea nr. 986p/m din 26 iulie 2023 privește contradictorialitatea hotărârilor pronunțate în dosarele nr. 3-1285/2022 (jud. Grigore Cazacu) și nr. 2-377/2023 (jud. Irina Țonov). Astfel, prin cererea respectivă, a solicitat identificarea judecătorului responsabil și atragerea acestuia la răspundere disciplinară. Răspuns la aceasta a fost emis la 30 august 2023 și i-a fost notificat la 12 septembrie 2023, cu depășirea termenului legal. 1

A relatat că la 17 august 2023 a depus la Consiliul Superior al Magistraturii cererea nr. 1097p/m, împotriva acțiunilor judecătorului Ecaterina Palanciuc pentru refuzul transmiterii înregistrării audio a ședinței din 5 iulie 2023. Ca răspuns la această cerere a recepționat decizia CSM nr. 794s-1097p/m din 1 septembrie 2023, prin care sesizarea sa a fost declarată inadmisibilă. În opinia reclamantei această decizie este ilegală și neîntemeiată din următoarele considerente. La finalul deciziei apare mențiunea „Decizia este irevocabilă”, însă, potrivit art. 162 alin. (2) din Codul administrativ, în cazul în care autoritatea nu soluționează petiția în termenele legale, persoana afectată are dreptul de a depune cerere prealabilă. Declararea irevocabilității a lipsit-o de posibilitatea de a formula căi de atac. La fel, decizia nu conține nicio explicație privind motivul pentru care judecătorul nu a transmis procesul-verbal și înregistrarea audio solicitate. Conținutul actului nu răspunde cu obiectul sesizării. Paginile deciziei nu sunt numerotate, iar numerotarea capitolelor este necorespunzătoare (după cifra 2 urmează cifra 4), indicând lipsa respectării principiului secvenței numerice. Respectiv, la 18 septembrie 2023 a contestat această decizie la Curtea Supremă de Justiție, solicitând anularea actului și luarea măsurilor necesare pentru tragerea la răspundere disciplinară a magistratului vizat.

În continuare, a precizat că, cererea nr. 1099p/m din 17 august 2023 vizează acțiunile judecătorului Irina Țonov ce ține de neeliberarea proceselor-verbale și înregistrărilor audio ale ședințelor din 6 aprilie 2023 și 26 aprilie 2023, în dosarul nr. 2-377/2023. Răspuns la cererea respectivă i-a fost comunicat la 20 octombrie 2023, emis la 29 septembrie 2023, cu întârziere de 34 de zile față de termenul legal.

Drept urmare, reclamanta a susținut că la 18 septembrie 2023 a depus la Consiliul Superior al Magistraturii cererea prealabilă nr. 3368m, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 de lei, cauzat prin omisiunile și neglijența Consiliului, manifestate în deciziile sale, drept rezultat a sesizărilor depuse. În ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 18 octombrie 2023, raportorul Vasile Șchiopu a prezentat eronat cererea sa prealabilă nr. 3368m, afirmând că toate răspunsurile au fost transmise în termen.

Reclamanta a opinat că această afirmație este falsă, probele demonstrând contrariul. La 8 noiembrie 2023, după ședință, reclamanta a solicitat transmiterea deciziei CSM privind cererea sa de reparare a prejudiciului moral. La momentul depunerii prezentei acțiuni, decizia nu i-a fost comunicată și nici nu a fost publicată, termenul legal fiind depășit cu 26 de zile. 2

Reclamanta a specificat că prejudiciul moral cauzat este unul considerabil, având în vedere omisiunea și neglijența Consiliului în gestionarea sesizărilor sale. Acest prejudiciu este rezultatul mai multor aspecte, și anume: frustrare și dezamăgire determinate de lipsa unui răspuns prompt și corect; pierderea încrederii în CSM și în sistemul judecătoresc; stres și anxietate datorate incertitudinii și duratei excesive a procedurilor; costuri financiare și emoționale pentru susținerea demersurilor; sentimentul de discriminare și tratament incorect prin indiferența manifestată față de drepturile sale.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 60, 64, 162, 189, art. 206-209 din Codul administrativ, art. 16, 19, 1998, 2025, 2036 (dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat prin fapte ilicite) din Codul civil, și jurisprudența CEDO (cauza Guja c. Moldovei, 2008, par. 101).

