2ra-260/25 — Repararea prejudiciului

La 4 septembrie 2023, avocata Marina Galupa, în interesele lui Vitalie Maidan, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material și moral.

În argumentarea acțiunii a indicat că, la 6 septembrie 2018, Procuratura Cahul a pornit urmărirea penală în cauza nr. 2018158009, reclamantul Vitalie Maidan fiind bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 166¹ alin. (2) lit. b) și c) Cod penal.

Prin ordonanța din 22 decembrie 2020, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a bănuiților, inclusiv a reclamantului, pe motiv că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

Pe durata urmăririi penale, reclamantul a fost nevoit să participe la acțiuni procesuale, să absenteze de la locul de muncă și să suporte cheltuieli de asistență juridică în cuantum de 10.000 lei, dovedite cu acte justificative.

În temeiul Legii nr. 1545/1998 privind modul de compensare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, reclamantul a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 300.000 lei, invocând că tragerea sa ilegală la răspundere penală i-a afectat grav viața personală și profesională. Acuzațiile, de o gravitate deosebită, i-au prejudiciat imaginea socială, au deteriorat relațiile familiale și au generat stări de stres, disconfort emoțional și izolare socială.

Totodată, reclamantul a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5.000 lei, suportate pentru redactarea și susținerea prezentei acțiuni civile.

La 26 ianuarie 2024, Procuratura Generală a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 15 ianuarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar la 30 mai 2024 a depus motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

La 16 august 2024, Vitalie Maidan și avocata Marina Galupa au depus apel incident, în temeiul art. 3621 din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea apelului incident și modificarea hotărârii instanței de fond în ceea ce privește cuantumul prejudiciului moral, cu majorarea acestuia la suma de 300.000 lei.

Tot la 6 august 2024, avocata Marina Galupa, în interesele lui Vitalie Maidan, a depus referințe la cererile de apel declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală, solicitând respingerea acestora ca fiind neîntemeiate.

S-a admis apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală a Republicii Moldova. S-a modificat hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 15 ianuarie 2024, în ceea ce privește cuantumul prejudiciului moral, pe care l-a redus de la 50.000 lei la 10.000 lei, sumă ce urma să fie încasată de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantului Maidan Vitalie. În rest, s-a menținut hotărârea instanței de fond. 2

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, la 6 septembrie 2018, Procuratura Cahul a pornit urmărirea penală împotriva lui Vitalie Maidan, pe baza plângerii lui Chirmicii Eduard, pentru infracțiunea prevăzută de art. 166¹ alin. (2) lit. b), c) Cod penal. În urma cercetărilor și audierilor, prin ordonanța din 22 decembrie 2020, Vitalie Maidan a fost scos de sub urmărire penală, iar cauza a fost clasată, nefiind constatate elementele constitutive ale infracțiunii.

La 4 septembrie 2023, Vitalie Maidan a depus acțiune civilă pentru repararea prejudiciului material și moral cauzat de acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii, în temeiul Legii nr. 1545/1998.

Instanța de apel a constatat că raportul juridic dedus judecății este guvernat de Legea nr. 1545/1998, care reglementează răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Instanța a reținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii statului, dat fiind că reclamantul a fost scos de sub urmărire penală pe temeiuri de reabilitare.

Instanța a respins ca nefondate argumentele apelanților – Ministerul Justiției și Procuratura Generală – conform cărora nu ar fi existat fapta ilicită ori prejudiciul moral. S-a constatat că faptele reținute se încadrează în noțiunea de acțiuni ilicite prevăzute de art. 2 din Legea nr. 1545/1998 și că, în conformitate cu art. 6 lit. b) și art. 10 din aceeași lege, persoana scoasă de sub urmărire penală pe temeiuri de reabilitare are dreptul la repararea prejudiciului, inclusiv a celui moral.

În ceea ce privește determinarea cuantumului prejudiciului moral, instanța a aplicat art. 11 din Legea nr. 1545/1998, care prevede criterii precum: gravitatea acuzației, durata procedurii penale, impactul asupra vieții personale și profesionale, suferințele psihice și reputația persoanei în societate. Totodată, instanța a avut în vedere și principiile constituționale prevăzute de art. 53 alin. (2) din Constituție, precum și dispozițiile art. 524 din Codul de procedură penală.

Instanța de apel a constatat că acțiunile organului de urmărire penală în privința lui Vitalie Maidan au încălcat principiul potrivit căruia nicio persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere penală. Această încălcare atrage răspunderea patrimonială a statului, conform Legii nr. 1545/1998.

Instanța a reținut că reclamantul a fost recunoscut în calitate de bănuit la 27 noiembrie 2020, audiat în aceeași zi și supus unei confruntări cu partea vătămată la 7 decembrie 2020. Deși urmărirea penală a fost pornită în 2018, statutul de bănuit l-a avut doar 26 de zile, până la 22 decembrie 2020, când cauza a fost clasată pentru lipsa elementelor infracțiunii. 3

Instanța a apreciat că suferințele psihice și starea de disconfort resimțite de reclamant, știind că este nevinovat, au determinat un prejudiciu moral real. Acuzațiile deosebit de grave, în complicitate cu alți polițiști, au avut un impact negativ semnificativ asupra vieții sale familiale și sociale.

