2ra-1769/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii

2ra-1769/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și

de Giovanni Gallitelli, reprezentat de avocata Ina Bostan,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Giovanni Gallitelli împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenienți accesorii Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor,

Procuratura Anticorupție, Procuratura Generală cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale

procuraturii,

împotriva deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1769/23

NR. PIGD 2-21131450-01-2ra-1302204)

Recursul declarat după 1 septembrie 2023.

Recursul este vădit neîntemeiat. Motivarea extinsă asupra a raționamentelor

recursului nu exclude caracterul vădit neîntemeiat al acestuia. Invocarea în acțiune

și ulterior în recurs a unor obiecții îndreptate împotriva unui pîrît necorespunzător

echivalează cu un recurs vădit neîntemeiat.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)

Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, I. Țurcan)

25 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Ministerul Justiției, și a recursului depus de Giovanni Gallitelli,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Digore, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției

privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii.

la BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA și l-a alimentat în tranșe până la

acumularea sumei de 2 000 200,00 Euro. Contractul de depozit a fost încheiat pe

un termen de 8 ani, cu rata dobânzii anuale de 5,25%.

următoarea zi, prin Decizia Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor,

au fost sistate pe un termen de 5 zile operațiunile din conturile bancare deschise la

BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA. Ulterior, acest termen a fost prelungit.

fost aplicată măsura de constrângere de sechestrare a mijloacelor bănești în sumă

de 2 000 200,00 Euro deținute la contul de depozit, precum și asupra oricăror

mijloace ce pot parveni pe acest cont. Prin încheierea judecătorului de instrucție

din 5 noiembrie 2015 a fost sancționată punerea bunurilor sub sechestru, cu

interzicerea instituției financiare a limitării în orice formă a înscrierii mijloacelor

financiare la conturile menționate.

bănuit, fiind amânată aducerea la cunoștință a calității. Prin ordonanța procurorului

a fost dispusă autorizarea prelungirii urmăririi vizuale a acțiunilor bănuitului.

dosarului juridic și documentele primare la deschiderea conturilor bănuitului la BC

„Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA. Prin încheierea judecătorului de

instrucție din aceeași dată a fost autorizată ridicarea acestor documente.

art. 42 alin. (2), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal al Republicii Moldova. În

aceeași zi a fost emisă ordonanța privind dispunerea investigațiilor în vederea

1

căutării învinuitului și ordonanța privind reținerea acestuia pentru a fi pus sub

învinuire.

la 18 aprilie 2016 și predat colaboratorilor Centrului Național Anticorupție. În

aceeași zi a fost emisă ordonanță privind eliberarea lui.

din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Concomitent, a fost ridicat

sechestrul aplicat pe mijloacele financiare ce îi aparțin, procesul penal fiind clasat.

prin următoarele acțiuni pe care le consideră ilegale:

a. sistarea operațiunilor din conturile bancare deschise la BC

„Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA;

b. ridicarea documentelor ce conțin secret bancar și date cu caracter

personal;

c. aplicarea sechestrului asupra mijloacelor bănești în sumă de 2 000

200,00 Euro aflate pe contul bancar deschis la BC „Eximbank –

Gruppo Veneto Banca” SA;

d. pornirea urmăririi penale;

e. atribuirea calității de bănuit și amânarea aducerii la cunoștință a

ordonanței;

f. tragere la răspundere prin punerea sub învinuire în lipsă, fără

aducerea la cunoștință a ordonanței;

g. inițierea investigațiilor în vederea căutării;

h. reținerea;

i. urmărirea vizuală a acțiunilor în baza ordonanței procurorului.

prejudiciu moral prin încălcarea dreptului de proprietate, dreptului la viață privată,

dreptului la libera circulație, dreptului la secretul bancar.

s-a indicat că acesta constă în dobânda legală de întârziere. Prin cererea

reprezentantului său Eduard Digore, recurentul Giovanni Gallitelli și-a concretizat

pretenția privind încasarea prejudiciului material, indicând că acesta îl reprezintă

dobânda aferentă contractului de depozit care nu a fost încasată din cauza aplicării

sechestrului (Vol. I, f.d. 179-182). La baza acestei poziții, Giovanni Gallitelli a

indicat că a fost informat de către bancă despre faptul că ultima nu a putut să

calculeze oarecare dobânzi deoarece mijloacele bănești au fost sechestrate, iar

după punerea sechestrului au fost încetate orice operațiuni în privința lor.

solicitat încasarea prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală și ale procuraturii în sumă de 538 860,66 Euro și prejudiciului

moral în mărime de 145 000 Euro.