Prin notificarea din 25 noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Anei Cojocari concretizarea naturii acțiunii depuse, precum și a temeiului juridic pe care își întemeiază solicitările.

În contextul notificării Curții Supreme de Justiție din 25 noiembrie 2024, prin care i s-a solicitat clarificarea temeiului juridic al acțiunii, reclamanta la 17 februarie 2025 a confirmat că cererea sa de chemare în judecată se încadrează în acțiunea în obligare, conform art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. Obiectul acțiunii este obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită un act administrativ individual prin care să dispună repararea integrală a prejudiciului moral cauzat, în cuantum de 1 000 000 de lei, conform art. 2036 din Codul civil.

Reclamanta a precizat că prejudiciul moral este rezultatul omisiunilor și neglijenței manifestate de Consiliul Superior al Magistraturii în examinarea următoarelor cereri: nr. 907p/m, 908p/m, 986p/m, 1097p/m și 1099p/m. Deși, Consiliul avea obligația de acționa conform art. 64 alin. (1) din Codul administrativ, să soluționeze cererile în termen de 30 de zile, Consiliul la patru cereri a dat răspuns cu întârziere, fapt dovedit prin ștampilele „Poșta Moldovei”; - cererea nr. 1097p/m a fost soluționată printr- o decizie ilegală (nr. 794s-1097p/m), în care s-a ignorat art. 120 din Codul administrativ – lipsa informațiilor privind căile de atac, s-a încălcat art. 162 alin. (2) din același cod – declararea nejustificată a caracterului „irevocabil”, precum și – conform art. 64 alin. (2) din Codul administrativ, nesoluționarea în termen echivalează cu respingerea cererii, ceea ce reprezintă un refuz implicit al CSM de a respecta legea. 3

Ana Cojocari a explicat că prejudiciul său moral constă în frustrare, stres și pierderea încrederii în sistem, și este direct legat de: întârzierile repetate în soluționarea cererilor; decizii incomplete și ilegale ale CSM.

A mai specificat că cererea sa de chemare în judecată nu este acțiune în constatare conform art. 206 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, deoarece nu se solicită recunoașterea unui raport juridic, ci repararea concretă a unui prejudiciu prin emiterea unui act administrativ individual (hotărâre de despăgubire). La caz, admisibilitatea acțiunii în obligare este justificată prin: refuzul CSM de a emite acte conforme legii și de a analiza în mod corect cererile depuse, precum și existența unui interes legitim (repararea prejudiciului moral), recunoscut de art. 19 din Codul civil.

În rezultat, Ana Cojocari a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a repara prejudiciul moral cauzat prin omisiunile și neglijența manifestată în deciziile sale și achitarea sumei de 1 000 000 de lei în beneficiul său. B. Poziția pârâtului (f.d. 41-42)

Prin referința depusă la 7 decembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat declararea acțiunii depusă de Ana Cojocari, ca fiind inadmisibilă.

În argumentarea referinței a indicat că o acțiune în obligare se depune dacă autoritatea publică refuză sau nu adoptă un act administrativ pe care este obligat să îl adopte, situație care nu se regăsește în speță. Astfel, nu sunt îndeplinite condițiile privind înaintarea unei acțiuni în obligare. Or, Consiliul Superior al Magistraturii nu a refuzat adoptarea unui act administrativ, ci, în modul stabilit de Codul administrativ și Legea cu privire la CSM, a examinat și a adoptat hotărâre pe marginea cererii reclamantei privind repararea prejudiciului moral, hotărâre ce urmează a fi contestată în modul corespunzător, lucru care nu a fost efectuat.

A mai menționat că reclamanta s-a adresat cu acțiune la Curtea Supremă de Justiție, chiar dacă această instanță a fost investită cu competențe de a examina doar acțiunile de contestare a hotărârilor CSM. Prin acțiunea depusă la 13 noiembrie 2023, Ana Cojocari nu contestă nici o hotărâre a CSM.

