2ra-260/25 — repararea prejudiciului

2ra-260/25 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor

în cauza civilă

Vitalie Maidan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova

intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și

Procuratura Generală a Republicii Moldova

(încasarea prejudiciului)

împotriva deciziei din 12 martie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul,

Dosarul nr. 2ra-260/25

NR. PIGD 2-23127315-01-2ra-02062025

Recursurile vădit neîntemeiate, conform art. 433 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

simplul dezacord al recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare.

Judecătoria Cahul, sediul Central - jud. D. Bosîi

Curtea de Apel Sud, sediul Cahul - jud. N. Bondarenco, I. Gorlenco, E. Bancov

1 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Vitalie Maidan și de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Maidan, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova privind încasarea

prejudiciului material și moral.

Cahul a pornit urmărirea penală în cauza nr. 2018158009, reclamantul Vitalie

Maidan fiind bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 166¹ alin. (2) lit. b)

și c) Cod penal.

penală a bănuiților, inclusiv a reclamantului, pe motiv că faptele nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii.

procesuale, să absenteze de la locul de muncă și să suporte cheltuieli de asistență

juridică în cuantum de 10.000 lei, dovedite cu acte justificative.

cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, reclamantul a

solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 300.000 lei, invocând că tragerea

sa ilegală la răspundere penală i-a afectat grav viața personală și profesională.

Acuzațiile, de o gravitate deosebită, i-au prejudiciat imaginea socială, au deteriorat

relațiile familiale și au generat stări de stres, disconfort emoțional și izolare socială.

sumă de 5.000 lei, suportate pentru redactarea și susținerea prezentei acțiuni civile.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚ

fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de Vitalie Maidan. S-a dispus încasarea

1

de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

a sumei de 10.000 lei, cu titlu de compensare a prejudiciului material aferent

cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul urmăririi penale; încasarea

sumei de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică aferente prezentei

cauze civile; încasarea sumei de 50.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat

prin tragerea ilegală la răspundere penală.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 15 ianuarie 2024 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, iar la 14 iunie 2024 a depus motivarea apelului, solicitând

casarea integrală a hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

nemotivată împotriva hotărârii din 15 ianuarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, iar la 30 mai 2024 a depus motivarea apelului, solicitând casarea integrală

a hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată

să fie respinsă.

incident, în temeiul art. 3621 din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea

apelului incident și modificarea hotărârii instanței de fond în ceea ce privește

cuantumul prejudiciului moral, cu majorarea acestuia la suma de 300.000 lei.

Maidan, a depus referințe la cererile de apel declarate de Ministerul Justiției și

Procuratura Generală, solicitând respingerea acestora ca fiind neîntemeiate.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

ca nefondat, apelul incident depus de Vitalie Maidan și avocata Marina Galupa.

și de Procuratura Generală a Republicii Moldova. S-a modificat hotărârea

Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 15 ianuarie 2024, în ceea ce privește

cuantumul prejudiciului moral, pe care l-a redus de la 50.000 lei la 10.000 lei, sumă

ce urma să fie încasată de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,

în beneficiul reclamantului Maidan Vitalie. În rest, s-a menținut hotărârea instanței

de fond.

2

Procuratura Cahul a pornit urmărirea penală împotriva lui Vitalie Maidan, pe baza

plângerii lui Chirmicii Eduard, pentru infracțiunea prevăzută de art. 166¹ alin. (2)

lit. b), c) Cod penal. În urma cercetărilor și audierilor, prin ordonanța din 22

decembrie 2020, Vitalie Maidan a fost scos de sub urmărire penală, iar cauza a fost

clasată, nefiind constatate elementele constitutive ale infracțiunii.

repararea prejudiciului material și moral cauzat de acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală și ale procuraturii, în temeiul Legii nr. 1545/1998.

de Legea nr. 1545/1998, care reglementează răspunderea patrimonială a statului

pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Instanța a reținut că sunt întrunite

condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii statului, dat fiind că

reclamantul a fost scos de sub urmărire penală pe temeiuri de reabilitare.

