2ra-1769/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii
- Temei legal
- recursul este vadit neintemeiat. Motivarea extinsa asupra rationamentelor recursului nu exclude caracterul vadit neintemeiat al acestuia. Invocarea in actiune si ulterior in recurs a unor obiectii indreptate impotriva unui parat necorespunzator echivaleaza cu un recurs vadit neintemeiat
2ra-1769/23 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției și
de Giovanni Gallitelli, reprezentat de avocata Ina Bostan,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Giovanni Gallitelli împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenienți accesorii Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor,
Procuratura Anticorupție, Procuratura Generală cu privire la repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale
procuraturii,
împotriva deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1769/23
NR. PIGD 2-21131450-01-2ra-1302204)
Recursul declarat după 1 septembrie 2023.
Recursul este vădit neîntemeiat. Motivarea extinsă asupra a raționamentelor
recursului nu exclude caracterul vădit neîntemeiat al acestuia. Invocarea în acțiune
și ulterior în recurs a unor obiecții îndreptate împotriva unui pîrît necorespunzător
echivalează cu un recurs vădit neîntemeiat.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)
Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, I. Țurcan)
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Ministerul Justiției, și a recursului depus de Giovanni Gallitelli,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 2 septembrie 2021, Giovanni Gallitelli, reprezentat de avocatul Eduard
Digore, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției
privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală și ale procuraturii.
În susținerea acțiunii a indicat că în 2015 a deschis un cont bancar de depozit
la BC „Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA și l-a alimentat în tranșe până la
acumularea sumei de 2 000 200,00 Euro. Contractul de depozit a fost încheiat pe
un termen de 8 ani, cu rata dobânzii anuale de 5,25%.
La 20 august 2015 tipul tranzacției a fost calificat drept unul suspect, iar în
următoarea zi, prin Decizia Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor,
au fost sistate pe un termen de 5 zile operațiunile din conturile bancare deschise la
BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA. Ulterior, acest termen a fost prelungit.
Prin ordonanța Ofițerului superior Fiodor Verlan din 5 noiembrie 2015 a
fost aplicată măsura de constrângere de sechestrare a mijloacelor bănești în sumă
de 2 000 200,00 Euro deținute la contul de depozit, precum și asupra oricăror
mijloace ce pot parveni pe acest cont. Prin încheierea judecătorului de instrucție
din 5 noiembrie 2015 a fost sancționată punerea bunurilor sub sechestru, cu
interzicerea instituției financiare a limitării în orice formă a înscrierii mijloacelor
financiare la conturile menționate.
La 5 noiembrie 2015, Giovanni Gallitelli a fost recunoscut în calitate de
bănuit, fiind amânată aducerea la cunoștință a calității. Prin ordonanța procurorului
a fost dispusă autorizarea prelungirii urmăririi vizuale a acțiunilor bănuitului.
Prin ordonanța de ridicare din 17 noiembrie 2015 a fost dispusă ridicarea
dosarului juridic și documentele primare la deschiderea conturilor bănuitului la BC
„Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA. Prin încheierea judecătorului de
instrucție din aceeași dată a fost autorizată ridicarea acestor documente.
La 1 februarie 2016, Giovanni Gallitelli a fost pus sub învinuire conform
art. 42 alin. (2), art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal al Republicii Moldova. În
aceeași zi a fost emisă ordonanța privind dispunerea investigațiilor în vederea
1
căutării învinuitului și ordonanța privind reținerea acestuia pentru a fi pus sub
învinuire.
Giovanni Gallitelli a fost reținut de către colaboratorii poliției de frontieră
la 18 aprilie 2016 și predat colaboratorilor Centrului Național Anticorupție. În
aceeași zi a fost emisă ordonanță privind eliberarea lui.
La 8 octombrie 2020 Giovanni Gallitelli a fost scos de sub urmărire penală
din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Concomitent, a fost ridicat
sechestrul aplicat pe mijloacele financiare ce îi aparțin, procesul penal fiind clasat.
Giovanni Gallitelli susține că i-a fost cauzat prejudiciu material și moral
prin următoarele acțiuni pe care le consideră ilegale:
a. sistarea operațiunilor din conturile bancare deschise la BC
„Eximbank – Gruppo Veneto Banca” SA;
b. ridicarea documentelor ce conțin secret bancar și date cu caracter
personal;
c. aplicarea sechestrului asupra mijloacelor bănești în sumă de 2 000
200,00 Euro aflate pe contul bancar deschis la BC „Eximbank –
Gruppo Veneto Banca” SA;
d. pornirea urmăririi penale;
e. atribuirea calității de bănuit și amânarea aducerii la cunoștință a
ordonanței;
f. tragere la răspundere prin punerea sub învinuire în lipsă, fără
aducerea la cunoștință a ordonanței;
g. inițierea investigațiilor în vederea căutării;
h. reținerea;
i. urmărirea vizuală a acțiunilor în baza ordonanței procurorului.