În opinia Consiliului, acțiunea depusă de Ana Cojocari nu trece testul admisibilității, motiv pentru care urmează a fi declarată inadmisibilă. C. Poziția părților în ședință publică 4

În cadrul ședinței de judecată, reclamanta Ana Cojocari nu s-a prezentat, deși a fost citată legal despre data, ora și locul examinării cauzei, ultima a depus cerere, prin care a solicitat examinarea cauzei în absența sa.

Reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu în ședința de judecată și-a concretizat poziția asupra acțiunii depuse de către Ana Cojocari și a solicitat respingerea acesteia, ca fiind neîntemeiată.

Art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).”

Art. 224 alin. (1) din Codul administrativ: „Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale; b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată; c) în baza unei acțiuni în realizare, obligă la acțiune, tolerare sau inacțiune, dacă o astfel de pretenție a reclamantului este întemeiată; d) în baza unei acțiuni în constatare, constată existența sau inexistența unui raport juridic ori nulitatea unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ, dacă raportul juridic există sau, respectiv, nu există ori actul administrativ individual sau contractul administrativ este nul; e) în baza unei acțiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul administrativ normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta este nul; f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)–e).

Art. 219 din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. 5 Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”

Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ: „Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

Art. 22 din Codul administrativ: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente, faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, pînă la proba contrarie.”

Art. 93 din Codul administrativ: „Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. „Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.”

Art. 166 din Codul administrativ: „Dreptul de a depune cererea prealabilă Cererea prealabilă poate fi depusă numai dacă persoana își revendică drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual.”

Art. 167 alin. (4) din Codul administrativ: „Dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se examinează de autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată.”

Art. 10 alin. (2) din Codul administrativ: „Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual.”

Art. 1998 alin. (1), (2) din Codul civil „Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege.”

Art. 2006 alin. (1), (2) din Codul civil: „Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave. Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile indicate la alin.(1).” 6

Art. 21 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului nr. 178 din 25 iulie 2014 stabilește următoarele: „Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează și se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepționare.”

Art. 23 alin. (11) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului nr. 178 din 25 iulie 2014 „Verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate judecătorului și consecințele acestora, circumstanțele în care au fost comise, precum și orice alte date concludente din care să se poată stabili existența sau inexistența elementelor abaterii disciplinare. Verificarea sesizării se efectuează de către inspectorii- judecători în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării. Dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se confirmă prin probele administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea. Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării în completul de examinare a contestațiilor al colegiului disciplinar în decurs de 15 zile de la data recepționării deciziei motivate. Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu art.19 alin.(1) lit.e), se transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile de la data emiterii.”

Din actele dosarului administrativ se reține că, la 12 iulie 2023 Ana Cojocari a depus la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul poștei electronice petiție@csm.md, cererea înregistrată cu nr. 898 p/m, prin care a solicitat luarea unor măsuri urgente și eficiente pentru asigurarea respectării dreptului său la un proces echitabil și cele în cauza în care este parte (f.d.1, dosar administrativ). Prin dispoziția nr. 646 s- 898 p/m din 14 iulie 2023, în conformitate cu prevederile art. 21 al Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, sesizarea înaintată de Cojocari Ana privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău a fost repartizată inspectorului- judecător Tatiana Craiu (f.d.2 dosar administrativ).

Tot, la aceeași dată – 12 iulie 2023, Ana Cojocari a înregistrat în cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 907 p/m cererea, prin care a solicitat luarea măsurilor urgente și eficiente pentru asigurarea respectării dreptului său la un proces echitabil și cele în cauza în care este 7 parte (f.d.4-5, dosar administrativ). Prin dispoziția nr. 651 s-907 p/m din 14 iulie 2023, sesizarea înaintată de Cojocari Ana privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău a fost repartizată inspectorului- judecător Tatiana Craiu (f.d.6 dosar administrativ).

Prin încheierea Inspecției Judiciare din 14 iulie 2023, în conformitate cu art. 19 alin. (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, au fost conexate într-o singură procedură sesizările nr. 646 s- 898 p/m și nr. 651 s- 907 p/m (f.d.7 dosar administrativ).

Prin decizia Inspecției Judiciare (nr. 646 s - 898 p/m și nr. 651 s - 907 p/m) din 7 august 2023 a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea depusă de Cojocari Ana privind tragerea la răspundere disciplinară a magistratului Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău (f.d.8-13 dosar administrativ).

