2ra-414/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului, procedura şi efectele scoaterii cererii de pe rol, recursul împotriva încheierii primei instanţe
2ra-414/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra-414/23
2-22015050-01-2ra-20032023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Pruteanu, V. Cotorobai, Iu. Cotruță)
Î N C H E I E R E
05 iunie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând recursul declarat de Valerii Duca,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Valerii Duca și Angela Melnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen
rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins apelul declarat de Valerii Duca și Angela Melnic, admis apelul
declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată integral hotărârea
din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre,
prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea,
c o n s t a t ă :
La 28 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Valerii Duca și
Angela Melnic au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (f. d. 2-5).
În motivarea cererii de chemare în judecată, au indicat că la 07 mai 2015,
Angela Melnic și Valerii Duca, în calitate de director SRL „Moldagrocon”, au
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Arcadii Lidvinschi și Ana
Lidvinscaia cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și repararea
prejudiciului moral.
Prin încheierea din 12 mai 2015 a Judecătoriei Soroca, nu s-a dat curs
cererii de chemare în judecată, fiind acordat un termen reclamanților pentru
înlăturarea neajunsurilor.
Prin încheierea din 25 mai 2015 a Judecătoriei Soroca, în mod repetat, nu
s-a dat curs cererii de chemare în judecată curs, fiind acordat un termen
suplimentar reclamanților pentru înlăturarea neajunsurilor.
1
Prin decizia din 03 august 2015 a Curții de Apel Bălți, a fost admis recursul
declarat de Melnic Angela și SRL „Moldagrocon” împotriva încheierii din 25 mai
2015, dosarul fiind trimis Judecătoriei Soroca pentru examinare.
La data de 12 octombrie 2015, prin încheierea Judecătoriei Soroca, au fost
conexate într-un singur proces dosarul nr. 2-401/15 și dosarul nr. 2-505/21, fiind
atribuit numărul unic 2-401/15.
Prin încheierea din 12 aprilie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a dispus
strămutarea pricinii la Judecătoria Florești.
Prin încheierea din 08 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă
declarația de abținere a judecătorului Judecătoriei Soroca, sediul Florești,
Ludmila Cocier, iar cauza civilă a fost strămutată pentru examinare la Judecătoria
Drochia.
Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, cererea de
chemare în judecată depusă de SRL „Moldagrocon” și Melnic Angela împotriva
Anei Lidvinscaia, Arcadii Lidvinschi, OCT Soroca, Ministerului Finanțelor,
intervenient accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la
recunoașterea ilegalității actiunilor unor instituții, radierea mențiunii din
Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului material, a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prin încheierea din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost
restituită cererea de apel depusă de Valerii Duca și Angela Melnic împotriva
hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.
Au obiectat că examinarea cauzei a fost amânată în nenumărate rânduri, pe
motivul asigurării drepturilor părților, însă amânările respective au fost excesive.
În circumstanțele expuse, au menționat că, la Judecătoria Soroca, procesul
a fost tergiversat pe perioada anilor 2015-2017, iar la Judecătoria Drochia – în
perioada 2017-2021, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art.
6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților
Fundamentale ale Omului.
În drept, reclamanții Valerii Duca și Angela Melnic și-au întemeiat
pretențiile în baza prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, art. 2, 3, 4 alin.
(4) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești,
art. 28, 38 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Reclamanții Valerii Duca și Angela Melnic au solicitat recunoașterea
încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a prejudiciului moral
cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, în
sumă de 60 000 de lei, în beneficiul fiecărui reclamant.
Prin încheierea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
temeiul art. 267 lit. g) din Codul de procedură civilă, a fost scoasă de pe rol
cererea de pe chemare în judecată depusă de Angela Melnic împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
2
dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
(f. d. 55-56).
Prin hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost admisă parțial acțiunea.
S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Valerii Duca, prejudiciul moral
în sumă de 20 000 de lei.
În rest, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 57, 63-68 verso).
Întru argumentarea soluției emise, prima instanță a constatat că, luând în
considerare perioada aflării cauzei civile pe rolul instanței de judecată,
complexitatea cauzei, precum și acțiunile participanților la proces, inclusiv a
instanțelor de judecată, a avut loc o încălcare a termenului legal de judecare a
cauzei.
Totodată, prima instanță a stabilit că însuși reclamantul a dat dovadă de un
comportament abuziv la examinarea acțiunii intentate, neprezentându-se de mai
multe ori la proces, fiind citat în mod legal, fapt ce a generat amânarea examinării
cauzei.
