2ra-1263/23 — repararea prejudiciului material si moral, cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală si ale procuraturii

2ra-1263/23 — repararea prejudiciului material si moral, cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmărire penală si ale procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Cuculescu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii,

împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1263/23

NR. PIGD 2-22139771-01-2ra-05092023)

Stabilirea eronată de către instanțele ierarhic inferioare a cuantumului

prejudiciului moral, încasat în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Ciprian

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Mihaila, A. Braga

02 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererea de recurs depus de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ghenadie Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Natalia Moloșag, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și ale procuraturii

(f.d. 2, 3-13, vol. I).

2016, ofițerul de urmărire penală Nicolae Bruma din cadrul DCC a SPIA al

MAI a început urmărirea penală în cauza penală nr. 2016550013, pe faptul

abuzului de serviciu în interes material comis de reclamant în calitate de

Primar al or. Șoldănești. Prin ordonanța sa ofițerul de urmărire penală a

constatat că reclamantul, persoană cu funcție de demnitate publică, a însușit o

cantitate nestabilită de materiale de construcții (foi de ardezie) repartizate din

rezerva de stat pentru sinistrații care au suferit în urma calamităților naturale,

după care, prin înțelegere prealabilă cu Alexandru Cuculescu (tatăl

reclamantului) și Ion Gonța au întreprins acțiuni de comercializare a acestor

materiale.

2016 și 06 iulie 2016, a 42 de foi de ardezie însușite fraudulos din rezerva de

stat, la prețul de 3 630 de lei, mijloacele financiare fiind încasate de

reclamant.

Anticorupție, Vitalie Galeru, reclamantul a fost recunoscut în calitate de

bănuit în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 327 alin. (2) lit. b) din Codul

penal, fiind reținut pentru 72 de ore. La 15 iulie 2016, prin ordonanța aceluiași

procuror, reclamantul a fost pus sub învinuire pentru infracțiunea incriminată.

Vitalie Galeru, a pornit urmărirea penală conform elementelor constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (2) lit. d) din Codul penal, pe faptul

1

delapidării averii străine încredințate în administrarea vinovatului, cu

folosirea situației de serviciu, în cauza penală nr.2017978043. La aceiași dată,

prin ordonanța procurorului, cauzele penale au fost conexate într-o singură

procedură cu numărul 2016550013. Ulterior, acuzarea a fost modificată,

reclamantului fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute la art. 191

alin. (2) lit. d) din Codul penal.

Șoldănești, reclamantul a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 191 alin. (2) lit. d) din Codul penal, fiindu-i aplicată

sancțiune sub formă de amendă în mărime de 600 u.c., cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani. Totodată, s-a încasat

prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 3 630 de lei.

admis apelul declarat de avocatul Natalia Moloșag în interesele inculpatului.

S-a casat parțial sentința și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a

constatat că emiterea ordonanțelor de pornire a urmăririi penale la 10

februarie 2017, conexarea și punerea sub învinuire, au avut loc cu încălcarea

principiului non bis in idem (nimeni nu poate fi tras sau cercetat penal de două

ori pentru aceiași faptă) și cu încălcarea competenței materiale. S-a încetat

procesul penal din motiv că exisă circumstanțe ce exclud tragerea la

răspundere penală. S-a dispus ca probele acumulate în cauza penală

nr. 2017978043, invocate de partea acuzării, să fie declarate nevalabile

urmare acumulării lor în afara urmăririi penale.

admis recursul ordinar declarat de procuror, s-a casat decizia din 29 noiembrie

2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza la rejudecare în instanța de

apel în alt complet.

admis apelul avocatei Natalia Moloșag în interesele inculpatului, s-a casat

sentința din 20 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și s-a

pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care

s-a încetat procesul penal din motivul că există circumstanțe ce exclud

tragerea la răspundere penală în conformitate cu art. 391 alin. (1) pct.6) din

Codul de procedură penală.

admis recursul ordinar declarat de procuror, s-a casat decizia din 31 ianuarie

2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza la rejudecare în instanța de

apel în alt complet.