Decizia Inspecției Judiciare a fost recepționată de Cojocari Ana la data de 17 august 2023, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție, anexat la materialele procedurii (f.d.15 dosar administrativ).

Din materialele dosarului mai rezultă că, la 12 iulie 2023 Cojocari Ana a înregistrat în cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 908 p/m cererea prin care a solicitat luarea măsurilor necesare pentru remedierea chestiunii legate de publicarea hotărârii în cauza intentată de Ana Cojocari împotriva SRL „Soldi” privind încasarea sumei și asigurarea respectării dreptului său la un proces echitabil, cu notificarea ulterioară despre măsurile întreprinse (f.d.17, dosar administrativ). Prin dispoziția nr. 652s-908 p/m din 14 iulie 2023 sesizarea înaintată de Ana Cojocari privind tragerea la răspunderea disciplinară a judecătorului Irina Țonov de la Judecătoria Chișinău sediul Centru a fost repartizată inspectorului-judecător Diana Ioniță (f.d.18 dosar administrativ).

Prin decizia Inspecției Judiciare nr. 652 s-908p/m din 18 august 2023 a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea cet. Cojocari Ana privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău sediu Centru, Țonov Irina. Decizia a fost recepționată de Cojocari Ana la data de 29 august 2023, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție, anexat la materialele procedurii (f.d.19-25, dosar administrativ).

Ana Cojocari la 26 iulie 2023 a înregistrat în cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii cererile cu nr. 975 p/m și nr. 986 p/m, prin care a solicitat identificarea judecătorului vinovat de emiterea unei hotărâri contradictorii, contrare securității raporturilor juridice și autorității de lucru judecat, cu atragerea ulterioară a acestuia la răspundere disciplinară (Cazacu 8 Grigore sau Irina Țonov) (f.d.29-31 dosar administrativ). Conform dispoziției nr. 700 s - 975 p/m (986 p/m) din 28 iulie 2023 sesizarea înaintată de Ana Cojocari privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Irina Țonov de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și Grigore Cazacu de la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani a fost repartizată inspectorului- judecător Vladimir Brașoveanu (f.d.32 dosar administrativ).

Prin decizia Inspecției judiciare nr. 700s-975 p/m (986 p/m) din 30 august 2023 a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea depusă de Cojocari Ana privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor de la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, Cazacu Grigore și judecătoriei Chișinău, sediul Centru Țonov Irina. Decizia Inspecției Judiciare a fost recepționată de Cojocari Ana la data de 12 septembrie 2023, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție, anexat la materialele procedurii (f.d.33-42, dosar administrativ).

La 17 august 2023, Ana Cojocari a depus în cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii cererea înregistrată cu nr. 1097 p/m, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Ecaterina Palanciuc care își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Chișinău. Prin dispoziția nr. 794s-1097 p/m din 18 august 2023 sesizarea înaintată de Ana Cojocari privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău a fost repartizată inspectorului-judecător Tatiana Craiu. Inspecția judiciară prin decizia nr. 794 s-1097 p/m din 23 august 2023, în temeiul art. 20 alin. (2) din legea cu privire la răspundere disciplinară a judecătorilor, a declarat inadmisibilă sesizarea cet. Ana Cojocari privind tragerea la răspundere disciplinară a magistratului Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău (f.d.44-48, dosar administrativ).

Succesiv, din actele dosarului se denotă că la 17 august 2023 în cancelaria CSM a fost înregistrată cu nr. 1099 p/m cererea Anei Cojocari, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Irina Țonov de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru în legătură cu gestionarea necorespunzătoare a înregistrărilor audio și a proceselor verbale ale ședințelor de judecată. Prin dispoziția nr. 796 s-1099 p/m din 18 august 2023 sesizarea înaintată de Ana Cojocari privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Irina Țonov din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost repartizată inspectorului – judecător Diana Ioniță. Prin decizia Inspecției Judiciare nr. 796s-1099 p/m din 29 septembrie 2023 a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea cet. Cojocari Ana privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău, 9 sediul Centru Țonov Irina. Decizia Inspecției Judiciare a fost notificată petiționarei la 20 octombrie 2023, scrisoarea cu nr. de ieșire 3257 m/i (f.d. 51-62, dosar administrativ).

