2ra-2293/19 — constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2293/19

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) S. Suvac

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, I. Muruianu, N. Simciuc

ÎNCHEIERE

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valeriu Duca și Angela

Melnic,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu

Duca și Angela Melnic împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Valeriu Duca și Angela Melnic și s-a menținut

hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 4 octombrie 2018, Valeriu Duca și Angela Melnic au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, prin care au solicitat

constatarea încălcării dreptului lor la judecarea cauzei în termen rezonabil și

încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul

lui Valeriu Duca a sumei de 2 500 euro și în beneficiul Angelei Melnic a sumei de

2 500 euro, cu titlu de compensație echitabilă ca urmare a încălcării dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil. (vol. I, f.d. 50-52)

În motivarea acțiunii s-a indicat că reclamanții Valeriu Duca și Angela Melnic

anterior, la 12 septembrie 2014, au intentat un proces împotriva Judecătoriei

Soroca și Oficiului Teritorial Cadastral Soroca, în care au fost contestate acte

administrative.

La 23 septembrie 2014, Judecătoria Soroca nu a dat curs cererii de chemare în

judecată, iar la 9 octombrie 2014, prin încheierea nr. 2-1071/14, cererea a fost

restituită.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2014, s-a admis recursul

declarat și s-a casat încheierea Judecătoriei Soroca din 9 octombrie 2014, cu

remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță.

1

La 26 decembrie 2014 cauza a fost transmisă Judecătoriei Soroca, iar la 6

februarie 2015, au primit încheierea nr. 2-1071/14 din 16 ianuarie 2015, prin care

nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată, în mod repetat.

La 20 februarie 2015, au expediat o declarație cu privire la începerea

examinării cauzei civile, însă prin încheierea nr. 2-1071 /14 din 23 februarie 2015,

Judecătoria Soroca a restituit cererea de chemare în judecată împreună cu anexele

la aceasta.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 mai 2015, s-a admis recursul declarat

de Valeriu Duca și Angela Melnic, fiind casate încheierile Judecătoriei Soroca din

16 ianuarie 2015 și din 23 februarie 2015, iar cauza a fost trimisă spre examinare

în prima instanță.

La 12 februarie 2016 reclamanții au concretizat pretențiile acțiunii, însă prin

încheierea Judecătoriei Soroca din 14 februarie 2016, s-a refuzat examinarea

acțiunii, iar prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 mai 2016, s-a casat încheierea

Judecătoriei Soroca din 24 februarie 2016 și s-a remis cauza spre examinare în alt

complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 2 iunie 2016, s-au atras în calitate de

intervenienți accesorii Arcadie Lidvinschi și Ana Lidvinschi, iar la 8 august 2016,

instanța a trimis cauza la Curtea de Apel Bălți în vederea soluționării chestiunii cu

privire la strămutarea dosarului civil la o altă instanță de același nivel, în legătură

cu statutul unui participant la proces - Judecătoria Soroca.

Astfel, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 8 septembrie 2016, s-a dispus

strămutarea examinării cauzei la Judecătoria Drochia.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia din 28 septembrie 2016, s-a acceptat în

procedură cauza civilă, însă aceasta nu a fost examinată în perioada octombrie

2016 - mai 2018.

S-a menționat că în lunile mai și iunie 2018, au avut loc două ședințe de

judecată, iar la 6 iunie 2018, a fost pronunțată hotărârea în cauza dată.

Reieșind din circumstanțele descrise, reclamanții Valeriu Duca și Angela

Melnic consideră că le-au fost încălcate drepturile la examinarea cererii de

chemare în judecată în termen rezonabil.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în baza art. art. 6 § 1

CEDO, art. 2, art. 3, art. 4 alin. (4) din legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 și art. 28,

art. 38 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată a depusă de Valeriu Duca și Angela Melnic

împotriva Ministerului Justiției, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 27 martie 2019, Valeriu Duca și Angela Melnic au declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Valeriu Duca și Angela Melnic și s-a menținut hotărârea din 13

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea, instanța de apel a conchis că este întemeiată soluția primei

instanțe care a concluzionat că în speță nu a fost încălcat termenul rezonabil de

judecare a cauzei, punând în seama comportamentului părților și participanților la

proces durata examinării cauzei, care au făcut uz de disponibilitatea în drepturi,

2

prin înaintarea cererilor și demersurilor și prin exercitarea căilor de atac împotriva

actelor judecătorești emise în cauză.

La fel, a reținut că prima instanță corect a respins cerința reclamanților cu

privire la repararea prejudiciului moral, pretenția dată fiind accesorie pretenției de

bază.

La 21 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal (vol. II, f.d. 5) Valeriu

Duca și Angela Melnic au declarat recurs împotriva deciziei din 5 septembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat că hotărîrea primei instanțe și decizia

instanței de apel sunt ilegale, adoptate cu o interpretare arbitrară și neîntemeiată a

legii.

Consideră că argumentele primei instanțe potrivit cărora tergiversarea

procesului se datorează exclusiv necesității de a examina recursurile reclamanților

sunt neîntemeiate și contrare practicii CEDO.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Colegiul constată că cererea de recurs împotriva deciziei din 5 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău a fost depusă la 21 octombrie 2019, în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

În adresa intimatului a fost expediată copia cererii de recurs depuse Valeriu

Duca și Angela Melnic cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței la recurs.

Însă, în termenul stabilit intimatul Ministerul Justiției nu și-a valorificat

dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

3

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

4

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

Valeriu Duca și Angela Melnic nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Valeriu Duca și Angela Melnic.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Dumitru Mardari

5