2

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Giovanni Gallitelli suma de 40 000 lei cu

titlu de prejudiciu material. În rest acțiunea a fost respinsă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Hotărârii, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelurile declarate de avocatul Eduard Digore, în interesele lui Giovanni Gallitelli,

și Ministerul Justiției.

Gallitelli este subiect al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, nefiind necesară

emiterea emiterea unui act judecătoresc de dispoziție prin care acțiunile organelor

de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanței de judecată să fie declarate

ilegale.

Giovanni Gallitelli și recunoașterea acestuia în calitate de învinuit, denotă

cauzarea suferințelor psihice, a unui anumit grad de frustrare și incertitudine,

retrăiri, încordare psihică și stare de disconfort, iar cuantumul prejudiciului

urmează a fi determinat proporțional acestora. Pe cale de consecință, apreciind în

ansamblu circumstanțele speței și având în vedere principiile compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și

gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei, instanța de apel

contrar apelantului Giovanni Gallitelli consideră echitabilă încasarea din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui

Giovanni Gallitelli a sumei de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia

Colegiului civil constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamantul apelant.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că nu oricare prejudicii materiale pot fi solicitate

3

pentru încasare în temeiul Legii nr.1545/1998, ci doar acele prejudicii care sunt

expuse în art.7 al legii nominalizate. Aceasta a mai indicat că Giovanni Gallitelli

putea solicita Băncii restituirea sumei depozitului imediat după sistare/sechestrare,

fapt nerealizat de către apelant, deși nu avea careva impedimente în acest sens.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a indicat că apelantul a avut și are dreptul

de a solicita Băncii, care a deținut în circuit mijloacele lui financiare, restituirea

surselor financiare și dobânzilor aferente.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli, au formulat cereri de recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2023.

a. Recursul Ministerului Justiției

instanței de judecată și a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii ca nefondată.

că decizia instanței de apel este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și prin admiterea recursului, se schimbă

sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție (art. 432 alin. (1) lit.

b) și e) din Codul de procedură civilă).

repararea prejudiciului în baza Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 este

necesar să fie întrunite cumulativ circumstanțele de la art. 6 și de la art. 3.

Dezvoltând acest argument, Ministerul Justiției susține că fiind în situația scoaterii

de sub urmărire penală, Giovanni Gallitelli nu a fost atras la răspundere penală, nu

a fost condamnat la pedeapsa sub formă de închisoare ți nii nu i-au fost aplicate

măsuri preventive, care ar fi declarate ilegale printr-un act judecătoresc.

Încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2021 nr. 2ra-1635/21. Totuși, instanța

observă că prezenta cauză este esențial diferită de cea la care a făcut referire

Ministerul Justiție. În cauza soluționată prin Încheierea nr. 2ra-1635/21 recurentul

a avut doar calitatea de bănuit, nu și calitatea de învinuit, cum a avut-o Giovanni

Gallitelli. În altă ordine de idei, în acea cauză, prima instanță a respins acțiunea și

instanța de apel a menținut hotărârea, recursul fiind declarat inadmisibil din motiv

că ar reprezenta un simplu dezacord cu soluția dată de instanțele ierarhic inferioare.

b. Recursul avocatei Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli,

4

casarea integrală a Deciziei Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a Hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată să fie admisă integral.

Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2023 se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor (art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul de

procedură civilă). În special a făcut referire la aprecierea vădit nerezonabilă a

probei – Contractul de depozit ***** din 6 februarie 2015.

Bostan, a indicat în cererea de recurs că anume din cauza intervenției organelor de

urmărire penală și ale procuraturii recurentului i-a fost cauzat prejudiciul material

invocat – pierderea dobânzilor aferente contractului de depozit. Dezvoltând acest

argument, recurentul susține că între acesta și BC „Eximbank-Gruppo Veneto

Banca” SA a fost încheiat un contract de depozit cu rada dobânzii de 5,25% pe an.

Cu toate acestea, recurentul consideră că Condițiile Generale Bancare pentru

persoanele fizice din Eximbank sunt contrare prevederilor art. 996 din Codul civil

și contractului încheiat. Prin urmare, recurentul consideră că instanța de apel a

apreciat vădit nerezonabil clauzele contractului de depozit și a încălcat principiul

forței obligatorii a contractului.

în cadrul cercetării judecătorești și nu au fost anexate la materialele dosarului, iar

răspunsul băncii referitor la faptul imposibilității calculării dobânzilor din cauza

sechestrului nu ar fi fost cercetat de instanța de apel.