Toate aceste acțiuni, în viziunea lui Giovanni Gallitelli ar fi cauzat un
prejudiciu moral prin încălcarea dreptului de proprietate, dreptului la viață privată,
dreptului la libera circulație, dreptului la secretul bancar.
Referitor la prejudiciului material, inițial, în cererea de chemare în judecată
s-a indicat că acesta constă în dobânda legală de întârziere. Prin cererea
reprezentantului său Eduard Digore, recurentul Giovanni Gallitelli și-a concretizat
pretenția privind încasarea prejudiciului material, indicând că acesta îl reprezintă
dobânda aferentă contractului de depozit care nu a fost încasată din cauza aplicării
sechestrului (Vol. I, f.d. 179-182). La baza acestei poziții, Giovanni Gallitelli a
indicat că a fost informat de către bancă despre faptul că ultima nu a putut să
calculeze oarecare dobânzi deoarece mijloacele bănești au fost sechestrate, iar
după punerea sechestrului au fost încetate orice operațiuni în privința lor.
Prin cererea de chemare în judecată concretizată, Giovanni Gallitelli a
solicitat încasarea prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală și ale procuraturii în sumă de 538 860,66 Euro și prejudiciului
moral în mărime de 145 000 Euro.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru
acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din bugetul de stat prin intermediul
Ministerului Justiției în beneficiul lui Giovanni Gallitelli suma de 40 000 lei cu
titlu de prejudiciu material. În rest acțiunea a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 3 octombrie 2022, avocatul Eduard Digore a depus apel împotriva
Hotărârii, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
La 26 octombrie 2022, Ministerul Justiției a depus apel prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere
integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 12 septembrie 2023 Curții de Apel Chișinău a fost respinse
apelurile declarate de avocatul Eduard Digore, în interesele lui Giovanni Gallitelli,
și Ministerul Justiției.
În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a indicat că Giovanni
Gallitelli este subiect al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, nefiind necesară
emiterea emiterea unui act judecătoresc de dispoziție prin care acțiunile organelor
de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanței de judecată să fie declarate
ilegale.
Instanța de apel a considerat că intentarea cauzei penale în privința lui
Giovanni Gallitelli și recunoașterea acestuia în calitate de învinuit, denotă
cauzarea suferințelor psihice, a unui anumit grad de frustrare și incertitudine,
retrăiri, încordare psihică și stare de disconfort, iar cuantumul prejudiciului
urmează a fi determinat proporțional acestora. Pe cale de consecință, apreciind în
ansamblu circumstanțele speței și având în vedere principiile compensării
echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și
gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei, instanța de apel
contrar apelantului Giovanni Gallitelli consideră echitabilă încasarea din contul
bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui
Giovanni Gallitelli a sumei de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia
Colegiului civil constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamantul apelant.
Referitor la capătul de pretenție privind repararea prejudiciului material,
Curtea de Apel Chișinău a indicat că nu oricare prejudicii materiale pot fi solicitate
3
pentru încasare în temeiul Legii nr.1545/1998, ci doar acele prejudicii care sunt
expuse în art.7 al legii nominalizate. Aceasta a mai indicat că Giovanni Gallitelli
putea solicita Băncii restituirea sumei depozitului imediat după sistare/sechestrare,
fapt nerealizat de către apelant, deși nu avea careva impedimente în acest sens.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a indicat că apelantul a avut și are dreptul
de a solicita Băncii, care a deținut în circuit mijloacele lui financiare, restituirea
surselor financiare și dobânzilor aferente.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 decembrie 2023, Ministerul Justiției, iar la 5 ianuarie 2024 avocata
Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli, au formulat cereri de recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2023.
a. Recursul Ministerului Justiției
Prin cererea sa de recurs, Ministerul Justiției a solicitat casarea hotărârii
instanței de judecată și a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii ca nefondată.
În calitate de temei de declarare a recursului, Ministerul Justiției a indicat
că decizia instanței de apel este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și prin admiterea recursului, se schimbă
sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție (art. 432 alin. (1) lit.
b) și e) din Codul de procedură civilă).