2

admis apelul avocatei Natalia Moloșag, s-a casat sentința din 20 septembrie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și s-a pronunțat o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Ion Cuculescu a fost

achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

ca inadmisibil recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat.

ce a căpătat irevocabilitate în baza deciziei din 16 iunie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, s-a constatat ilegalitatea acțiunilor organului de urmărire

penală și ale procuraturii. Or, organul de urmărire penală și procuratura nu au

administrat probatoriu care să indice cu claritate modalitatea prin care a fost

pretinsă comiterea infracțiunii, nu au constatat daunele considerabile ce

urmau să reprezinte consecințele prejudiciabile ale infracțiunii, să identifice și

să recunoască corespunzător victima infracțiunii.

iulie 2016 – 16 iunie 2021, s-a aflat ilegal sub urmărire penală, fără să existe

temei pentru pornirea și instrumentarea cauzei penale, or, la caz lipseau probe

ce ar demonstra vinovăția sa și ar permite tragerea la răspundere penală, cu

aplicarea pedepsei.

în mod ilegal au fost aplicate măsuri speciale de investigație, urmărirea

vizuală și achiziția de control. Or, prin această acțiune procesuală, SPIA a

încercat să asigure administrarea probelor în cauza penală, încercând să

provoace membrii familiei sale să primească sub orice formă mijloace

bănești, pentru a porni urmărirea penală în baza infracțiunii prevăzute la

art. 327 alin. (2) lit. b) din Codul penal. Iar, procurorul, la rândul său, a

autorizat efectuarea măsurilor speciale de investigații, inclusiv achiziția de

control.

înaintat la 15 iulie 2016 demers de aplicare a arestului preventiv.

sentința din 20 septembrie 2018, l-a recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (2) lit. d) din Codul penal, aplicându-i

sancțiune penală și încasând prejudiciul cauzat prin infracțiune.

urmărire penală, ale procuraturii, dar și ale Judecătoriei Orhei, sediul

3

Șoldănești, rezultă din decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și decizia din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost

achitat. Pornirea urmăririi penale, instrumentarea cauzei penale, iar ulterior și

condamnarea sa de către prima instanță, în lipsa probelor și a faptei

încriminate, sunt acțiuni vădite ilegale. Acest fapt denotă că atât organul de

urmărire penală, cât și procuratura, dar și instanța de judecată și-au exercitat

abuziv drepturile legale, admițând învinuiri lipsite de suport probator,

cauzând reclamantului prejudiciu moral și material.

penale și instrumentării cauzei penale, deținea o funcție de demnitate publică,

fiind ales primar al or. Șoldănești la alegerile locale din anul 2015 și

reprezenta o formațiune politică care se afla în opoziție cu guvernarea.

scopul de a-l înlătura de la conducerea primăriei și a-l supune politic, din

motiv că nu era docil puterii ce se afla la guvernare.

încălcat principiul universal în materia dreptului penal, deoarece, la 10

februarie 2017, a pornit o altă cauză penală doar pentru a oferi posibilitate

concurenților electorali desemnați de puterea de la guvernare de a declara

reclamantul că este hoț. Aceleași instrucțiuni au fost executate și de

judecătorul Ramona Mosnegutu, deoarece alegerile locale erau iminente, iar

calificativele atribuite reclamantului urmau să răsune și în adresa formațiunii

politice pe care o reprezenta. Este inadmisibil ca într-un stat de drept,

instrumentarea urmăririi penale în raport cu un funcționar public, în forma și

în condițiile în care s-a procedat cu reclamantul, să servească temei pentru

reducerea la tăcere a acestuia și înlăturarea din viața politică, cu denigrarea

unei formațiuni politice și a persoanei care este exponentul acesteia.

nevoit să apeleze la serviciile avocatei Natalia Moloșag, încheind în cadrul

urmării penale Contractele de asistență juridică nr. 024/07/2016 și

nr.014/05/2017 din 15 mai 2017, în baza cărora a achitat onorariul avocatului

în mărime de 30 000 de lei, în două tranșe conform bonurilor de plată seria

EA nr. 776296 din 19 mai 2017 și QL nr. 748817 din 15 septembrie 2021.

Respectiv, aceste cheltuieli urmează a-i fi compensate în baza art. 7 lit. e) din

Legea nr. 1545/1998.

muncă în afara țării, respectiv a contractat servicii de instruire și pregătire a

cadrelor pentru convorbiri în limba engleză de la TD Consulting Grup,

4

SRL „NYC Work&Travel” și pentru serviciile prestate a achitat 7 000 de lei,

conform Contractului nr. 6B din 09 ianuarie 2019, ceea ce constituie

prejudiciul material, care în opinia sa urmează să-i fie compensat de către stat

în baza Legii nr. 1545/1998.

pentru o muncă în SUA, însă din motiv că prin sentința din 20 septembrie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, a fost condamnat pentru

comiterea unei infracțiuni grave, la prezentarea cazierului juridic desfășurat,

Ambasada SUA din Republica Moldova i-a refuzat emiterea vizei.

