3d-46/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ

3d-46/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

H O T Ă R Â R E

în numele legii

cu privire la cererea de chemare în judecată depusă de

Ana Cojocari

împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la obligarea emiterii actului administrativ,

(Dosarul nr. 3d-46/23

nr. PIGD 2-3161429-39075-01-3d-13112025)

Autoritatea publică repară prejudiciul moral în cazul când prejudiciul a fost cauzat printr-

un act administrativ ilegal sau când a existat o nesoluționare în termen legal a cererii

adresate; art. 2006 Cod civil.

Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate

prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual; art. 10 alin. 2

Cod administrativ.

3 martie 2025

Textul corespunde originalului

examinând în ședință de judecată publică acțiunea depusă de Ana

Cojocari împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

cu participarea grefierului, Cristina Cebotari

constată următoarele:

ÎN FAPT

A. Poziția reclamantei (f.d. 3-6)

judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ.

2023 – 17 august 2023 a depus la Consiliul Superior al Magistraturii cinci

sesizări privind conduita necorespunzătoare și abaterile disciplinare ale unor

judecători. La patru sesizări nu a primit răspuns în termenul legal de 30 de

zile prevăzut de art. 60 și art. 64 din Codul administrativ, iar la o sesizare a

recepționat în termen răspunsul, însă îl consideră ilegal și neîntemeiat.

neexecutarea de către judecătorul Ecaterina Palanciuc a încheierii din 6 iunie

2023 a Curții de Apel Chișinău privind accelerarea procesului în dosarul nr.

3a-286/23. Răspuns la această cerere a recepționat la 17 august 2023, peste

termenul legal prevăzut de lege. Următoarea cerere nr. 908p/m din 12 iulie

2023 se referă la întârzierea publicării hotărârii integrale pronunțate de

judecătorul Irina Țonov în dosarul nr. 2-377/2023, peste termenul de 45 de

zile lucrătoare prevăzut de art. 236 alin. (5) și (6) din Codul de procedură

civilă. Răspunsul i-a fost comunicat la 29 august 2023, cu depășirea

termenului.

contradictorialitatea hotărârilor pronunțate în dosarele nr. 3-1285/2022 (jud.

Grigore Cazacu) și nr. 2-377/2023 (jud. Irina Țonov). Astfel, prin cererea

respectivă, a solicitat identificarea judecătorului responsabil și atragerea

acestuia la răspundere disciplinară. Răspuns la aceasta a fost emis la 30

august 2023 și i-a fost notificat la 12 septembrie 2023, cu depășirea

termenului legal.

1

Magistraturii cererea nr. 1097p/m, împotriva acțiunilor judecătorului

Ecaterina Palanciuc pentru refuzul transmiterii înregistrării audio a ședinței

din 5 iulie 2023. Ca răspuns la această cerere a recepționat decizia CSM nr.

794s-1097p/m din 1 septembrie 2023, prin care sesizarea sa a fost declarată

inadmisibilă. În opinia reclamantei această decizie este ilegală și

neîntemeiată din următoarele considerente. La finalul deciziei apare

mențiunea „Decizia este irevocabilă”, însă, potrivit art. 162 alin. (2) din

Codul administrativ, în cazul în care autoritatea nu soluționează petiția în

termenele legale, persoana afectată are dreptul de a depune cerere prealabilă.

Declararea irevocabilității a lipsit-o de posibilitatea de a formula căi de atac.

La fel, decizia nu conține nicio explicație privind motivul pentru care

judecătorul nu a transmis procesul-verbal și înregistrarea audio solicitate.

Conținutul actului nu răspunde cu obiectul sesizării. Paginile deciziei nu sunt

numerotate, iar numerotarea capitolelor este necorespunzătoare (după cifra

2 urmează cifra 4), indicând lipsa respectării principiului secvenței numerice.