În principal, Ministerul Justiției în recursul său atrage atenția că pentru
repararea prejudiciului în baza Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 este
necesar să fie întrunite cumulativ circumstanțele de la art. 6 și de la art. 3.
Dezvoltând acest argument, Ministerul Justiției susține că fiind în situația scoaterii
de sub urmărire penală, Giovanni Gallitelli nu a fost atras la răspundere penală, nu
a fost condamnat la pedeapsa sub formă de închisoare ți nii nu i-au fost aplicate
măsuri preventive, care ar fi declarate ilegale printr-un act judecătoresc.
În calitate de jurisprudență națională, Ministerul Justiției a făcut referire la
Încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2021 nr. 2ra-1635/21. Totuși, instanța
observă că prezenta cauză este esențial diferită de cea la care a făcut referire
Ministerul Justiție. În cauza soluționată prin Încheierea nr. 2ra-1635/21 recurentul
a avut doar calitatea de bănuit, nu și calitatea de învinuit, cum a avut-o Giovanni
Gallitelli. În altă ordine de idei, în acea cauză, prima instanță a respins acțiunea și
instanța de apel a menținut hotărârea, recursul fiind declarat inadmisibil din motiv
că ar reprezenta un simplu dezacord cu soluția dată de instanțele ierarhic inferioare.
b. Recursul avocatei Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli,
4
Recurentul Giovanni Gallitelli a solicitat admiterea cererii de recurs,
casarea integrală a Deciziei Curții de Apel Chișinău și casarea parțială a Hotărârii
primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie admisă integral.
Avocata Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli a indicat că Decizia
Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2023 se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor (art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul de
procedură civilă). În special a făcut referire la aprecierea vădit nerezonabilă a
probei – Contractul de depozit ***** din 6 februarie 2015.
În susținerea poziției sale, Giovanni Gallitelli, reprezentat de avocata Ina
Bostan, a indicat în cererea de recurs că anume din cauza intervenției organelor de
urmărire penală și ale procuraturii recurentului i-a fost cauzat prejudiciul material
invocat – pierderea dobânzilor aferente contractului de depozit. Dezvoltând acest
argument, recurentul susține că între acesta și BC „Eximbank-Gruppo Veneto
Banca” SA a fost încheiat un contract de depozit cu rada dobânzii de 5,25% pe an.
Cu toate acestea, recurentul consideră că Condițiile Generale Bancare pentru
persoanele fizice din Eximbank sunt contrare prevederilor art. 996 din Codul civil
și contractului încheiat. Prin urmare, recurentul consideră că instanța de apel a
apreciat vădit nerezonabil clauzele contractului de depozit și a încălcat principiul
forței obligatorii a contractului.
În plus, mai susține că „Condițiile Generale Bancare” nu au fost examinate
în cadrul cercetării judecătorești și nu au fost anexate la materialele dosarului, iar
răspunsul băncii referitor la faptul imposibilității calculării dobânzilor din cauza
sechestrului nu ar fi fost cercetat de instanța de apel.
Referitor la cuantumul prejudiciului moral admis spre încasare, Giovanni
Gallitelli a indicat că instanța de apel nu a ținut cont de disproporționalitatea
prejudiciului încasat cu cel pretins de apelant.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă:
,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
5
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 12 septembrie 2023 (Vol. II, f.d. 73).
Totodată, la 9 noiembrie 2023, în adresa participanților la proces a fost
expediată Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2023 (Vol.
II, f.d. 89). Astfel Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 29 decembrie 2023 de către Ministerul Justiției și la 5 ianuarie
2024 de către avocata Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli, se consideră
depuse în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
a. Recursul Ministerului Justiției
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiției observă că, deși
Ministerul Justiției face trimitere la un precedent al Curții Supreme de Justiție și
6
indică în calitate de temei faptul că recursul ar schimba sau consolida
jurisprudența, acel precedent nu este similar cazului dedus judecății în speță.
Din contra, în practica sa recentă, Curtea Supremă de Justiție a verificat
corectitudinea aplicării de către instanțe de judecată a prevederilor art.3 și art. 6
din Legea nr.1545-XIII din data de 25 februarie 1998 în situația în care persoana
este scoasă de sub urmărire penală pe temei de reabilitare, urmare a deținerii
calității de învinuit în cauza penală și întreprinderii unui șir de acțiuni procesuale
în privința sa. În acest sens s-a dat, în context similar, apreciere argumentelor
Ministerului Justiției care susține că nu sunt întrunite cumulativ condițiile de
atragere a răspunderii patrimoniale a statului în situația în care a fost urmărirea
penală, a fost reținută și pusă sub învinuire persoana, ulterior fiind scoată de sub
urmărire penală (decizia nr. 2ra-139/24, § 64). La fel, a fost considerat ca fiind o
interpretare subiectivă argumentul Ministerului Justiției că inexistența unui act
judecătoresc irevocabil prin care să se constate că acțiunile organelor de urmărire
sunt ilegale nu ar atrage răspunderea statului prin prisma Legii nr. 1545-XIII din
25 februarie 1998 (decizia nr. 2ra-139/24, § 65).