ilegale, a pierdut venitul care îl putea încasa din munca prestată peste hotarele

țării (SUA) și mijloacele financiare achitate cu titlu de plată pentru instruire în

vederea susținerii convorbirii pentru angajare, care se probează prin:

Contractul nr. 6B din 09 ianuarie 2019; invoice din 09 ianuarie 2020; aplicația

online din 22 mai 2020.

acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală, procuraturii și instanței de

judecată i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm, fiindu-i știrbită reputația

profesională. A fost umilit de angajații organelor de drept doar pentru

apartenența la o formațiune politică aflată în opoziție cu puterea și persecutat

din prisma executării atribuțiilor de serviciu în raport cu lichidarea

consecințelor unor calamități naturale. Astfel, pentru că reclamantul a dorit să

repare prejudiciul cauzat unei persoane fizice, cu diligența necesară, a fost

condamnat pentru acest fapt, fiind indusă eronat ilegalitatea acțiunilor sale.

2019, în care a candidat pentru aceiași funcție publică, a fost denigrat și

declarat infractor care a atentat la patrimoniul autorității publice. În acest

context, prin intermediul mass-media a fost relatată informația privind

condamnarea reclamantului în calitate de ex-primar pentru delapidarea

patrimoniului primăriei, ceea ce inevitabil nu i-a permis să câștige în scrutinul

electoral.

amprentă profundă în psihicul său, deoarece a trecut prin sentimente de

neputință, umilință, a avut insomnie și depresie. Acțiunile procesuale de

urmărire penală la care a participat au avut un caracter de intimidare, fiindu-i

aplicat un tratament inadmisibil, tratat ca infractor, deși procurorul cunoștea

despre ilegalitatea acestor acțiuni, la fel ca și angajații SPIA antrenați la

presupusa infracțiune.

5

contact cu societatea și desfășurând activitatea respectivă, devenind lider și

exemplu în respectarea valorilor societății, a fost învinuit și condamnat ilegal

de comiterea unei infracțiuni patrimoniale, împrejurare ce inevitabil și

ireversibil i-a prejudiciat reputația profesională și personală și a pus în

dificultate integrarea sa în orice activitate socială de mai departe. Or,

presupusa faptă ilegală incriminată a fost relatată pe larg în mass-media, fiind

distribuită pe portalurile www.publica.md, www.anticoruptie.md,

www.zdg.md, www.cuvintul.md, www.canal2.md, www.protv.md,

www.deschide.md, www.impulstv.td, www.canal3.md, www.point.md,

www.jumaltv.md și altele. Cu toate că s-a constatat tragerea ilegală la

răspundere penală și condamnarea ilegală a reclamantului, în societate nu se

distribuie la moment nici o informație despre scuzele oficiale ce urmau să fie

aduse în adresa sa de procuratură.

a influențat asupra întinderii suferințelor ce i-au fost cauzate este și faptul că

acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală și ale procuraturii au fost

concertate și au durat 5 ani. Mai mult ca atât, aceste acțiuni ilegale au vizat

inclusiv rudele sale, iar acest fapt i-a agravat neliniștea sufletească. Perioada

în care și-a apărat drepturile lezate contra acțiunilor ilegale ale organului de

urmărire penală și procuraturii a influențat negativ asupra stării sale

psihofizice și s-a materializat în depresie, anxietate, insomnie, neliniște,

nesiguranță ce durează și acum.

repararea prejudiciului moral în temeiul Legii nr. 1545/1998, care-l estimează

la 1 000 000 de lei, cuantum ce rezultă din practica Curții Europene a

Drepturilor Omului în astfel de categorii de cauze în care Republica Moldova

a fost condamnată.

dispozițiilor art. 5, art. 7, art. 8 și art. 13 din Convenția Europenă pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 53 din

Constituția Republicii Moldova, art. 9 alin. (2) lit. f), art. 16 alin. (1) lit. g),

art. 19, art. 2007 și art. 2036 din Codul civil, art. 3 alin. (1) lit. a), b), c), e),

art. 6 lit. a), art. 7 lit. e), art. 11 și art. 12 din Legea privind modul de reparare

a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998.

încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

6

Republicii Moldova în beneficiul său a sumei de 37 000 de lei cu titlu

reparare a prejudiciului material, și anume compensarea cheltuielilor de

asistență juridică suportate în cauza penală și compensarea serviciilor de

instruire, a sumei de 1 000 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral

și obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova să aducă în numele

statului scuze publice oficiale reclamantului supus neîntemeiat urmăririi

penale.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Cuculescu. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Ion Cuculescu suma de 30 000 de lei, cu titlu de

reparare a prejudiciului material, și anume compensarea cheltuielilor de

asistență juridică suportate la examinarea cauzei penale, suma de 7 000 de lei

cu titlu de compensare a serviciilor de instruire și suma de 200 000 de lei, cu

titlu de reparare a prejudiciului moral. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d. 205, 210-218, vol. I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 02 februarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d. 208, vol. I), iar la 26 aprilie 2023 a

depus apelul motivat, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii în partea

admiterii cererii de chemare în judecată depusă de Ion Cuculescu, cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (f.d. 4-9, vol. II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a casat

hotărârea din 02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea încasării sumei cu titlu de cheltuieli pentru instruire, s-a rejudecat

cauza și s-a pronunțat o nouă hotărâre în această parte, prin care: s-a respins

ca fiind neîntemeiată solicitarea lui Ion Cuculescu de încasare a sumei de

7 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru instruire. În rest,

hotărârea din 02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

menținut (f.d. 20, 21-32, vol. II).

7

MOTIVAREA INSTANȚEI DE APEL

este subiectul Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, fiind în

drept să revendice pretențiile înaintate cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, reieșind din faptul că urmare a intentării urmăriri penale în

privința dânsului, ultimul prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 161-183, vol. I), rămasă irevocabilă prin decizia din 16 iunie

2021 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 185-188, vol. I), a fost achitat din

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

încălcarea drepturilor lui Ion Cuculescu prin acțiunile organului de urmărire

penală, ale procuraturii și instanței de judecată, deoarece a fost învinuit în

comiterea unei infracțiunii și condamnat penal, iar ulterior achitat irevocabil,

statul are obligația să-i reparare prejudiciul material și cel moral cauzat prin

acțiunile autorităților statului.

soluția primei instanțe în partea admiterii pretenției cu privire la repararea

prejudiciului material sub forma compensării cheltuielilor de asistență juridică

suportate în cadrul cauzei penale în mărime de 30 000 de lei, deoarece aceasta

se încadrează în cazul prevăzut la art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545/1998 și este

confirmată prin bonuri de plată privind cheltuielile de asistență juridică

suportate de reclamant pentru serviciile avocatului în cauza penală (f.d. 18-20,

vol. I).

că reclamantul întrunește condițiile prevăzute la art. 6 coroborat cu art. 10 din

Legea nr. 1545/1998 la repararea prejudiciului moral. Totodată, s-a apreciat

ca fiind echitabilă soluția primei instanțe în partea determinării mărimii

compensației pentru repararea prejudiciului moral în sumă de 200 000 de lei,

ca fiind conformă prevederilor art. 11 din Legea nr. 1545/1998.

primei instanțe în partea admiterii pretenției cu privire la compensarea

cheltuielilor suportate pentru serviciile de instruire și încasarea sumei de

7 000 de lei, cu titlul de prejudiciu material, or, această sumă, pretinsă cu titlu

de prejudiciu material, nu își regăsește acoperire în prevederile art. 7 din

Legea nr. 1545/1998.

8

de examinare cauza penală, nu constituie în mod automat temei de

compensare a acestora, deoarece nu au fost determinate de comportamentul

organului de urmărire penală, a procuraturii sau a instanței de judecată, nu au

fost suportate în legătură sau din cauza acțiunilor ilicite și, în special, dacă nu

sunt reglementate de lege ca fiind sume care pot fi restituite/compensate.

Serviciile de instruire și pregătire a cadrelor pentru convorbiri în limba

engleză, pentru care reclamantul a achitat 7 000 de lei nu au nici o legătură

cauzală cu dosarul penal și cu prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise

în acest proces penal.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 31 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri de respingere integrală a

acțiunii ca neîntemeiată (f.d. 37-42, vol. II).

instanța de apel au aplicat eronat a normelor de drept material ce țin de

încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, în condițiile în care

pentru aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 1545/1998, necesită de a fi

întrunite cumulativ (minim o condiție), atât circumstanțele prevăzute de art. 6

– dreptul la repararea prejudiciului, cât și de art. 3 – cazurile de reparare a

prejudiciului material și moral. Or, aceste norme sunt în realitate indisolubile,

nu pot fi aplicate separat.