Gallitelli a indicat că instanța de apel nu a ținut cont de disproporționalitatea

prejudiciului încasat cu cel pretins de apelant.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.

„Recursul este admis dacă:

5

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 12 septembrie 2023 (Vol. II, f.d. 73).

expediată Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2023 (Vol.

II, f.d. 89). Astfel Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

recursul declarat la 29 decembrie 2023 de către Ministerul Justiției și la 5 ianuarie

2024 de către avocata Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli, se consideră

depuse în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

a. Recursul Ministerului Justiției

Ministerul Justiției face trimitere la un precedent al Curții Supreme de Justiție și

6

indică în calitate de temei faptul că recursul ar schimba sau consolida

jurisprudența, acel precedent nu este similar cazului dedus judecății în speță.

corectitudinea aplicării de către instanțe de judecată a prevederilor art.3 și art. 6

din Legea nr.1545-XIII din data de 25 februarie 1998 în situația în care persoana

este scoasă de sub urmărire penală pe temei de reabilitare, urmare a deținerii

calității de învinuit în cauza penală și întreprinderii unui șir de acțiuni procesuale

în privința sa. În acest sens s-a dat, în context similar, apreciere argumentelor

Ministerului Justiției care susține că nu sunt întrunite cumulativ condițiile de

atragere a răspunderii patrimoniale a statului în situația în care a fost urmărirea

penală, a fost reținută și pusă sub învinuire persoana, ulterior fiind scoată de sub

urmărire penală (decizia nr. 2ra-139/24, § 64). La fel, a fost considerat ca fiind o

interpretare subiectivă argumentul Ministerului Justiției că inexistența unui act

judecătoresc irevocabil prin care să se constate că acțiunile organelor de urmărire

sunt ilegale nu ar atrage răspunderea statului prin prisma Legii nr. 1545-XIII din

25 februarie 1998 (decizia nr. 2ra-139/24, § 65).

neîntemeiat și, prin urmare, inadmisibil, întrucât nu aduce niciun argument nou

care să justifice reanalizarea unei chestiuni deja tranșate de Curtea Supremă de

Justiție într-un context juridic similar. Prin reluarea unor susțineri anterior

respinse, fără a scoate în evidență vreo schimbare de circumstanțe sau vreo eroare

de drept, Ministerul Justiției nu face decât să își manifeste un dezacord față de

soluțiile adoptate anterior în prezenta cauză.

b. Recursul avocatei Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli

exprimă preponderent o nemulțumire în raport cu cuantumul prejudiciului moral

compensat, decât scoate în evidență încălcări grave care ar determina intervenția

Curții Supreme de Justiție în modificarea soluției instanțelor inferioare.

este una vădit excesivă, motiv din care nu poate fi solicitată integral (145 000

Euro), or, prin prisma Convenției CEDO, cuantumul despăgubirii trebuie astfel

stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri

nejustificate pentru victimele daunelor.

examinat și apreciat cuantumul prejudiciului moral care urmează a fi compensat

recurentului Giovanni Gallitelli. În acest sens s-a apreciat natura dreptului lezat,

caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei. În

această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

7

este reparabil prejudiciul material cauzat persoanei fizice în urma blocării

conturilor bancare.

cauză au fost blocate mijloacele bancare aflate la contul BC „Eximbank – Gruppo

Veneto Banca”, precum și a oricăror mijloace financiare care vor parveni (inclusiv

procente din rata dobânzii la depozit) la conturile acestuia deschise la banca vizată

din momentul aplicării sechestrului. Totodată, prin aceeași încheiere a

judecătorului de instrucție s-a interzis instituției financiare BC „Eximbank –

Gruppo Veneto Banca” SA a limitării în orice formă a înscrierii mijloacelor

financiare la conturile menționate (Vol. I, f.d. 38-39).

abstract, ca măsură restrictivă asupra dreptului de proprietate, ci în contextul

intenției reale și efective a titularului contului față de disponibilitatea și utilizarea

sumelor respective. În cauza de față, contul bancar în cauză este un depozit

constituit pe o perioadă de 8 ani – până la 7 februarie 2022. Acest fapt indică asupra

intenției lui Giovanni Gallitelli la deschiderea contului de depozit – de a nu utiliza

mijloacele bănești respective în perioada de acțiune a contractului de depozit,

utilizarea mijloacelor bănești în acest sens fiind o excepție neinterzisă.