Prin cererea depusă la 18 septembrie 2023, Ana Cojocari a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii repararea prejudiciului moral cauzat prin omisiunile și neglijența manifestată de către Consiliu la examinarea argumentelor sesizărilor sus notate. A susținut că prejudiciul moral se manifestă prin: frustrare și dezamăgire; pierderea de încredere în Consiliu și sistemul judecătoresc, stres și anxietate; costuri financiare și emoționale; discriminare și tratament incorect (f.d.63-67).

Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea din 18 octombrie 2023 a respins cererea Anei Cojocari de reparare a prejudiciului moral pentru omisiunile și neglijența pretins manifestată în deciziile sale emise la sesizările depuse, odată ce nu s-a constatat o asemenea omisiune și neglijență la soluționarea sesizărilor privind tragerea la răspundere disciplinară a unor judecători, depuse în perioada 12 iulie 2023-17 august 2023.

Or, în acțiunile realizate nu s-a stabilit întrunirea cumulativă a elementelor răspunderii civile delictuale, care să antreneze Consiliul Superior al Magistraturii la răspundere delictuală și repararea din contul autorității a prejudiciului pretins.

Completul de judecată menționează că această hotărâre nu a fost contestată de către Ana Cojocari în ordinea și termenul prevăzut de lege.

Iar, la 13 noiembrie 2023 Ana Cojocari s-a adresat instanței de judecată, cu solicitări și argumente similare. Astfel, reclamanta a pretins să fie obligat Consiliul Superior al Magistraturii să-i achite suma de 1 000 000 de lei, cu titlu de prejudiciul moral pentru aceleași pretinse omisiuni și neglijențe de care a dat dovadă Consiliul la emiterea deciziilor și examinarea sesizărilor acesteia în privința acțiunilor unor judecători.

Inițial, completul de judecată ține să menționeze că în temeiul dispozițiilor art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ formulată de Ana Cojocari a fost înaintată instanței competente atât din punct de vedere material, cât și teritorial. Curtea Supremă de Justiție este învestită prin lege cu competența de a soluționa în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ ce vizează contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor. Deși, la caz Ana Cojocari a solicitat doar obligarea autorității publice să emită actul administrativ individual favorabil prin care să i se repare prejudiciului moral de 1 000 000 de lei, completul de judecată menționează că asupra 10 temeiniciei/netemeiniciei acestei pretenții, Curtea Supremă de Justiție se va expune prin prisma verificării legalității hotărârii nr. 455/29 din 18 octombrie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Reclamanta la rândul său, în baza art. 93 din Codul administrativ, urmează să facă dovada existenței faptei prejudiciabile și a vinovăției autorității publice.

Prin urmare, acțiunea în contencios administrativ depusă de Ana Cojocari, urmează a fi analizată din perspectiva a trei aspecte: - stabilirea ilegalității activității administrative desfășurată de autoritatea publică privitor la sesizările din 12 iulie 2023 (nr. 907 p/m și nr. 908 p/m), 26 iulie 2023 (nr. 986 p/m) și din 17 august 2023 (nr. 1097 p/m și nr. 1099 p/m); - procedura administrativă separată pentru stabilirea despăgubirilor (cererea prealabilă din 18 septembrie 2023 depusă de Ana Cojocari); - controlul judiciar în caz de refuz/omisiune sau cuantum inadecvat a despăgubirii stabilite (hotărârea nr. 455/29 din 18 octombrie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins cererea Anei Cojocari privind repararea prejudiciului moral).

Pentru angajarea răspunderii pentru prejudiciul cauzat printr-un act administrativ sau nesoluționarea în termenul legal a unei cereri sunt necesare condițiile generale ale răspunderii delictuale, și anume: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Or, acordarea despăgubirilor morale se sprijină pe premisa - existența unei fapte/activități administrative ilicite. În lipsa acestei premise, condițiile răspunderii civile delictuale, nu sunt întrunite.