de apel nu au luat în considerare pct. 14 din hotărârea Plenului Curții Supreme

de Justiției nr. 8 din 24 decembrie 2012, potrivit căruia examinarea

corectitudinii procedurilor de arestare, temeinicia deciziei de reținere sau

gradul de motivare al actului prin care a fost dispusă arestarea, nu ține de

competența instanței civile, deoarece aceste chestiuni urmează a fi decise în

cadrul procedurilor penale, în contextul celor relatate, constatăm cu

certitudine că instanța de fond absolut neîntemeiat și contrar prevederilor

poate intra în sarcina instanțelor civile, or, litigiu de judecată întemeiat în baza

Legii nr.1545 este cu caracter civil și nu ține de competenta instanței de

judecată de a se expune pe marginea circumstanțelor ce țin de desfășurarea

urmării penale.

9

acordarea prejudiciului material și moral lui Ion Cuculescu s-a bazat doar pe

declarații și presupuneri, la fel, instanța de apel n-a reflectat în decizia sa

motivată concluziilor sale cu privire la faptul pe care probe s-a bazat la luarea

deciziei cu privire la stabilirea cuantumului prejudiciului acordat.

morale în mărime de 200 000 de lei este destul de exagerată și neechitabilă

suferințelor pretinse că ar fi fost posibil suportate ținându-se cont de natura

dreptului lezat, durata desfășurării urmăririi penale, neaplicării măsurilor

preventive, statutul și vârsta reclamantului, precum și de faptul că cauza

penală intentată în privința acesteia nici nu a fost înaintată în judecată, fiind

încetată la stadia de urmărire penală. Astfel constată că decizia instanței de

apel și a instanței de fond de a acorda despăgubire morală este una

neîntemeiată și bazată pe presupuneri și deduceri, ceea ce contravine

prevederilor art.239 din Codul de Procedură Civilă al RM, care prevede

expres că: Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

de apel de a acorda prejudiciu material s-a bazat doar pe niște speculații cu

privire la o eventuală deplasare/necesitate care „posibil a fost realizată” și

aceasta nu atinge un anumit grad de certitudine, constituind mai degrabă o

anticipare, astfel, dispunerea încasării prejudiciului material a fost bazată pe

niște presupuneri, ceea ce este inadmisibil într-un proces civil.

ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN RECURS

intimaților copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-

a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la

materialele dosarului (f. d. 48, vol. II).

adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

10

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI

alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în

baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție

până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

la 01 septembrie 2023):

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de

competența Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

la 01 septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

11

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța

verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin

prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea

în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

esențiale invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat

art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea

participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat

admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să

modifice decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.”

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești:

„(1) În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noțiuni:

acțiuni ilicite – acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze

cazurile cu privire la contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale

instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se

manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană

nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori

fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală

sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor

procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni);

cazuri excepționale – cazuri când persoanei i-au fost încălcate grav și abuziv

drepturile și libertățile fundamentale garantate de Constituție și de tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte ori cînd consecințele

acțiunilor ilicite comise sînt extrem de grave sau chiar iremediabile.

12

„.(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest,

de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere

penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității;

c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a

percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau

suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de

procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;

d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale

sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;

e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor

legislației;

f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a

ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu

funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din

instanțele judecătorești.”

„(1) Cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se

examinează în conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare. Organul

care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este

Ministerul Justiției.

(2) Cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în

termen de 3 ani de la data apariției dreptului la repararea prejudiciului.”

„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta

lege, apare în cazul:

a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe

temeiuri de reabilitare;

c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea

arestului contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art.313 alin.(5)

din Codul de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub

urmărire penală, a încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor

organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de

investigații.”

„În cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează

sau i se restituie:

a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală

de existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite;

b) pensia sau indemnizația a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului

ilegal și ținerii sub arest;

13

c) averea (inclusiv depunerile bănești și dobânzile aferente, obligațiile

împrumuturilor de stat și câștigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul

statului de către instanța judecătorească sau ridicată de organul de urmărire

penală, precum și averea sechestrată;

d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinței judiciare și cheltuielile

de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acțiunile ilicite;

e) sumele plătite de ea pentru asistența juridică;

f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea față de

aceasta a unor acțiuni ilicite (a maltratării);

g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală,

organul procuraturii sau în instanța judecătorească.”

