2ra-1718/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ra-1718/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Iu. Potînga)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Duca Valerii și de Melnic

Angela,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valerii Duca și

Angela Melnic împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Valerii Duca și

Angela Melnic au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 21 mai 2015, au depus cerere de chemare

în judecată la judecătoria Soroca împotriva Annei Lidvinscaia, OCT Soroca,

privind repararea prejudiciului material cauzat în urma declarării nule a

contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, solicitând totodată și numirea

expertizei pentru evaluarea îmbunătățirilor aduse.

Au menționat reclamanții că, prin hotărârea Judecătoriei Soroca nr.2-449/15

din 25 martie 2016 s-a respins acțiunea reclamanților, hotărârea instanței de fond

fiind contestată în instanța de apel.

Prin încheierea din 13 septembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, s-a admis

demersul cu privire la numirea expertizei înaintat de reclamanți.

Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Duca Valerii și Melnic Angela, iar prin încheierea Colegiului Civil al

Curții Supreme de Justiție din 08 iulie 2020 recursul reclamaților s-a declarat

inadmisibil.

Reclamanții au remarcat că, cererea de chemare în judecată a fost înaintată la

data de 21 mai 2015 și examinarea cauzei a continuat până în anul 2020, astfel

instanțele de judecată au încălcat dreptul la un proces echitabil și examinarea

cauzei într-un termen rezonabil.

1

Au solicitat reclamanții Duca Valerii și Melnic Angela constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

cauzat în sumă de 15 000 de lei pentru fiecare reclamant.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea înaintată de Duca Valerii și Melnic Angela s-a respins, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 12 februarie 2021, Duca

Valerii și Melnic Angela au declarat apel, solicitând casarea hotărârii instanței de

fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, privind admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Duca Valerii și Melnic Angela. S-a menținut hotărârea din 25 ianuarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Valerii Duca și Angela Melnic împotriva Ministerului

Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1), (2), (3) și (4)

și art. (4) alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, Colegiul a reținut că

consideră justă concluzia primei instanțe, potrivit căreia, durata examinării cauzei a

rezultat nu din culpa instanței de judecată, având în vedere că, în cadrul examinării,

părțile au formulat mai multe cereri și demersuri, inclusiv reclamanții, iar fiind

dispusă efectuarea expertizei în construcții, cauza a fost suspendată până la

efectuarea raportului de expertiză, fapt care a dus la examinarea mai îndelungată a

cauzei.

Tot aici Colegiul a notat că, instanța de fond corect a constatat lipsa

temeiurilor ce ar justifica acțiunea depusă de Duca Valerii și Melnic Angela

privind încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei civile.

În aceiași ordine de idei a menționat că, având în vedere că, s-a constatat lipsa

încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile intentate la

cererea de chemare în judecată înaintată de Duca Valerii și Melnic Angela

împotriva Anei Lidvinscaia (Dorif), intervenienți accesorii OCT Soroca și Camera

de Comerț și Industrie Soroca cu privire la repararea prejudiciului material, prin

urmare este justă soluția instanței și în partea respingerii capătului de cerere

privind încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției

a sumei de 15 000 lei pentru fiecare din reclamanți cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei.

La 05 iulie 2021, prin intermediul poștei, Duca Valerii și Melnic Angela, au

declarat recurs, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

2

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 iunie 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 01 octombrie 2021 (f.d.159).

Astfel, recursul declarat la 05 iulie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 15 octombrie

2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursurile, informând despre

necesitatea depunerii referinței, or, până la examinarea cauzei careva referințe în

adresa instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Duca Valerii și Melnic Angela,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Duca Valerii și Melnic

Angela, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

3

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Duca Valerii și Melnic Angela, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Duca Valerii și Melnic Angela,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

4