Cu referire la cerința de reparare a prejudiciului moral, instanța de fond a
conchis că suma de 60 000 de lei, solicitată de reclamant, cu titlu de prejudiciu
moral, este una excesivă și disproporționată principiilor compensării echitabile și
rezonabile a prejudiciului moral, iar suma de 20 000 de lei este un cuantum care
ar duce la o satisfacție echitabilă pentru reclamant.
La 30 mai 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Justiției
al Republicii Moldova a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 30 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 07 iulie 2022, a prezentat apelul
motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de
fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (f. d. 61, 81-
86).
La 27 iunie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, prin intermediul oficiului poștal, Valerii Duca și
Angela Melnic au declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, iar la 25 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal și,
respectiv, la 03 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, au depus apel
suplimentar, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond, în partea ce
ține de mărimea prejudiciului moral și modificarea acestuia, prin încasarea sumei
de 60 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și casarea încheierii din 30
mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol
cererea de chemare în judecată depusă de Angela Melnic împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova (f. d. 70-72, 89, 91-93).
Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Valerii Duca și Angela Melnic, admis apelul declarat de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată integral hotărârea din 30 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre, prin care a
fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 102, 103-115).
3
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că examinarea efectivă a
cauzei civile, intentate la acțiunea SRL „Moldagrocon” și Angelei Melnic
împotriva Anei Lidvinscaia, lui Arcadii Lidvinschii, Organul Cadastral teritorial
Soroca, Judecătoriei Soroca și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,
intervenient accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la
recunoașterea ilegalității acțiunilor unor instituții, radierea mențiunii din
Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului material, a durat 3 ani, 8 luni
și 8 zile.
Instanța de apel a notat că termenul de examinare a cauzei a fost condiționat
inclusiv de comportamentul participanților la proces, de circumstanțe ce nu
depind de voința și discreția instanței de judecată, fiind dictat de necesitatea
asigurării dreptului părților la un proces echitabil, dreptului la apărare, respectării
principiului contradictorialității, egalității și disponibilității în drepturi a
participanților la proces, precum și exigenței respectării procedurii de citare a
părților, or, participanții la proces și-au valorificat drepturile procedurale
prevăzute de legislația în vigoare, prin înaintarea diferitor cereri, prin
neprezentarea la ședințele de judecată, inclusiv a reclamantului, exercitarea căilor
de atac și, prin urmare, o încălcare a dreptului la examinare în termen rezonabil
nu poate fi constatată.
Cu referire la dezacordul apelantei Angela Melnic în privința încheierii din
30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care, în temeiul art. 267
lit. g) CPC, a fost dispusă scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată
depuse de Angela Melnic, instanța de apel a notat că, potrivit procesului-verbal
al ședințelor de judecată, reclamanta Angela Melnic, înștiințată legal, nu s-a
prezentat nici la ședința de judecată stabilită pentru data de 03 mai 2022 și nici la
ședința de judecată fixată pentru data de 30 mai 2022, nu a comunicat instanței
motivele neprezentării sale și nici nu a solicitat examinarea cauzei în lipsă.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că sancțiunea procedurală
privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată este una corectă, în
condițiile în care reclamanta Angela Melnic nu a dat dovadă de diligență și interes
față de propria cauză, și, din propria culpă, a omis să-și apere drepturile
procedurale prin neprezentarea nejustificată la ședințele de judecată
La 21 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Valerii Duca a
declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea hotărârii primei instanțe (f. d. 119-121).
În motivarea recursului, în partea pretențiilor înaintate de Valerii Duca, a
indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat incorect normele de
drept incidente prezentului raport material litigios.
Totodată, a constatat temeinicia parțială a concluziei instanței de fond cu
privire la constatarea încălcării dreptului lui Valerii Duca la judecarea în termen
legal și rezonabil a cauzei civile intentate.
La 21 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
Ministerului Justiției al Republicii Moldova pentru notificare copia recursului
4
declarat de către Valerii Duca, explicându-i dreptul de a depune referință (f. d.
105).
Până la examinarea admisibilității recursului, Ministerul Justiției al
Republicii Moldova nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau
a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 15
noiembrie 2022 (f. d. 102).
Potrivit scrisorii de însoțire anexate la materialele cauzei, rezultă că copia
deciziei motivate a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Valerii Duca la
13 ianuarie 2023 (f. d. 116), însă lipsesc probe care ar confirma recepționarea
acesteia de către recurent.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în
speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului
legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 21 februarie 2023 (f. d. 122).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de
a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie
2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.
VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de
procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,
recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.
