3d-46/23 — repararea prejudiciului moral

La 13 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ana Cojocari a depus cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin omisiunile și neglijența manifestată în deciziile sale și achitarea sumei de 1 000 000 de lei în beneficiul reclamantei.

La 13 noiembrie 2023, ora 17:00 cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Ana Cojocari a fost repartizată, în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Diana Stănilă.

Prin notificarea din 27 noiembrie 2023 s-a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii copia cererii de chemare în judecată depuse de Ana Cojocari, împreună cu înscrisurile anexate. S-a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să prezinte instanței de judecată în termen de 10 zile din data recepționării prezentei notificări: referința la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Cojocari, cu răspunsul la fiecare pretenție invocată de reclamant în acțiune; opinia privind existența/inexistența temeiurilor de inadmisibilitate și probele ce justifică această opțiune; opinia privind instanța competentă să examineze prezenta cauză.

La 7 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice Consiliul Superior al Magistraturii a depus referința, prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă a cererii de chemare în judecată depusă de Ana Cojocari.

La data de 20 decembrie 2023, în adresa Anei Cojocari a fost expediată copia referinței depuse de Ana Cojocari și s-a comunicat despre posibilitatea depunerii unei opinii referitor la argumentele expuse de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Referința depusă de Consiliul Superior al Magistraturii a fost recepționată de Ana Cojocari la data de 29 decembrie 2023. 1

La 3 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii prezentarea dosarului administrativ. La 4 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a depus la Curtea Supremă de Justiție dosarul administrativ.

La 16 ianuarie 2025, Ana Cojocari a depus cerere cu privire la accelerarea procedurii de judecare a cauzei.

În argumentarea cererii a indicat că până la moment nu a fost stabilită nici o ședință de judecată, iar lipsa progresului în examinarea cauzei contravine principiului rezonabil.

A menționat că această întârziere prejudiciază grav drepturile sale și creează o stare de incertitudine juridică inadmisibilă, afectându-i astfel dreptul fundamental la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, lipsa unei decizii prompte contribuie la perpetuarea prejudiciului moral suferit.

Suplimentar, a invocat că nerecepționarea unei soluții asupra cererii inițiale din 27 decembrie 2024, cât și faptul că deja de peste un an și o lună nu a fost stabilită ședința de judecată, nu face decât să îngreuneze și mai mult sarcina de a-și proteja și apăra drepturile sale, perpetuând astfel prejudiciul moral suferit, care se manifestă prin stres și frustrare.

Art. 192 alin. (11), (12) din Codului de procedură civilă: „În situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza. Instanța decide asupra cererii de la alin. (11 ) printr-o încheiere motivată, prin care fie obligă instanța care judecă cauza în fond să întreprindă un act procesual, stabilind, după caz, un anumit termen pentru accelerarea procedurii, fie respinge cererea. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 2 „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 216 alin. (1) din Codul administrativ: „Pentru pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor efectuează următoarele acțiuni: a) solicită pîrîtului și celorlalți participanți la proces referințe cu privire la acțiunea în contencios administrativ; b) clarifică circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată; c) solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit termenul-limită de prezentare a acestora; d) efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședință de judecată; e) stabilește data și ora pentru începutul dezbaterilor judiciare, cu citarea legală a tuturor participanților la proces.”

Cauza de contencios administrativ respectivă se află în examinare la faza de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare.

Faza de pregătire a cauzei de contencios administrativ pentru dezbaterile judiciare constituie etapa procedurală în cadrul căreia judecătorul raportor realizează toate demersurile necesare pentru a asigura că dosarul este complet și gata pentru a fi judecat în fond.

Aceasta fază este una complexă și include:  Verificarea actelor, prin care se asigură că toate documentele și probele relevante au fost depuse la dosar.  Cereri preliminare, înseamnă că părțile pot depune cereri preliminare, cum ar fi cereri de amânare, cereri de administrare de noi probe sau alte cereri procedurale.  Rezolvarea incidentelor procedurale, unde se soluționează eventualele incidente procedurale care ar putea împiedica sau întârzia desfășurarea procesului.  Stabilirea termenului de judecată, ceea ce presupune stabilirea datei și orei la care vor avea loc dezbaterile judiciare.  Citația părților, ultima etapa când părțile implicate în proces sunt citate pentru a se prezenta la dezbaterile judiciare. 3

Scopul acestei faze este de a asigura că procesul se va desfășura într- un mod ordonat și eficient, fără întârzieri inutile, asigurând astfel respectarea principiului termenului rezonabil de judecată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că înainte de a trece la citarea părților, instanța de judecată trebuie să parcurgă din oficiu toate etapele fazei de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare, pentru a se asigura că dosarul este complet și că toate aspectele procedurale au fost îndeplinite. Aceasta include verificarea actelor, soluționarea cererilor preliminare și rezolvarea incidentelor procedurale, astfel încât instanța să poată adopta, la final, o decizie corectă pe caz.

În context, se reține că potrivit informației din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorul Diana Stănilă are în procedură spre examinare circa 938 de dosare.

De asemenea, judecătorul Diana Stănilă face parte din Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate în temeiul Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și Legii nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative. Aceste cauze se examinează în termen de 30 de zile, cu invitarea parților în ședință și potrivit regulilor primei instanțe. Ținând cont de specificul evaluării externe a judecătorilor și procurorilor, acestea sunt de o complexitate sporită.

Mai mult, judecătorul Diana Stănilă examinează în primă instanță contestații depuse împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, având fixate multe ședințe publice.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează din jurisprudența constantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului - obligația pozitivă a instanțelor judecătorești de a întreprinde toate măsurile adecvate pentru ca procesul civil să se desfășoare în cadrul termenului rezonabil impus de dispozițiile art. 6 paragraful 1 din CEDO, obligație realizată, la caz.

Reținând circumstanțele constatate la cadrul legal citat supra, Completul de judecată conchide că la caz, nu există pericol de încălcare a termenului rezonabil de judecare a cauzei de contencios administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Ana Cojocari, privind accelerarea procedurii de examinare a cauzei. 4

În conformitate cu art. 195 și 230 din Codul administrativ, art. 192 alin. (11) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Ana Cojocari privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Cojocari împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin omisiunile și neglijența manifestată în deciziile sale și achitarea sumei de 1 000 000 de lei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ghenadie Eremciuc Lilia Roic-Botezatu 5