contractului de depozit, prin contractul de depozit bancar, banca sau o altă instituție

financiară (bancă), licențiată conform legii, primește de la clientul său (deponent)

sau de la un terț în folosul deponentului o sumă de bani pe care se obligă să o

restituie deponentului după un anumit termen (depozit la termen) sau la cerere

(depozit la vedere). Scopul inițial al deschiderii acestui cont de depozit, și nu a

unui alt tip de cont bancar (de exemplu cont curent bancar), a fost de a conserva

mijloacele bănești în vederea obținerii unei dobânzi.

obiectiv, efectul de a restrânge o libertate de dispoziție asupra mijloacelor bănești

de la contul de depozit bancar. Cu adevărat, contractul de depozit permite

posibilitatea retragerii mijloacelor bănești (pct. 2.4 din contractul de depozit), însă

acest instrument este unul de excepție în contextul raportului juridic în care s-a

antrenat Giovanni Gallitelli cu banca. La materialele dosarului nu există nici o

dovadă a solicitării ridicării, cel puțin, parțiale a sechestrului de pe conturile

bancare de la banca vizată.

depozit, se concluzionează că Giovanni Gallitelli a acceptat existența acestei

măsuri care opera în paralel cu intenția sa de a conserva mijloacele bănești și de a

nu le utiliza. Prin urmare, simpla existență a sechestrului pe un cont de depozit pe

un termen de opt ani nu denotă în mod automat o interferență în exercitarea

8

dreptului de proprietate, cât ea nu contravine expres conduitei sau voinței

exprimate de titular.

material se referă la faptul că urmare a existenței sechestrului, banca la care avea

deschis contul de depozit nu i-ar fi calculat dobânda contractuală.

sechestrului din 5 noiembrie 2015 (Vol. I, f.d. 38-39), instanța de judecată nu a

indicat vreo limitare la parvenirea mijloacelor bănești (inclusiv rata dobânzii la

depozit) pe conturile recurentului. Totodată s-a interzis instituției financiare BC

„Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a limitării în orice formă a înscrierii

mijloacelor financiare la conturile menționate.

prejudiciul material îl constituie suma dobânzilor aferente contractului de depozit.

În continuare, acesta indică faptul că contractul este acordul de voință al

semnatarilor și produce efecte juridice (pct. 19, 21 din cererea sa de recurs).

a Condițiilor Generale Bancare pentru persoanele fizice a Eximbank ar fi contrară

prevederilor art. 996 din Codul civil și contractului de depozit încheiat. La pct. 23

din cererea sa de recurs, Giovanni Gallitelli indică că contractul de depozit, fiind

un act juridic civil obligatoriu pentru părți, este unul purtător de dobânzi și doar

părțile puteau conveni ca banca să nu plătească deponentului dobândă.

SA de a calcula și achita dobânda (Vol. I, f.d. 187), Giovanni Gallitelli a solicitat

ca cuantumul acesteia să fie încasat în calitate de prejudiciu material de la stat.

neplata dobânzii nu vizează în mod direct o ingerință a autorităților statului în

patrimoniul reclamantului, dar comportamentul contractual al băncii în raport cu

clauzele depozitului constituit. Însăși recurentul denotă o situație litigioasă în

contextul refuzului băncii de a calcula dobânda, aspect ce ține de analiza raportului

dintre părți și de interpretarea obligațiilor asumate de bancă, în condițiile

reglementate de contractul de depozit, condițiile de afaceri ale băncii și legislația

în vigoare.

prejudiciului material este vădit neîntemeiat. Fondul problemei pe care o indică

este direcționată împotriva unui pârât necorespunzător, întrucât litigiul pe fond se

referă la o eventuală neexecutare sau executare defectuoasă a obligațiilor

contractuale cu banca.

ulterior în recurs a unor obiecții îndreptate împotriva unui pîrît necorespunzător

echivalează cu un recurs vădit neîntemeiat în sensul art. 432 alin. (1) lit.f) din

9

Codul de procedură civilă, întrucât aceste critici nu privesc legalitatea hotărârii

pronunțate față de subiectul pasiv real al raportului juridic dedus judecății.

are uneori nevoie să recurgă la un raționament mai lung și minuțios în decizia sa,

nu schimbă nimic din caracterul „vădit” neîntemeiat al recursului. Un asemenea

raționament judiciar este dictat de obligația instanței de a combate cu claritate

argumentele formale ale reclamantului, chiar dacă ele sunt esențial lipsite de fond

juridic.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției și de

avocata Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli, împotriva deciziei din 12

septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

10