Respectiv, la 18 septembrie 2023 a contestat această decizie la Curtea

Supremă de Justiție, solicitând anularea actului și luarea măsurilor necesare

pentru tragerea la răspundere disciplinară a magistratului vizat.

vizează acțiunile judecătorului Irina Țonov ce ține de neeliberarea

proceselor-verbale și înregistrărilor audio ale ședințelor din 6 aprilie 2023 și

26 aprilie 2023, în dosarul nr. 2-377/2023. Răspuns la cererea respectivă i-a

fost comunicat la 20 octombrie 2023, emis la 29 septembrie 2023, cu

întârziere de 34 de zile față de termenul legal.

la Consiliul Superior al Magistraturii cererea prealabilă nr. 3368m, prin care

a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 de lei, cauzat

prin omisiunile și neglijența Consiliului, manifestate în deciziile sale, drept

rezultat a sesizărilor depuse. În ședința Consiliului Superior al Magistraturii

din 18 octombrie 2023, raportorul Vasile Șchiopu a prezentat eronat cererea

sa prealabilă nr. 3368m, afirmând că toate răspunsurile au fost transmise în

termen.

demonstrând contrariul. La 8 noiembrie 2023, după ședință, reclamanta a

solicitat transmiterea deciziei CSM privind cererea sa de reparare a

prejudiciului moral. La momentul depunerii prezentei acțiuni, decizia nu i-a

fost comunicată și nici nu a fost publicată, termenul legal fiind depășit cu 26

de zile.

2

considerabil, având în vedere omisiunea și neglijența Consiliului în

gestionarea sesizărilor sale. Acest prejudiciu este rezultatul mai multor

aspecte, și anume: frustrare și dezamăgire determinate de lipsa unui răspuns

prompt și corect; pierderea încrederii în CSM și în sistemul judecătoresc;

stres și anxietate datorate incertitudinii și duratei excesive a procedurilor;

costuri financiare și emoționale pentru susținerea demersurilor; sentimentul

de discriminare și tratament incorect prin indiferența manifestată față de

drepturile sale.

60, 64, 162, 189, art. 206-209 din Codul administrativ, art. 16, 19, 1998,

2025, 2036 (dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat prin fapte ilicite)

din Codul civil, și jurisprudența CEDO (cauza Guja c. Moldovei, 2008, par.

101).

solicitat Anei Cojocari concretizarea naturii acțiunii depuse, precum și a

temeiului juridic pe care își întemeiază solicitările.

2024, prin care i s-a solicitat clarificarea temeiului juridic al acțiunii,

reclamanta la 17 februarie 2025 a confirmat că cererea sa de chemare în

judecată se încadrează în acțiunea în obligare, conform art. 206 alin. (1) lit.

b) din Codul administrativ. Obiectul acțiunii este obligarea Consiliului

Superior al Magistraturii să emită un act administrativ individual prin care

să dispună repararea integrală a prejudiciului moral cauzat, în cuantum de 1

000 000 de lei, conform art. 2036 din Codul civil.

și neglijenței manifestate de Consiliul Superior al Magistraturii în

examinarea următoarelor cereri: nr. 907p/m, 908p/m, 986p/m, 1097p/m și

1099p/m. Deși, Consiliul avea obligația de acționa conform art. 64 alin. (1)

din Codul administrativ, să soluționeze cererile în termen de 30 de zile,

Consiliul la patru cereri a dat răspuns cu întârziere, fapt dovedit prin

ștampilele „Poșta Moldovei”; - cererea nr. 1097p/m a fost soluționată printr-

o decizie ilegală (nr. 794s-1097p/m), în care s-a ignorat art. 120 din Codul

administrativ – lipsa informațiilor privind căile de atac, s-a încălcat art. 162

alin. (2) din același cod – declararea nejustificată a caracterului „irevocabil”,

precum și – conform art. 64 alin. (2) din Codul administrativ, nesoluționarea

în termen echivalează cu respingerea cererii, ceea ce reprezintă un refuz

implicit al CSM de a respecta legea.

3

stres și pierderea încrederii în sistem, și este direct legat de: întârzierile

repetate în soluționarea cererilor; decizii incomplete și ilegale ale CSM.

în constatare conform art. 206 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

deoarece nu se solicită recunoașterea unui raport juridic, ci repararea

concretă a unui prejudiciu prin emiterea unui act administrativ individual

(hotărâre de despăgubire). La caz, admisibilitatea acțiunii în obligare este

justificată prin: refuzul CSM de a emite acte conforme legii și de a analiza

în mod corect cererile depuse, precum și existența unui interes legitim

(repararea prejudiciului moral), recunoscut de art. 19 din Codul civil.

Magistraturii de a repara prejudiciul moral cauzat prin omisiunile și

neglijența manifestată în deciziile sale și achitarea sumei de 1 000 000 de lei

în beneficiul său.