„(1) Mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește

de instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a

compensației se determină luîndu-se în considerare:

a) ravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă;

b) caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și

la examinarea cauzei penale în instanța de judecată;

c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea

persoanei;

d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în

instanța de judecată;

e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei;

f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice;

g) măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și

psihice cauzate;

h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

(2) Instanța de judecată va determina mărimea compensației și în baza

criteriilor specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

(3) În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării

rezonabile și echitabile a prejudiciului moral. ”

„(1) Prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile organelor de urmărire penală,

ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată se repară de către stat integral,

indiferent de vinovăția persoanei responsabile, în următoarele cazuri:

a) condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a

măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației

scrise de a nu părăsi localitatea.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral

cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în

14

mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont

particularitățile cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta

electronică Zimbra, anexat la fila dosarului 33, vol. II, copia deciziei motivate

a instanței de apel a fost notificată participanților la proces în mod electronic

în data de 24 iulie 2023. Astfel, se consideră că, în condițiile speței,

Ministerul Justiției al Republicii Moldova a respectat termenul de atac,

deoarece cerere de recurs a fost depusă la 09 august 2023.

caz, examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea

și audierea participanților la proces.

aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de recurs depusă de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova este întemeiată și urmează a fi admisă, cu modificarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea sumei încasate cu titlu

de reparare a prejudiciului moral, din motivele ce succed.

acțiunea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii

Generale a Republicii Moldova, a solicitat încasarea din contul bugetului de

stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul

său prejudiciul material în sumă de 37 000 de lei, compus din 30 000 de lei

cheltuieli de asistență juridică în cadrul dosarului penal și 7 000 de lei servicii

de instruire, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 1 000 000 de lei

și obligarea Procuraturii Generale a Republicii Moldova să aducă în numele

statului scuze publice oficiale reclamantului supus neîntemeiat urmăririi

penale (f. d. 2, 3-13, vol. I).

cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cuculescu, a încasat din bugetul

de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Ion Cuculescu

cu titlu de reparare a prejudiciului material sub forma cheltuielilor de asistență

juridică la examinarea cauzei penale în mărime de 30 000 de lei, serviciilor de

instruire în mărime de 7 000 de lei, precum și a sumei de 200 000 de lei cu

titlu de reparare a prejudiciului moral; în rest, acțiunea a respins-o ca

neîntemeiată (f. d. 205, 210-218, vol. I).

15

hotărârea din 02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea compensării cheltuielilor pentru instruire în sumă de 7 000 de lei și în

această parte a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a respins pretenția dată ca

fiind neîntemeiată. În rest, hotărârea din 02 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, s-a menținut (f.d. 20, 21-32, vol. II).

Apel Chișinău și a hotărârii din 02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că instanța de apel a stabilit corect raportul juridic litigios, a

identificat corect normele ce-l guvernează și a stabilit corect natura drepturilor

încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată cu

titlu de reparare a prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor

reclamantului prin acțiunile ilegale ale autorităților statului, nu s-a ținut cont

de criteriile de determinare a mărimii compensației pentru prejudiciul moral

cauzat. Din acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

va admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și va

modifica decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în sensul

diminuării cuantumului prejudiciului moral încasat.

iulie 2016, ofițerul de urmărire penală Nicolae Bruma din cadrul DCC a SPIA

al MAI a început urmărirea penală în cauza penală nr. 2016550013, pe faptul

abuzului de serviciu în interes material comis de reclamant în calitate de

Primar al or. Șoldănești. Conform organul de urmărire penală, la 29 iunie

2016 și 06 iulie 2016, au fost comercializate 42 de foi de ardezie însușite

fraudulos din rezerva de stat, la prețul de 3 630 de lei, iar mijloacele

financiare fiind încasate de reclamant.

reclamantul a fost recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii

prevăzută la art. 327 alin.(2), lit. b) din Codul penal, fiind reținut pentru 72

ore.

fost pus sub învinuire pentru infracțiunea incriminată.

Anticorupție a pornit urmărirea penală conform elementelor constitutive ale

infracțiunii de la art. 191 alin. (2) lit. d) din Codul penal, pe faptul delapidării

averii străine încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației

de serviciu, în cauza penală nr. 2017978043.

16

conexate într-o singură procedură cu numărul 2016550013. Totodată, același

procuror a modificat acuzarea învinuitului, incriminându-i doar infracțiunea

de la art. 191 alin. (2) lit. d) din Codul penal.