Instanța de fond a acordat 50.000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Totuși, instanța de apel a considerat acest cuantum exagerat. Deși urmărirea penală a fost pornită în anul 2018, Vitalie Maidan a avut calitatea de bănuit doar pentru 26 de zile - între 27 noiembrie 2020 și 22 decembrie 2020, dată la care a fost scos de sub urmărire penală. Prin urmare, instanța de apel a apreciat că întreaga durată a urmăririi penale nu poate fi avută în vedere la stabilirea prejudiciului moral. În consecință, cuantumul acestuia a fost redus la 10.000 lei, sumă considerată echitabilă în raport cu suferințele suportate de reclamant.

Referitor la prejudiciul material, instanța a menținut soluția primei instanțe, reținând că reclamantul a prezentat dovezi justificative: bonul de plată de 10.000 lei pentru asistență juridică în dosarul penal și bonul de 5.000 lei pentru asistență juridică în prezenta cauză civilă. Conform art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545/1998 și art. 63 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260/2002, aceste cheltuieli sunt compensabile integral.

Recurentul a invocat art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că, decizia este arbitrară se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Instanța de apel a stabilit corect raportul juridic litigios, însă nu a apreciat în mod rezonabil cuantumul prejudiciului moral acordat reclamantului. Suma de 10.000 lei este disproporționată în raport cu circumstanțele cauzei, gravitatea presupuselor încălcări.

Instanța de apel nu a luat în considerare că, pe durata anchetei, reclamantul a suferit suferințe psihice, fiindu-i afectate imaginea, demnitatea și viața de familie. Trimiterea sa nejustificată într-o anchetă penală privind o infracțiune gravă a avut un impact negativ major asupra acestuia. Suma stabilită nu compensează în mod echitabil prejudiciul moral suferit, motiv pentru care se solicită majorarea acesteia la 300.000 lei. 4

La 4 iunie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Sud, sediul Cahul din 12 martie 2025, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În argumentarea recursului, a indicat drept temei prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Instanțele inferioare au aplicat eronat Legea nr. 1545/1998, ignorând cerința cumulativă a art. 3 și art. 6 privind repararea prejudiciului. Doar existența unei ordonanțe de recunoaștere ca bănuit, urmată de clasare, nu echivalează cu tragere ilegală la răspundere penală (conform jurisprudenței Chirica Ruslan și CEDO – Lavrechov vs. Cehia).

Vitalie Maidan a avut calitatea de bănuit doar 26 de zile (27.11.2020 – 22.12.2020), nicidecum din 2018, cum pretinde, iar lipsa elementelor constitutive ale faptei nu implică automat ilegalitatea urmăririi penale.

Nu există acte sau constatări oficiale (art. 218/313 din Codul de procedură civilă) care să dovedească caracterul ilegal al măsurilor procesuale aplicate.

Ingerința a fost legală, justificată și proporțională în raport cu interesul public, conform Codului de procedură penală și jurisprudenței CEDO (Draganschi vs. România).

Prejudiciul moral nu a fost dovedit concret, iar instanța nu a argumentat clar cuantumul acordat de 10.000 lei, încălcând art. 11 din Legea nr. 1545 și principiul probatoriului (art. 118 din Codul de procedură civilă).

În lipsa probelor privind ilegalitatea actelor procesuale și suferința reală, nu sunt întrunite condițiile pentru acordarea despăgubirilor.

La data de 11 iunie 2025, Procuratura Generală a depus o referință prin care a solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de Vitalie Maidan, pe motiv că acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, și admiterea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Recursul declarat de Vitalie Maidan și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, vor fi examinate prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 1 septembrie 2023.

Art. 434 alin. (1) – (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d) – f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar 6 faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În aprecierea recursurilor declarate de Vitalie Maidan și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Completul de judecată le califică ca fiind vădit neîntemeiate în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurenții au invocat drept temei art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate. Totuși, recurenții nu indică în mod concret care probe ar fi fost denaturate, ignorate sau analizate eronat.

Analiza recursurilor relevă că acestea nu formulează critici de drept, ci reiau obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Astfel, Ministerul Justiției exprimă dezacord față de soluția privind acordarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, fără a arăta vreo eroare de drept în aplicarea Legii nr. 1545/1998. Vitalie Maidan susține că suma acordată cu titlu de despăgubire morală este insuficientă, fără a demonstra caracterul nelegal sau arbitrar al raționamentului instanței de apel.

Instanța de apel a motivat decizia detaliat, apreciind durata procedurilor penale, deși urmărirea penală a fost pornită în 2018, reclamantul a avut statut de bănuit doar 26 de zile, până la 22 decembrie 2020, când cauza a fost clasată pentru lipsa elementelor infracțiunii, impactul psiho-social asupra acestuia, precum și cuantumul despăgubirii stabilit potrivit criteriului echității și jurisprudența CEDO.

În cauza Ernestina Zullo vs. Italia, CtEDO a subliniat că mărimea despăgubirii trebuie raportată la nivelul de trai din statul respectiv și apreciată de instanțele naționale într-un mod rezonabil, proporțional și adaptat circumstanțelor cauzei. Cuantumul de 10.000 lei stabilit de instanța de apel cu titlu de prejudiciu moral se încadrează în practica Curții Supreme de Justiție pentru cauze similare, în temeiul Legii nr. 1545/1998 (decizia nr. 2ra-262/24), reflectând atât echitatea, 7 cât și jurisprudența internă și europeană privind protecția drepturilor persoanelor afectate de proceduri îndelungate.

Recurenții nu combat aceste raționamente prin argumente juridice concrete, formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În absența unor critici pertinente, care să încadreze recursurile în limitele stricte ale art. 432 Cod de procedură civilă, acestea trebuie considerate vădit neîntemeiate.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că niciuna dintre cererile de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se resping ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2), din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibile recursurile declarate de Vitalie Maidan și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 12 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 8