B. Poziția pârâtului (f.d. 41-42)

Magistraturii a solicitat declararea acțiunii depusă de Ana Cojocari, ca fiind

inadmisibilă.

dacă autoritatea publică refuză sau nu adoptă un act administrativ pe care

este obligat să îl adopte, situație care nu se regăsește în speță. Astfel, nu sunt

îndeplinite condițiile privind înaintarea unei acțiuni în obligare. Or, Consiliul

Superior al Magistraturii nu a refuzat adoptarea unui act administrativ, ci, în

modul stabilit de Codul administrativ și Legea cu privire la CSM, a examinat

și a adoptat hotărâre pe marginea cererii reclamantei privind repararea

prejudiciului moral, hotărâre ce urmează a fi contestată în modul

corespunzător, lucru care nu a fost efectuat.

Supremă de Justiție, chiar dacă această instanță a fost investită cu competențe

de a examina doar acțiunile de contestare a hotărârilor CSM. Prin acțiunea

depusă la 13 noiembrie 2023, Ana Cojocari nu contestă nici o hotărâre a

CSM.

admisibilității, motiv pentru care urmează a fi declarată inadmisibilă.

C. Poziția părților în ședință publică

4

prezentat, deși a fost citată legal despre data, ora și locul examinării cauzei,

ultima a depus cerere, prin care a solicitat examinarea cauzei în absența sa.

în ședința de judecată și-a concretizat poziția asupra acțiunii depuse de către

Ana Cojocari și a solicitat respingerea acesteia, ca fiind neîntemeiată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,

acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior

al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).”

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă

una dintre următoarele hotărâri:

a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ

individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea

sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale;

b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ

individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura

prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă

revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată;

c) în baza unei acțiuni în realizare, obligă la acțiune, tolerare sau inacțiune, dacă o

astfel de pretenție a reclamantului este întemeiată;

d) în baza unei acțiuni în constatare, constată existența sau inexistența unui raport

juridic ori nulitatea unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ,

dacă raportul juridic există sau, respectiv, nu există ori actul administrativ individual sau

contractul administrativ este nul;

e) în baza unei acțiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul

administrativ normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta

este nul;

f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de

adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)–e).

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru

depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate

de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă,

totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

5

Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate

da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din

oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente,

faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi

probate, pînă la proba contrarie.”

„Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. „Prin derogare

de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale.

Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor

legale.”

„Dreptul de a depune cererea prealabilă

Cererea prealabilă poate fi depusă numai dacă persoana își revendică drepturile

încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ individual.”

„Dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea

privind repararea prejudiciului se examinează de autoritatea publică emitentă în

procedură administrativă separată.”

„Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile

cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual.”

„Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.

Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres

prevăzute de lege.”

„Prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal

a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere

din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere

va răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave.

Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

indicate la alin.(1).”

6

judecătorului nr. 178 din 25 iulie 2014 stabilește următoarele:

„Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la

secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează și se

transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la

recepționare.”

judecătorului nr. 178 din 25 iulie 2014

„Verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate

judecătorului și consecințele acestora, circumstanțele în care au fost comise, precum și

orice alte date concludente din care să se poată stabili existența sau inexistența

elementelor abaterii disciplinare. Verificarea sesizării se efectuează de către inspectorii-

judecători în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării.

Dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele

invocate în sesizare nu se confirmă prin probele administrate în procesul verificării

prealabile, inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie

motivată, respinge sesizarea. Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi contestată

de autorul sesizării în completul de examinare a contestațiilor al colegiului disciplinar în

decurs de 15 zile de la data recepționării deciziei motivate. Decizia motivată de respingere

a sesizării Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu art.19 alin.(1) lit.e), se

transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile de la data emiterii.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

cererea de chemare în judecată și cererea ulterior concretizată, în referință și

în cadrul ședinței de judecată, precum și în temeiul dispozițiilor art. 5, 10

alin. (2), 11 alin. (1) lit. a), 17, 20 și 189 alin. (1) din Codul administrativ,

instanța reține că acțiunea depusă de Ana Cojocari este admisibilă, însă

nefondată în fapt și în drept.