Se precizează că, prin cererea din 18 septembrie 2023, Ana Cojocari a pretins că, nu a primit răspuns în termenul legal la cererile din 12 iulie 2023 (nr. 907 p/m și nr. 908 p/m), din 26 iulie 2023 (nr. 986 p/m) și din 17 august 2023 (nr. 1097 p/m și nr. 1099 p/m).

Completul de judecată reiterează că, prin cererile depuse în perioada 12 iulie 2023 - 17 august 2023, Ana Cojocari a solicitat luarea măsurilor necesare pentru remedierea încălcărilor și pentru asigurarea respectării dreptului său la un proces echitabil și tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Irina Țonov de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Grigore Cazacu de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Consiliul Superior al Magistraturii în hotărârea sa pe marginea cererii cu privire la repararea prejudiciului moral, a reținut că sesizările Anei Cojocari depuse în perioada 12 iulie 2023 - 17 august 2023 au fost examinate 11 de către organul competent Inspecția Judiciară, prin prisma legii speciale incidente și anume Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Sesizările au fost verificate în termenele stabilite și anume, termenul de 30 zile lucrătoare de la data înregistrării lor, iar pe marginea acestora au fost adoptate decizii, care pot fi contestate în modul stabilit de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, drept care i-a fost explicat petiționarei.

Totodată, s-a reținut că deciziile Inspecției Judiciare pe marginea sesizărilor depuse de Ana Cojocari în perioada 12 iulie 2023 – 17 august 2023 au fost expediate în adresa autorului sesizării și au fost recepționate de către aceasta, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție

În rezultat, Consiliul Superior al Magistraturii a concluzionat că Ana Cojocari nu a demonstrat întrunirea cumulativă a elementelor răspunderii civile delictuale care să antreneze răspunderea autorității și repararea prejudiciului pretins, în special, în condițiile în care nu s-a confirmat fapta ilicită sub formă de omisiune și neglijență la soluționarea sesizărilor privind atragerea la răspunderea disciplinară a unor judecători, depuse în perioada de 12 iulie 2023 – 17 august 2023.

În condițiile expuse, acțiunea se consideră neîntemeiată în lipsa probatoriului care confirmă existența în actele Consiliului Superior al Magistraturii a unei fapte prejudiciabile, a vinovăției autorității publice legate de examinarea sesizărilor depuse în privința judecătorilor. Or, reclamanta asemenea împrejurări nu a demonstrat, deși sarcina este atribuită de legiuitor anume acesteia. Iar, simplele trăiri subiective de frustrare, stres sau dezamăgire nu constituie prejudiciu moral reparabil, în lipsa unei atingeri reale și grave aduse drepturilor nepatrimoniale protejate de lege.

În cauză, reclamanta a beneficiat de examinarea tuturor sesizărilor, de adoptarea unor decizii motivate și de acces la căile legale de contestare, nefiind demonstrată o ingerință substanțială într-un drept fundamental. Iar, alegația ce ține de depășirea termenului de comunicare a unui act administrativ nu echivalează cu nesoluționarea cererii în sensul art. 2006 din Codul civil, atât timp cât cererea a fost examinată, soluționată prin decizie și comunicată părții interesate, fără a fi afectat accesul acesteia la căile legale de atac.

În cererea de chemare în judecată reclamanta a susținut că autoritatea pârâtă la examinarea cererilor sale a omis termenul de examinare de 30 de zile prevăzut de Codul administrativ.

La acest aspect, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Ana Cojocari prin cererile depuse cu nr. 907 p/m, 908 p/m, 986 12 p/m, 1097 p/m și 1099 p/m a solicitat, în temeiul Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, atragerea la răspundere disciplinată a judecătorilor, care în opinia acesteia ar fi comis abatere disciplinară.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, procedura disciplinară a judecătorilor este reglementată prin Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, act normativ cu caracter special, care instituie un regim juridic distinct, complet și autonom sub aspectul condițiilor de sesizare, verificare, examinare și soluționare a cauzelor disciplinare.

Potrivit art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, norma specială prevalează asupra normei generale ori de câte ori reglementează expres o anumită materie. În acest context, Codul administrativ are caracter de drept comun, fiind aplicabil doar în măsura în care legea specială nu conține reglementări proprii.