Șoldănești, Ion Cuculescu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 191 alin. (2) lit. d) din Codul penal, fiindu-i aplicată

sancțiune sub formă de amendă în mărime de 600 u.c., cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani. Totodată, s-a încasat

prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 3 630 de lei.

admis apelul declarat de avocatei Natalia Moloșag, în interesele inculpatului.

S-a casat parțial sentința și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a

constatat că emiterea ordonanțelor de pornire a urmăririi penale la 10

februarie 2017, conexarea și punerea sub învinuire, au avut loc cu încălcarea

principiului non bis in idem (nimeni nu poate fi tras sau cercetat penal de două

ori pentru aceiași faptă) și cu încălcarea competenței materiale. S-a încetat

procesul penal din motiv că exisă circumstanțe ce exclud tragerea la

răspundere penală. S-a dispus ca probele acumulate în cauza penală

nr. 2017978043, invocate de partea acuzării, să fie declarate nevalabile

urmare acumulării lor în afara urmăririi penale.

ordinar declarat de procuror, iar cauza a fost remisă la rejudecare în instanța

de apel în alt complet.

în numele inculpatului, s-a casat sentința din 20 septembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit de prima instanță. S-a încetat procesul penal din motiv că

există circumstanțe ce exclud tragerea la răspundere penală în conformitate cu

art. 391 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală.

ordinar declarat de procuror, iar cauza a fost remisă la rejudecare în instanța

de apel în alt complet.

admis apelul avocatei Natalia Moloșag, casată sentința din 20 septembrie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, prin care Ion Cuculescu a fost

achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

17

respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul Radu Sîli din

Procuratura mun. Chișinău.

judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel

corect a reținut existența dreptului reclamantului Ion Cuculescu la

despăgubire pentru prejudiciul material și moral, cauzat prin acțiunile ilicite

ale autorităților statului, în conformitate cu art. 3 și art. 6 lit. a) din Legea

nr. 1545/1998, având în vedere achitarea prin sentință irevocabilă a acestuia,

din motiv că fapta imputată nu constituie infracțiune.

organelor de urmărire penală și procuraturii, lui Ion Cuculescu i-au fost lezate

drepturile sale, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral. Însă, mărimea concretă a

compensației urmează a fi determinată conform criteriilor de la art. 11 din

Legea nr. 1545/1998. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a

prejudiciului moral este criteriul echității, conform căruia indemnizația pentru

prejudiciul suportat trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

Determinarea cuantumului despăgubirii nu este o chestiune de oportunitate

sau de echivalare simbolică, ci una care trebuie să fie guvernată de criterii

obiective, prevăzute de art. 11 din Legea nr. 1545/1998 și dezvoltate în

jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție și a Curții Europene a

Drepturilor Omului.

norma materială ce guvernează raportul juridic litigios și just a constatat

faptul că este reparabil prejudiciul moral cauzat lui Ion Cuculescu în urma

tragerii ilegale la răspundere penală.

a omis o analiză concretă și detaliată a criteriilor legale obligatorii, stabilite de

art. 11 din Legea nr. 1545/1998, pentru determinarea întinderii prejudiciului

moral. Această omisiune a condus la stabilirea unui cuantum ce se dovedește

a fi lipsit de fundamentare corespunzătoare și disproporționat față de

circumstanțele speței, dar și neconform cu practica judecătorească în spețe

similare. Așa, încasarea sumei de 200 000 de lei cu titlu de compensare a

prejudiciului moral este una exagerată și excesivă în raport cu criteriile

stabilite la caz și principiul general al echității.

prejudiciului moral trebuie stabilit în funcție de: a) gravitatea infracțiunii de a

cărei săvîrșire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea

18

încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei

penale în instanța de judecată; c) rezonanța pe care a avut-o în societate

informația despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum și

durata examinării cauzei penale în instanța de judecată; e) natura dreptului

personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferințele

fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; g) măsura în care compensația

bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; h) durata aflării

nelegitime a persoanei în detenție.