Cojocari a depus la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul

poștei electronice petiție@csm.md, cererea înregistrată cu nr. 898 p/m, prin

care a solicitat luarea unor măsuri urgente și eficiente pentru asigurarea

respectării dreptului său la un proces echitabil și cele în cauza în care este

parte (f.d.1, dosar administrativ). Prin dispoziția nr. 646 s- 898 p/m din 14

iulie 2023, în conformitate cu prevederile art. 21 al Legii nr. 178 din 25 iulie

2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, sesizarea înaintată

de Cojocari Ana privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului

Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău a fost repartizată

inspectorului- judecător Tatiana Craiu (f.d.2 dosar administrativ).

cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 907 p/m cererea, prin

care a solicitat luarea măsurilor urgente și eficiente pentru asigurarea

respectării dreptului său la un proces echitabil și cele în cauza în care este

7

parte (f.d.4-5, dosar administrativ). Prin dispoziția nr. 651 s-907 p/m din 14

iulie 2023, sesizarea înaintată de Cojocari Ana privind tragerea la răspundere

disciplinară a judecătorului Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel

Chișinău a fost repartizată inspectorului- judecător Tatiana Craiu (f.d.6 dosar

administrativ).

cu art. 19 alin. (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, au fost conexate într-o singură procedură sesizările nr. 646 s-

898 p/m și nr. 651 s- 907 p/m (f.d.7 dosar administrativ).

p/m) din 7 august 2023 a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea depusă de

Cojocari Ana privind tragerea la răspundere disciplinară a magistratului

Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău (f.d.8-13 dosar

administrativ).

de 17 august 2023, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție,

anexat la materialele procedurii (f.d.15 dosar administrativ).

a înregistrat în cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii cu nr. 908 p/m

cererea prin care a solicitat luarea măsurilor necesare pentru remedierea

chestiunii legate de publicarea hotărârii în cauza intentată de Ana Cojocari

împotriva SRL „Soldi” privind încasarea sumei și asigurarea respectării

dreptului său la un proces echitabil, cu notificarea ulterioară despre măsurile

întreprinse (f.d.17, dosar administrativ). Prin dispoziția nr. 652s-908 p/m din

14 iulie 2023 sesizarea înaintată de Ana Cojocari privind tragerea la

răspunderea disciplinară a judecătorului Irina Țonov de la Judecătoria

Chișinău sediul Centru a fost repartizată inspectorului-judecător Diana Ioniță

(f.d.18 dosar administrativ).

a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea cet. Cojocari Ana privind atragerea

la răspundere disciplinară a judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău

sediu Centru, Țonov Irina. Decizia a fost recepționată de Cojocari Ana la

data de 29 august 2023, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de

recepție, anexat la materialele procedurii (f.d.19-25, dosar administrativ).

Superior al Magistraturii cererile cu nr. 975 p/m și nr. 986 p/m, prin care a

solicitat identificarea judecătorului vinovat de emiterea unei hotărâri

contradictorii, contrare securității raporturilor juridice și autorității de lucru

judecat, cu atragerea ulterioară a acestuia la răspundere disciplinară (Cazacu

8

Grigore sau Irina Țonov) (f.d.29-31 dosar administrativ). Conform

dispoziției nr. 700 s - 975 p/m (986 p/m) din 28 iulie 2023 sesizarea înaintată

de Ana Cojocari privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor

Irina Țonov de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și Grigore Cazacu de

la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani a fost repartizată inspectorului-

judecător Vladimir Brașoveanu (f.d.32 dosar administrativ).

august 2023 a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea depusă de Cojocari Ana

privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor de la Judecătoria

Chișinău sediul Rîșcani, Cazacu Grigore și judecătoriei Chișinău, sediul

Centru Țonov Irina. Decizia Inspecției Judiciare a fost recepționată de

Cojocari Ana la data de 12 septembrie 2023, fapt confirmat prin semnătura

de pe avizul de recepție, anexat la materialele procedurii (f.d.33-42, dosar

administrativ).

Superior al Magistraturii cererea înregistrată cu nr. 1097 p/m, prin care a

solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Ecaterina

Palanciuc care își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel Chișinău.

Prin dispoziția nr. 794s-1097 p/m din 18 august 2023 sesizarea înaintată de

Ana Cojocari privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului

Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău a fost repartizată

inspectorului-judecător Tatiana Craiu. Inspecția judiciară prin decizia nr.