246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de
către Valerii Duca împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din
Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la
proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs
depusă de Valerii Duca este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în
cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură
civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Valerii Duca,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu
existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură
civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar
constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au
dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel
a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de către Valerii Duca conține obiecții de fapt și de drept, similare
celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către
instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența
6
unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate
a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Valerii Duca, ca fiind
inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a),
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valerii Duca împotriva
deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7
Dosarul nr. 2ra-414/23
2-22015050-01-2ra-20032023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Pruteanu, V. Cotorobai, Iu. Cotruță)
D E C I Z I E
05 iunie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând recursul declarat de Angela Melnic,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Valerii Duca și Angela Melnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen
rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins apelul declarat de Valerii Duca și Angela Melnic, admis apelul
declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată integral hotărârea
din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre,
prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea,
c o n s t a t ă :
La 28 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Valerii Duca și
Angela Melnic au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (f. d. 2-5).
În motivarea cererii de chemare în judecată, au indicat că la 07 mai 2015,
Angela Melnic și Valerii Duca, în calitate de director SRL „Moldagrocon”, au
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Arcadii Lidvinschi și Ana
Lidvinscaia cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și repararea
prejudiciului moral.
Prin încheierea din 12 mai 2015 a Judecătoriei Soroca, nu s-a dat curs
cererii de chemare în judecată, fiind acordat un termen reclamanților pentru
înlăturarea neajunsurilor.
Prin încheierea din 25 mai 2015 a Judecătoriei Soroca, în mod repetat, nu
s-a dat curs cererii de chemare în judecată curs, fiind acordat un termen
suplimentar reclamanților pentru înlăturarea neajunsurilor.
8
Prin decizia din 03 august 2015 a Curții de Apel Bălți, a fost admis recursul
declarat de Melnic Angela și SRL „Moldagrocon” împotriva încheierii din 25 mai
2015, dosarul fiind trimis Judecătoriei Soroca pentru examinare.
La data de 12 octombrie 2015, prin încheierea Judecătoriei Soroca, au fost
conexate într-un singur proces dosarul nr. 2-401/15 și dosarul nr. 2-505/21, fiind
atribuit numărul unic 2-401/15.
Prin încheierea din 12 aprilie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a dispus
strămutarea pricinii la Judecătoria Florești.
Prin încheierea din 08 februarie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă
declarația de abținere a judecătorului Judecătoriei Soroca, sediul Florești,
Ludmila Cocier, iar cauza civilă a fost strămutată pentru examinare la Judecătoria
Drochia.
Prin hotărârea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, cererea de
chemare în judecată depusă de SRL „Moldagrocon” și Melnic Angela împotriva
Anei Lidvinscaia, Arcadii Lidvinschi, OCT Soroca, Ministerului Finanțelor,
intervenient accesoriu Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la
recunoașterea ilegalității actiunilor unor instituții, radierea mențiunii din
Registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului material, a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prin încheierea din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost
restituită cererea de apel depusă de Valerii Duca și Angela Melnic împotriva
hotărârii din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.
Au obiectat că examinarea cauzei a fost amânată în nenumărate rânduri, pe
motivul asigurării drepturilor părților, însă amânările respective au fost excesive.
În circumstanțele expuse, au menționat că, la Judecătoria Soroca, procesul
a fost tergiversat pe perioada anilor 2015-2017, iar la Judecătoria Drochia – în
perioada 2017-2021, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art.
6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților
Fundamentale ale Omului.
În drept, reclamanții Valerii Duca și Angela Melnic și-au întemeiat
pretențiile în baza prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, art. 2, 3, 4 alin.
(4) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești,
art. 28, 38 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Reclamanții Valerii Duca și Angela Melnic au solicitat recunoașterea
încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a prejudiciului moral
cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, în
sumă de 60 000 de lei, în beneficiul fiecărui reclamant.
Prin încheierea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
temeiul art. 267 lit. g) din Codul de procedură civilă, a fost scoasă de pe rol
cererea de pe chemare în judecată depusă de Angela Melnic împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
9
dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
(f. d. 55-56).
Prin hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost admisă parțial acțiunea.
S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Valerii Duca, prejudiciul moral
în sumă de 20 000 de lei.
În rest, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 57, 63-68 verso).
La 30 mai 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Justiției
al Republicii Moldova a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 30 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 07 iulie 2022, a prezentat apelul
motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de
fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (f. d. 61, 81-
86).