În concluzie, recursul Ministerului Justiției se dovedește a fi vădit
neîntemeiat și, prin urmare, inadmisibil, întrucât nu aduce niciun argument nou
care să justifice reanalizarea unei chestiuni deja tranșate de Curtea Supremă de
Justiție într-un context juridic similar. Prin reluarea unor susțineri anterior
respinse, fără a scoate în evidență vreo schimbare de circumstanțe sau vreo eroare
de drept, Ministerul Justiției nu face decât să își manifeste un dezacord față de
soluțiile adoptate anterior în prezenta cauză.
b. Recursul avocatei Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că recurentul
exprimă preponderent o nemulțumire în raport cu cuantumul prejudiciului moral
compensat, decât scoate în evidență încălcări grave care ar determina intervenția
Curții Supreme de Justiție în modificarea soluției instanțelor inferioare.
Mărimea compensației solicitate spre încasarea de către Giovanni Gallitelli
este una vădit excesivă, motiv din care nu poate fi solicitată integral (145 000
Euro), or, prin prisma Convenției CEDO, cuantumul despăgubirii trebuie astfel
stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri
nejustificate pentru victimele daunelor.
Atât instanța de judecată, cât și instanța de apel, suficient de detaliat au
examinat și apreciat cuantumul prejudiciului moral care urmează a fi compensat
recurentului Giovanni Gallitelli. În acest sens s-a apreciat natura dreptului lezat,
caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei. În
această parte, recursul este vădit neîntemeiat.
În partea ce ține de compensarea prejudiciului material, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
7
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998
este reparabil prejudiciul material cauzat persoanei fizice în urma blocării
conturilor bancare.
Cu toate acestea, este esențial a atrage atenția asupra faptului că în prezenta
cauză au fost blocate mijloacele bancare aflate la contul BC „Eximbank – Gruppo
Veneto Banca”, precum și a oricăror mijloace financiare care vor parveni (inclusiv
procente din rata dobânzii la depozit) la conturile acestuia deschise la banca vizată
din momentul aplicării sechestrului. Totodată, prin aceeași încheiere a
judecătorului de instrucție s-a interzis instituției financiare BC „Eximbank –
Gruppo Veneto Banca” SA a limitării în orice formă a înscrierii mijloacelor
financiare la conturile menționate (Vol. I, f.d. 38-39).
Aplicarea sechestrului asupra unui cont bancar trebuie analizată nu doar în
abstract, ca măsură restrictivă asupra dreptului de proprietate, ci în contextul
intenției reale și efective a titularului contului față de disponibilitatea și utilizarea
sumelor respective. În cauza de față, contul bancar în cauză este un depozit
constituit pe o perioadă de 8 ani – până la 7 februarie 2022. Acest fapt indică asupra
intenției lui Giovanni Gallitelli la deschiderea contului de depozit – de a nu utiliza
mijloacele bănești respective în perioada de acțiune a contractului de depozit,
utilizarea mijloacelor bănești în acest sens fiind o excepție neinterzisă.
Potrivit art. 1222 alin. (1) din Codul civil, în vigoare la data încheierii
contractului de depozit, prin contractul de depozit bancar, banca sau o altă instituție
financiară (bancă), licențiată conform legii, primește de la clientul său (deponent)
sau de la un terț în folosul deponentului o sumă de bani pe care se obligă să o
restituie deponentului după un anumit termen (depozit la termen) sau la cerere
(depozit la vedere). Scopul inițial al deschiderii acestui cont de depozit, și nu a
unui alt tip de cont bancar (de exemplu cont curent bancar), a fost de a conserva
mijloacele bănești în vederea obținerii unei dobânzi.
Prin urmare, intervenția sechestrului asupra acestui cont nu are, în mod
obiectiv, efectul de a restrânge o libertate de dispoziție asupra mijloacelor bănești
de la contul de depozit bancar. Cu adevărat, contractul de depozit permite
posibilitatea retragerii mijloacelor bănești (pct. 2.4 din contractul de depozit), însă
acest instrument este unul de excepție în contextul raportului juridic în care s-a
antrenat Giovanni Gallitelli cu banca. La materialele dosarului nu există nici o
dovadă a solicitării ridicării, cel puțin, parțiale a sechestrului de pe conturile
bancare de la banca vizată.