794 s-1097 p/m din 23 august 2023, în temeiul art. 20 alin. (2) din legea cu

privire la răspundere disciplinară a judecătorilor, a declarat inadmisibilă

sesizarea cet. Ana Cojocari privind tragerea la răspundere disciplinară a

magistratului Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău (f.d.44-48,

dosar administrativ).

cancelaria CSM a fost înregistrată cu nr. 1099 p/m cererea Anei Cojocari,

prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Irina

Țonov de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru în legătură cu gestionarea

necorespunzătoare a înregistrărilor audio și a proceselor verbale ale

ședințelor de judecată. Prin dispoziția nr. 796 s-1099 p/m din 18 august 2023

sesizarea înaintată de Ana Cojocari privind tragerea la răspundere

disciplinară a judecătorului Irina Țonov din cadrul Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru a fost repartizată inspectorului – judecător Diana Ioniță. Prin

decizia Inspecției Judiciare nr. 796s-1099 p/m din 29 septembrie 2023 a fost

respinsă ca neîntemeiată sesizarea cet. Cojocari Ana privind tragerea la

răspundere disciplinară a judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău,

9

sediul Centru Țonov Irina. Decizia Inspecției Judiciare a fost notificată

petiționarei la 20 octombrie 2023, scrisoarea cu nr. de ieșire 3257 m/i (f.d.

51-62, dosar administrativ).

Consiliului Superior al Magistraturii repararea prejudiciului moral cauzat

prin omisiunile și neglijența manifestată de către Consiliu la examinarea

argumentelor sesizărilor sus notate. A susținut că prejudiciul moral se

manifestă prin: frustrare și dezamăgire; pierderea de încredere în Consiliu și

sistemul judecătoresc, stres și anxietate; costuri financiare și emoționale;

discriminare și tratament incorect (f.d.63-67).

2023 a respins cererea Anei Cojocari de reparare a prejudiciului moral pentru

omisiunile și neglijența pretins manifestată în deciziile sale emise la

sesizările depuse, odată ce nu s-a constatat o asemenea omisiune și neglijență

la soluționarea sesizărilor privind tragerea la răspundere disciplinară a unor

judecători, depuse în perioada 12 iulie 2023-17 august 2023.

elementelor răspunderii civile delictuale, care să antreneze Consiliul

Superior al Magistraturii la răspundere delictuală și repararea din contul

autorității a prejudiciului pretins.

contestată de către Ana Cojocari în ordinea și termenul prevăzut de lege.

judecată, cu solicitări și argumente similare. Astfel, reclamanta a pretins să

fie obligat Consiliul Superior al Magistraturii să-i achite suma de 1 000 000

de lei, cu titlu de prejudiciul moral pentru aceleași pretinse omisiuni și

neglijențe de care a dat dovadă Consiliul la emiterea deciziilor și examinarea

sesizărilor acesteia în privința acțiunilor unor judecători.

dispozițiilor art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, acțiunea în

contencios administrativ formulată de Ana Cojocari a fost înaintată instanței

competente atât din punct de vedere material, cât și teritorial. Curtea

Supremă de Justiție este învestită prin lege cu competența de a soluționa în

primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios

administrativ ce vizează contestarea hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor. Deși, la caz Ana

Cojocari a solicitat doar obligarea autorității publice să emită actul

administrativ individual favorabil prin care să i se repare prejudiciului moral

de 1 000 000 de lei, completul de judecată menționează că asupra

10

temeiniciei/netemeiniciei acestei pretenții, Curtea Supremă de Justiție se va

expune prin prisma verificării legalității hotărârii nr. 455/29 din 18

octombrie 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

urmează să facă dovada existenței faptei prejudiciabile și a vinovăției

autorității publice.