Curtea reține că acesta aproximativ cinci ani a fost subiect al cauzei penale

nr. 2017978043 (11 iulie 2016 – 16 iunie 2021), având succesiv calitatea de

bănuit, învinuit și inculpat. În cadrul dosarului penal, Ion Cuculescu a fost

audiat atât în cadrul urmării penale (în calitate de bănuit și învinuit), cât și în

cadrul cercetării judecătorești (în calitate de inculpat).

neîntemeiat și ilegal i-a fost incriminată comiterea unei infracțiuni care face

parte din categoria celor grave și care se pedepsea cu amendă în mărime de la

500 la 1 000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de până la 5 ani. Circumstanța dată comportă o

serioasă atingere adusă onoarei, reputației și credibilității unei persoane

publice, cu atât mai mult a unui politician.

faptul că reclamantul a fost reținut pentru 72 de ore, însă nu a fost arestat

preventiv sau deținut ulterior în penitenciar. În privința lui Ion Cuculescu nu

s-au aplicat măsuri privative de libertate pe termen lung.

sediul Șoldănești, l-a fost recunoscut vinovat pe Ion Cuculescu în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (2) lit. d) din Codul penal și l-a

condamnat penal. Deși sentința de condamnare nu era definitivă și, ulterior, a

fost casată, este rezonabil de admis faptul că ea a produs pentru Ion Cuculescu

consecințe sociale și profesionale, afectându-i viața publică, prin materiale

probitate în sursele mass-media.

pentru reclamant, pornirea urmăririi penale, recunoașterea acestuia în calitate

de bănuit, învinuit și inculpat, punerea sub învinuire pe nedrept de comiterea

unei infracțiuni care nu a comis-o, a avut un impact profesional și social,

afectându-i nu doar cariera, ci și relațiile personale, iar aceste acțiuni au fost

19

susceptibile să-i producă suferințe morale, de natură să lezeze demnitatea și

onoarea.

prejudiciu moral, dar a omis să aplice în mod complet și riguros criteriile

legale, rezultând un cuantum nejustificat în raport cu intensitatea suferințelor

dovedite. Or, în opinia instanței de recurs, suma de 200 000 de lei este una

exagerată, în condițiile lipsei unor probe directe privind efecte devastatoare

asupra vieții profesionale sau personale ale reclamantului. Astfel, diminuarea

acestei despăgubiri la suma de 100 000 lei este justificată de mai mulți factori,

printre care: caracterul limitat al măsurilor de constrângere aplicate;

inexistența unei condamnări definitive sau a unui regim de detenție; absența

prejudiciilor profesionale ireversibile sau a afectării grave a sănătății; lipsa

dovezilor privind stigmatizare publică sau marginalizare profesională;

comparabilitatea cu alte spețe soluționate de instanțele naționale.

în perioada urmării penale i-au lezat drepturile și că vătămarea acestor

drepturi rezidă întru-un prejudiciu moral, nu pot fi negate, corespund realității

și sunt întemeiate. Totuși, în circumstanțele speței, acestea nu justifică

existența și întinderea unui asemenea prejudiciu moral, precum cel încasat de

către instanța de apel. Or, scopul acordării daunelor morale constă în

realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru suferințele de

același ordin, dar nu a unei satisfacții patrimoniale. Prejudiciul moral trebuie

să fie compensatoriu, și nu punitiv.

să atenueze suferințele psihice și fizice cauzate reclamantului, fiind o

despăgubire echitabilă și corespunzătoare criteriilor de despăgubire stabilite

de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudența sa constantă

(cauza Șarban vs Republica Moldova și cauza Ceaicovschi vs Republica

Moldova).

comparabilă cu practica Curții Supreme de Justiție în cazuri similare în care

reclamanții au înaintat cereri de chemare în judecată în temeiul Legii nr. 1545

din 25 februarie 1998 (cauza Anatolie Vîntu vs Ministerul Justiției, cauza 2ra-

1011/23 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=77391), în care

despăgubirea acordată a fost de asemenea de 100 000 lei pentru o durată

similară a procedurilor și o situație juridică comparabilă.

Ministerul Justiției) și a CtEDO (Șarban vs Republica Moldova și cauza

20

Ceaicovschi vs Republica Moldova), suma de 100 000 lei îndeplinește

exigențele de echitate, proporționalitate și coerență jurisprudențială.

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul

Justiției a Republicii Moldova și de a modifica decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe în partea ce ține de cuantumul sumei încasate cu titlu

de prejudiciu moral, prin diminuarea sumei de la 200 000 (două sute de mii)

lei la suma de 100 000 (una sută mii) de lei, iar în rest – de a menține decizia

instanței de apel.

de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Modifică decizia din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptate în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Cuculescu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de

urmărire penală și ale procuraturii, în partea ce ține de cuantumul sumei

încasate cu titlu de reparare a prejudiciului moral, prin diminuarea sumei de la

200 000 (două sute de mii) lei la suma de 100 000 (una sută mii) de lei.

În rest, decizia din 31 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

21