În lipsa unei cereri de ridicare a sechestrului aplicat pe contul bancar de
depozit, se concluzionează că Giovanni Gallitelli a acceptat existența acestei
măsuri care opera în paralel cu intenția sa de a conserva mijloacele bănești și de a
nu le utiliza. Prin urmare, simpla existență a sechestrului pe un cont de depozit pe
un termen de opt ani nu denotă în mod automat o interferență în exercitarea
8
dreptului de proprietate, cât ea nu contravine expres conduitei sau voinței
exprimate de titular.
În general, critica lui Giovanni Gallitelli în partea reparării prejudiciului
material se referă la faptul că urmare a existenței sechestrului, banca la care avea
deschis contul de depozit nu i-ar fi calculat dobânda contractuală.
Instanța de judecată observă că prin încheierea de autorizare a aplicării
sechestrului din 5 noiembrie 2015 (Vol. I, f.d. 38-39), instanța de judecată nu a
indicat vreo limitare la parvenirea mijloacelor bănești (inclusiv rata dobânzii la
depozit) pe conturile recurentului. Totodată s-a interzis instituției financiare BC
„Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a limitării în orice formă a înscrierii
mijloacelor financiare la conturile menționate.
Însuși recurentul Giovanni Gallitelli indică în cererea de recurs că
prejudiciul material îl constituie suma dobânzilor aferente contractului de depozit.
În continuare, acesta indică faptul că contractul este acordul de voință al
semnatarilor și produce efecte juridice (pct. 19, 21 din cererea sa de recurs).
Recurentul încearcă în recursul său să pună în discuție că aplicarea în speță
a Condițiilor Generale Bancare pentru persoanele fizice a Eximbank ar fi contrară
prevederilor art. 996 din Codul civil și contractului de depozit încheiat. La pct. 23
din cererea sa de recurs, Giovanni Gallitelli indică că contractul de depozit, fiind
un act juridic civil obligatoriu pentru părți, este unul purtător de dobânzi și doar
părțile puteau conveni ca banca să nu plătească deponentului dobândă.
Cu toate acestea, urmare a refuzului BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca”
SA de a calcula și achita dobânda (Vol. I, f.d. 187), Giovanni Gallitelli a solicitat
ca cuantumul acesteia să fie încasat în calitate de prejudiciu material de la stat.
Într-un asemenea context, discuția privind eventualul prejudiciu cauzat de
neplata dobânzii nu vizează în mod direct o ingerință a autorităților statului în
patrimoniul reclamantului, dar comportamentul contractual al băncii în raport cu
clauzele depozitului constituit. Însăși recurentul denotă o situație litigioasă în
contextul refuzului băncii de a calcula dobânda, aspect ce ține de analiza raportului
dintre părți și de interpretarea obligațiilor asumate de bancă, în condițiile
reglementate de contractul de depozit, condițiile de afaceri ale băncii și legislația
în vigoare.
Prin urmare, recursul lui Giovanni Gallitelli și în partea compensării
prejudiciului material este vădit neîntemeiat. Fondul problemei pe care o indică
este direcționată împotriva unui pârât necorespunzător, întrucât litigiul pe fond se
referă la o eventuală neexecutare sau executare defectuoasă a obligațiilor
contractuale cu banca.
Completul Curții Supreme de Justiție statuează că invocarea în acțiune și
ulterior în recurs a unor obiecții îndreptate împotriva unui pîrît necorespunzător
echivalează cu un recurs vădit neîntemeiat în sensul art. 432 alin. (1) lit.f) din
9
Codul de procedură civilă, întrucât aceste critici nu privesc legalitatea hotărârii
pronunțate față de subiectul pasiv real al raportului juridic dedus judecății.
Faptul că pentru a constata că cererea este în mod vădit neîntemeiată, Curtea
are uneori nevoie să recurgă la un raționament mai lung și minuțios în decizia sa,
nu schimbă nimic din caracterul „vădit” neîntemeiat al recursului. Un asemenea
raționament judiciar este dictat de obligația instanței de a combate cu claritate
argumentele formale ale reclamantului, chiar dacă ele sunt esențial lipsite de fond
juridic.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției și de
avocata Ina Bostan, în interesele lui Giovanni Gallitelli, împotriva deciziei din 12
septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
10