Cojocari, urmează a fi analizată din perspectiva a trei aspecte:

- stabilirea ilegalității activității administrative desfășurată de autoritatea

publică privitor la sesizările din 12 iulie 2023 (nr. 907 p/m și nr. 908 p/m),

26 iulie 2023 (nr. 986 p/m) și din 17 august 2023 (nr. 1097 p/m și nr. 1099

p/m);

- procedura administrativă separată pentru stabilirea despăgubirilor

(cererea prealabilă din 18 septembrie 2023 depusă de Ana Cojocari);

- controlul judiciar în caz de refuz/omisiune sau cuantum inadecvat a

despăgubirii stabilite (hotărârea nr. 455/29 din 18 octombrie 2023 a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins

cererea Anei Cojocari privind repararea prejudiciului moral).

administrativ sau nesoluționarea în termenul legal a unei cereri sunt necesare

condițiile generale ale răspunderii delictuale, și anume: fapta ilicită,

prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Or,

acordarea despăgubirilor morale se sprijină pe premisa - existența unei

fapte/activități administrative ilicite. În lipsa acestei premise, condițiile

răspunderii civile delictuale, nu sunt întrunite.

a pretins că, nu a primit răspuns în termenul legal la cererile din 12 iulie 2023

(nr. 907 p/m și nr. 908 p/m), din 26 iulie 2023 (nr. 986 p/m) și din 17 august

2023 (nr. 1097 p/m și nr. 1099 p/m).

12 iulie 2023 - 17 august 2023, Ana Cojocari a solicitat luarea măsurilor

necesare pentru remedierea încălcărilor și pentru asigurarea respectării

dreptului său la un proces echitabil și tragerea la răspundere disciplinară a

judecătorilor Ecaterina Palanciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Irina Țonov

de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Grigore Cazacu de la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani.

cu privire la repararea prejudiciului moral, a reținut că sesizările Anei

Cojocari depuse în perioada 12 iulie 2023 - 17 august 2023 au fost examinate

11

de către organul competent Inspecția Judiciară, prin prisma legii speciale

incidente și anume Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor. Sesizările au fost verificate în termenele stabilite

și anume, termenul de 30 zile lucrătoare de la data înregistrării lor, iar pe

marginea acestora au fost adoptate decizii, care pot fi contestate în modul

stabilit de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, drept care i-a fost explicat

petiționarei.

sesizărilor depuse de Ana Cojocari în perioada 12 iulie 2023 – 17 august

2023 au fost expediate în adresa autorului sesizării și au fost recepționate de

către aceasta, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție

Cojocari nu a demonstrat întrunirea cumulativă a elementelor răspunderii

civile delictuale care să antreneze răspunderea autorității și repararea

prejudiciului pretins, în special, în condițiile în care nu s-a confirmat fapta

ilicită sub formă de omisiune și neglijență la soluționarea sesizărilor privind

atragerea la răspunderea disciplinară a unor judecători, depuse în perioada

de 12 iulie 2023 – 17 august 2023.

probatoriului care confirmă existența în actele Consiliului Superior al

Magistraturii a unei fapte prejudiciabile, a vinovăției autorității publice

legate de examinarea sesizărilor depuse în privința judecătorilor. Or,

reclamanta asemenea împrejurări nu a demonstrat, deși sarcina este atribuită

de legiuitor anume acesteia. Iar, simplele trăiri subiective de frustrare, stres

sau dezamăgire nu constituie prejudiciu moral reparabil, în lipsa unei atingeri

reale și grave aduse drepturilor nepatrimoniale protejate de lege.

adoptarea unor decizii motivate și de acces la căile legale de contestare,

nefiind demonstrată o ingerință substanțială într-un drept fundamental. Iar,

alegația ce ține de depășirea termenului de comunicare a unui act

administrativ nu echivalează cu nesoluționarea cererii în sensul art. 2006 din

Codul civil, atât timp cât cererea a fost examinată, soluționată prin decizie și

comunicată părții interesate, fără a fi afectat accesul acesteia la căile legale

de atac.

pârâtă la examinarea cererilor sale a omis termenul de examinare de 30 de

zile prevăzut de Codul administrativ.

reține că Ana Cojocari prin cererile depuse cu nr. 907 p/m, 908 p/m, 986

12

p/m, 1097 p/m și 1099 p/m a solicitat, în temeiul Legii nr. 178 din 25 iulie

2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, atragerea la

răspundere disciplinată a judecătorilor, care în opinia acesteia ar fi comis

abatere disciplinară.

procedura disciplinară a judecătorilor este reglementată prin Legea nr. 178

din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, act

normativ cu caracter special, care instituie un regim juridic distinct, complet

și autonom sub aspectul condițiilor de sesizare, verificare, examinare și

soluționare a cauzelor disciplinare.