La 27 iunie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, prin intermediul oficiului poștal, Valerii Duca și
Angela Melnic au declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, iar la 25 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal și,
respectiv, la 03 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, au depus apel
suplimentar, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond, în partea ce
ține de mărimea prejudiciului moral și modificarea acestuia, prin încasarea sumei
de 60 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și casarea încheierii din 30
mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol
cererea de chemare în judecată depusă de Angela Melnic împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova (f. d. 70-72, 89, 91-93).
Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Valerii Duca și Angela Melnic, admis apelul declarat de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată integral hotărârea din 30 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre, prin care a
fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 102, 103-115).
La 21 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Angela Melnic a
declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea hotărârii primei instanțe, casarea încheierii din 30 mai 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol cererea de
chemare în judecată depusă de Angela Melnic împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, cu emiterea unei încheieri de admitere integrală a cerințelor
(f. d. 119-121).
În motivarea recursului, în partea pretențiilor înaintate de Angela Melnic,
a indicat că obligațiile pozitive asumate de Republica Moldova, în conformitate
cu hotărârea-pilot a CtEDO, nu permit aplicarea în acest caz a normelor privind
retragerea cererilor din examinare.
A obiectat că instanța de apel nu a ținut cont de argumentele prezentate,
fapt ce a dus la încălcarea drepturilor sale.
10
La 21 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
Ministerului Justiției al Republicii Moldova pentru notificare copia recursului
declarat de către Angela Melnic, explicându-i dreptul de a depune referință (f. d.
105).
Până la examinarea admisibilității recursului, Ministerul Justiției al
Republicii Moldova nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau
a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 15
noiembrie 2022 (f. d. 102).
Potrivit scrisorii de însoțire anexate la materialele cauzei, rezultă că copia
deciziei motivate a instanței de apel a fost expediată în adresa Angelei Melnic la
13 ianuarie 2023 (f. d. 116), însă lipsesc probe care ar confirma recepționarea
acesteia de către recurentă.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în
speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului
legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 21 februarie 2023 (f. d. 122).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de
a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie
2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.
VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de
procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,
recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.
246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de
către Angela Melnic împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din
Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 01 septembrie 2023), părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
11
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 01 septembrie 2023), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la
proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de către Angela Melnic este admisibil.
În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în
redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative,
în vigoare de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul
examinează recursul în fond.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei
instanței de apel și remiterea cauzei, în partea casată, spre rejudecare în instanța
de apel, din considerentele ce urmează.
Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția
Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare
de la 01 septembrie 2023), instanța, după de judecă recursul, este în drept să
admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre
rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
După cum denotă actele cauzei, Valerii Duca și Angela Melnic, înaintând
acțiunea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, au solicitat
recunoașterea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și
repararea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a
prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în termen
rezonabil a cauzei, în sumă de 60 000 de lei, în beneficiul fiecărui reclamant (f.
d. 2-5).
Prin încheierea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
temeiul art. 267 lit. g) din Codul de procedură civilă, a fost scoasă de pe rol
cererea de pe chemare în judecată depusă de Angela Melnic împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
(f. d. 55-56).
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial acțiunea,
a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, în beneficiul lui Valerii Duca, prejudiciul moral în sumă de
20 000 de lei, iar în rest, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 57, 63-68
verso).
12
Judecând apelul declarat de către Valerii Duca și Angela Melnic și de către
Ministerul Justiție, instanța de apel a respins apelul declarat de Valerii Duca și
Angela Melnic, a admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, a casat integral hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și a emis o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată
acțiunea (f. d. 102, 103-115).
Cu referire la dezacordul apelantei Angela Melnic în privința încheierii din
30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care, în temeiul art. 267
lit. g) CPC, a fost dispusă scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată
depuse de Angela Melnic, instanța de apel a notat că, potrivit procesului-verbal
al ședințelor de judecată, reclamanta Angela Melnic, înștiințată legal, nu s-a
prezentat nici la ședința de judecată stabilită pentru data de 03 mai 2022 și nici la
ședința de judecată fixată pentru data de 30 mai 2022, nu a comunicat instanței
motivele neprezentării sale și nici nu a solicitat examinarea cauzei în lipsă.
Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile cadrului
normativ incident și criticile aduse în recurs, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată că soluția emisă de către instanța de apel, în partea
ce ține apelul declarat de Angela Melnic, a fost adoptată cu încălcarea normelor
de drept procedural.
În susținerea acestei concluzii, se va reține că prin încheierea din 30 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul art. 267 lit. g) din Codul
de procedură civilă, a fost scoasă de pe rol cererea de pe chemare în judecată
depusă de Angela Melnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova
cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a
cauzei și repararea prejudiciului moral (f. d. 55-56).