Legea specială nr. 178 din 25 iulie 2014 prevede expres termene procedurale distincte pentru examinarea sesizărilor disciplinare, inclusiv termenele de verificare a sesizării. Aceste dispoziții speciale configurează un cadru normativ exhaustiv, care exclude aplicarea termenelor generale din Codul administrativ. Aplicarea termenului general prevăzut de Codul administrativ în detrimentul celui instituit de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 ar contraveni voinței exprese a legiuitorului de a supune răspunderea disciplinară a judecătorilor unui regim special.

Mai mult, natura particulară a procedurii disciplinare – care vizează statutul constituțional al judecătorului, garanțiile independenței justiției și echilibrul dintre răspundere și independență – justifică existența unei reglementări speciale, inclusiv sub aspectul termenelor, care nu poate fi substituită prin norme generale.

Prin urmare, instanța de judecată constată că termenul de examinare aplicabil procedurii disciplinare este exclusiv cel prevăzut de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, dar nu termenul general din Codul administrativ, acesta din urmă fiind inaplicabil în speță, întrucât materia este expres reglementată prin lege specială.

Din analiza materialelor dosarului administrativ, completul de judecată constată că autoritatea competentă a respectat în mod strict termenele prevăzute de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 pentru examinarea cererilor înaintate.

Astfel, cererea din 12 iulie 2023, înregistrată cu nr. 907 p/m, a fost examinată și respinsă ca neîntemeiată la 07 august 2023, fiind soluționată în 13 termen de 18 zile lucrătoare (dosar administrativ, f. 4, 8–13). De asemenea, cererea din aceeași dată, înregistrată cu nr. 908 p/m, a fost examinată la 18 august 2023, în termen de 27 zile lucrătoare (dosar administrativ, f. 17, 19– 23).

Totodată, cererea din 26 iulie 2023, înregistrată cu nr. 986 p/m, a fost examinată la 30 august 2023, în termen de 24 zile lucrătoare (dosar administrativ, f. 29–31, 33–39), cererea din 17 august 2023, înregistrată cu nr. 1097 p/m, a fost examinată la 23 august 2023, în termen de 4 zile lucrătoare (dosar administrativ, f. 44-45, 47-48), iar cererea din 17 august 2023, înregistrată cu nr. 1099 p/m, a fost soluționată la 29 septembrie 2023, în termen de 30 zile lucrătoare (dosar administrativ, f. 51-53, 55-59).

Prin urmare, instanța constată că toate cererile au fost examinate în interiorul termenelor procedurale stabilite de legea specială, fără a se înregistra depășiri nejustificate sau întârzieri imputabile autorității competente.

În acest context, critica reclamantei Ana Cojocari privind pretinsa încălcare a termenului general de examinare prevăzut de Codul administrativ este nefondată, întrucât termenul aplicabil este cel instituit de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, ca lege specială.

Mai mult, instanța de judecată subliniază că scopul termenelor procedurale în materia disciplinară nu este unul formal sau sancționator, ci vizează asigurarea unui echilibru just între necesitatea clarificării situației de fapt, complexitatea verificărilor și protecția drepturilor judecătorului vizat. Or, în speță, autoritatea disciplinară a acționat cu promptitudine, examinând fiecare cerere în mod individual, motivat și în limitele temporale stabilite de lege.

În consecință, critica întemeiată pe pretinsa încălcare a termenului prevăzut de Codul administrativ este neîntemeiată, neputând conduce la constatarea tardivității sau ilegalității procedurilor disciplinare.

Prin urmare, pretenția de reparare a prejudiciului, la caz, nu poate fi reținută, odată ce nu s-a demonstrat că a existat o activitate administrativă ilegală. Iar, jurisprudența nu operează cu o prezumție absolută a prejudiciului moral, astfel fiind necesară individualizarea vătămării patrimoniale.

Având în vedere ansamblul motivelor reținute în prezenta hotărâre, instanța de judecată constată că acțiunea depusă de Ana Cojocari, prin care se solicită obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită un act administrativ individual prin care să dispună repararea integrală a prejudiciului moral cauzat, în cuantum de 1 000 000 de lei, este neîntemeiată. 14 În lipsa unui temei legal care să justifice admiterea acțiunii, aceasta urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 191 alin. (5) lit. a) și 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