din 22 decembrie 2017, norma specială prevalează asupra normei generale

ori de câte ori reglementează expres o anumită materie. În acest context,

Codul administrativ are caracter de drept comun, fiind aplicabil doar în

măsura în care legea specială nu conține reglementări proprii.

procedurale distincte pentru examinarea sesizărilor disciplinare, inclusiv

termenele de verificare a sesizării. Aceste dispoziții speciale configurează un

cadru normativ exhaustiv, care exclude aplicarea termenelor generale din

Codul administrativ. Aplicarea termenului general prevăzut de Codul

administrativ în detrimentul celui instituit de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014

ar contraveni voinței exprese a legiuitorului de a supune răspunderea

disciplinară a judecătorilor unui regim special.

statutul constituțional al judecătorului, garanțiile independenței justiției și

echilibrul dintre răspundere și independență – justifică existența unei

reglementări speciale, inclusiv sub aspectul termenelor, care nu poate fi

substituită prin norme generale.

aplicabil procedurii disciplinare este exclusiv cel prevăzut de Legea nr. 178

din 25 iulie 2014, dar nu termenul general din Codul administrativ, acesta

din urmă fiind inaplicabil în speță, întrucât materia este expres reglementată

prin lege specială.

judecată constată că autoritatea competentă a respectat în mod strict

termenele prevăzute de Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 pentru examinarea

cererilor înaintate.

examinată și respinsă ca neîntemeiată la 07 august 2023, fiind soluționată în

13

termen de 18 zile lucrătoare (dosar administrativ, f. 4, 8–13). De asemenea,

cererea din aceeași dată, înregistrată cu nr. 908 p/m, a fost examinată la 18

august 2023, în termen de 27 zile lucrătoare (dosar administrativ, f. 17, 19–

23).

examinată la 30 august 2023, în termen de 24 zile lucrătoare (dosar

administrativ, f. 29–31, 33–39), cererea din 17 august 2023, înregistrată cu

nr. 1097 p/m, a fost examinată la 23 august 2023, în termen de 4 zile

lucrătoare (dosar administrativ, f. 44-45, 47-48), iar cererea din 17 august

2023, înregistrată cu nr. 1099 p/m, a fost soluționată la 29 septembrie 2023,

în termen de 30 zile lucrătoare (dosar administrativ, f. 51-53, 55-59).

interiorul termenelor procedurale stabilite de legea specială, fără a se

înregistra depășiri nejustificate sau întârzieri imputabile autorității

competente.

încălcare a termenului general de examinare prevăzut de Codul administrativ

este nefondată, întrucât termenul aplicabil este cel instituit de Legea nr. 178

din 25 iulie 2014, ca lege specială.

procedurale în materia disciplinară nu este unul formal sau sancționator, ci

vizează asigurarea unui echilibru just între necesitatea clarificării situației de

fapt, complexitatea verificărilor și protecția drepturilor judecătorului vizat.

Or, în speță, autoritatea disciplinară a acționat cu promptitudine, examinând

fiecare cerere în mod individual, motivat și în limitele temporale stabilite de

lege.

prevăzut de Codul administrativ este neîntemeiată, neputând conduce la

constatarea tardivității sau ilegalității procedurilor disciplinare.

reținută, odată ce nu s-a demonstrat că a existat o activitate administrativă

ilegală. Iar, jurisprudența nu operează cu o prezumție absolută a prejudiciului

moral, astfel fiind necesară individualizarea vătămării patrimoniale.

instanța de judecată constată că acțiunea depusă de Ana Cojocari, prin care

se solicită obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită un act

administrativ individual prin care să dispună repararea integrală a

prejudiciului moral cauzat, în cuantum de 1 000 000 de lei, este neîntemeiată.

14

În lipsa unui temei legal care să justifice admiterea acțiunii, aceasta urmează

a fi respinsă.

Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Ana Cojocari

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la obligarea

emiterii actului administrativ.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

Notă: În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, art. 236 alin. (7) din Codul de

procedură civilă în legătură că judecătorul Ion Malanciuc este suspendat de drept din

funcție pe perioada exercitării mandatului de judecător la Curtea Constituțională, textul

integral al hotărârii este semnat de către președintele completului.

Președinte Stela Procopciuc

15