După emiterea încheierii din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, prin care a fost scoasă de pe rol cererea de pe chemare în judecată depusă
de Angela Melnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
prezenta cauză civilă a rămas a fi judecată în fond doar în privința capătului de
solicitări invocate de către reclamantul Valerii Duca.
Astfel, prin hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă parțial acțiunea, s-a încasat din contul bugetului de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Valerii
Duca, prejudiciul moral în sumă de 20 000 de lei, iar în rest, a fost respinsă ca
neîntemeiată acțiunea (f. d. 57, 63-68 verso).
Din materialele cauzei rezultă că la 27 iunie 2022, prin intermediul
oficiului poștal, Valerii Duca și Angela Melnic au declarat apel împotriva
hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 25 iulie
2022, prin intermediul oficiului poștal și, respectiv, la 03 august 2022, prin
intermediul oficiului poștal, au depus apel suplimentar, solicitând casarea parțială
a hotărârii instanței de fond, în partea ce ține de mărimea prejudiciului moral și
modificarea acestuia, prin încasarea sumei de 60 000 de lei, cu titlu de prejudiciu
moral, precum și casarea încheierii din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată
13
depusă de Angela Melnic împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova
(f. d. 70-72, 89, 91-93).
Din dispozitivul deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a fost respins apelul declarat de Valerii Duca și Angela Melnic, admis
apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată integral
hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă
hotărâre, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea, rezultă că prezenta
cauză civilă a fost judecată în ședință publică, în ordine de apel (f. d. 102).
Completul de judecată al Curții Supremă de Justiție relevă că, deși ambii
participanți la proces, atât Valerii Duca, cât și Angela Melnic au semnat cererea
de apel din 27 iunie 2022, instanța de apel învestită cu judecarea cauzei urma să
clarifice ex officio chestiunea cu privire la calitatea procesuală a părților și să
delimiteze procedura de examinare a apelului de cea de examinare a recursului.
Or, având în vedere faptul că prin încheierea din 30 mai 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în temeiul art. 267 lit. g) din Codul de procedură civilă,
a fost scoasă de pe rol cererea de pe chemare în judecată depusă de Angela Melnic
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral, după finalizarea examinării cauzei în prima instanță, cererea
de contestare depusă de Angela Melnic împotriva încheierii nominalizate urma a
fi judecată în ordine de recurs, chiar și în condițiile în care aceasta era intitulată
ca fiind „cerere de apel”.
În context, relevanță speței prezintă prevederile art. 359 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, încheierile emise în primă instanță nu pot fi atacate cu apel
decât o dată cu hotărârea, cu excepția încheierilor care pot fi atacate cu recurs,
separat de hotărâre, în cazurile specificate la art. 423.
Potrivit art. 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă, încheierea dată în
primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de
ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi,
precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai
departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de
prezentul capitol.
În conformitate cu art. 268 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit
căreia încheierea judecătorească privind scoaterea cererii de pe rol se supune
recursului.
Mai mult, în conformitate cu art. 166 alin. (6) din Codul de procedură
civilă, cererea de chemare în judecată sau cererea de exercitare a unei căi de atac
este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă.
Cu toate acestea, Curtea de Apel Chișinău a purces la examinarea cauzei
în ordine de apel, fără a diferenția, din punct de vedere procesual, procedura de
judecare a apelului declarat de către Valerii Duca împotriva hotărârii din 30 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și procedura de judecare a recursului
declarat de Angela Melnic împotriva încheierii din 30 mai 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
14
Într-o altă ordine de idei, Completul de judecată constată că, deși în partea
motivată a deciziei recurate, instanța de apel a supus aprecierii legalitatea
încheierii din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a stabilit
temeinicia acesteia, în dispozitivul deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău lipsesc mențiuni privind menținerea încheierii nominalizate, fapt
inacceptabil potrivit prevederilor legale.
Față de cele de preced, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia instanței de
apel, în partea ce ține de apelul declarat de Angela Melnic și de a remite, în partea
casată, cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, întrucât eroarea
judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele
menționate și, în cele din urmă, să emită o hotărâre întemeiată și legală.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Angela Melnic.
Se casează parțial decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
în partea ce ține de apelul declarat de Angela Melnic, în cauza civilă, intentată la
cererea de chemare în judecată depusă de Valerii Duca și Angela Melnic
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral, cu remiterea cauzei, în partea casată, spre rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
În rest, decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău se menține.
Decizia, în partea remiterii cauzei spre rejudecare, nu se supune niciunei
căi de atac.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
15