Justiției și Procuratura Generală – conform cărora nu ar fi existat fapta ilicită ori

prejudiciul moral. S-a constatat că faptele reținute se încadrează în noțiunea de

acțiuni ilicite prevăzute de art. 2 din Legea nr. 1545/1998 și că, în conformitate cu

art. 6 lit. b) și art. 10 din aceeași lege, persoana scoasă de sub urmărire penală pe

temeiuri de reabilitare are dreptul la repararea prejudiciului, inclusiv a celui moral.

a aplicat art. 11 din Legea nr. 1545/1998, care prevede criterii precum: gravitatea

acuzației, durata procedurii penale, impactul asupra vieții personale și

profesionale, suferințele psihice și reputația persoanei în societate. Totodată,

instanța a avut în vedere și principiile constituționale prevăzute de art. 53 alin. (2)

din Constituție, precum și dispozițiile art. 524 din Codul de procedură penală.

privința lui Vitalie Maidan au încălcat principiul potrivit căruia nicio persoană

nevinovată nu poate fi trasă la răspundere penală. Această încălcare atrage

răspunderea patrimonială a statului, conform Legii nr. 1545/1998.

noiembrie 2020, audiat în aceeași zi și supus unei confruntări cu partea vătămată

la 7 decembrie 2020. Deși urmărirea penală a fost pornită în 2018, statutul de

bănuit l-a avut doar 26 de zile, până la 22 decembrie 2020, când cauza a fost clasată

pentru lipsa elementelor infracțiunii.

3

reclamant, știind că este nevinovat, au determinat un prejudiciu moral real.

Acuzațiile deosebit de grave, în complicitate cu alți polițiști, au avut un impact

negativ semnificativ asupra vieții sale familiale și sociale.

instanța de apel a considerat acest cuantum exagerat. Deși urmărirea penală a fost

pornită în anul 2018, Vitalie Maidan a avut calitatea de bănuit doar pentru 26 de

zile - între 27 noiembrie 2020 și 22 decembrie 2020, dată la care a fost scos de sub

urmărire penală. Prin urmare, instanța de apel a apreciat că întreaga durată a

urmăririi penale nu poate fi avută în vedere la stabilirea prejudiciului moral. În

consecință, cuantumul acestuia a fost redus la 10.000 lei, sumă considerată

echitabilă în raport cu suferințele suportate de reclamant.

reținând că reclamantul a prezentat dovezi justificative: bonul de plată de 10.000

lei pentru asistență juridică în dosarul penal și bonul de 5.000 lei pentru asistență

juridică în prezenta cauză civilă. Conform art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545/1998 și

art. 63 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260/2002, aceste cheltuieli

sunt compensabile integral.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Apel Sud, sediul Cahul din 12 martie 2025, solicitând admiterea recursului și

casarea deciziei în partea referitoare la cuantumul prejudiciului moral, prin

majorarea sumei de la 300.000 lei.

susținând că, decizia este arbitrară se bazează în mod determinat pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor.

în mod rezonabil cuantumul prejudiciului moral acordat reclamantului. Suma de

10.000 lei este disproporționată în raport cu circumstanțele cauzei, gravitatea

presupuselor încălcări.

a suferit suferințe psihice, fiindu-i afectate imaginea, demnitatea și viața de familie.

Trimiterea sa nejustificată într-o anchetă penală privind o infracțiune gravă a avut

un impact negativ major asupra acestuia. Suma stabilită nu compensează în mod

echitabil prejudiciul moral suferit, motiv pentru care se solicită majorarea acesteia

la 300.000 lei.

4

împotriva deciziei Curții de Apel Sud, sediul Cahul din 12 martie 2025, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

(1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel se

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

cumulativă a art. 3 și art. 6 privind repararea prejudiciului. Doar existența unei

ordonanțe de recunoaștere ca bănuit, urmată de clasare, nu echivalează cu tragere

ilegală la răspundere penală (conform jurisprudenței Chirica Ruslan și CEDO –

Lavrechov vs. Cehia).

22.12.2020), nicidecum din 2018, cum pretinde, iar lipsa elementelor constitutive

ale faptei nu implică automat ilegalitatea urmăririi penale.

civilă) care să dovedească caracterul ilegal al măsurilor procesuale aplicate.

public, conform Codului de procedură penală și jurisprudenței CEDO (Draganschi

vs. România).

cuantumul acordat de 10.000 lei, încălcând art. 11 din Legea nr. 1545 și principiul

probatoriului (art. 118 din Codul de procedură civilă).

sunt întrunite condițiile pentru acordarea despăgubirilor.

a solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de Vitalie Maidan, pe

motiv că acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de

procedură civilă, și admiterea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate

modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. În

conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023,

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul

5

normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate

a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi.

Moldova, vor fi examinate prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul

de procedură civilă, în vigoare de la 1 septembrie 2023.

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d) – f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

6

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

reține că Curtea de Apel Sud, sediul Cahul a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 12 martie 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost

expediată participanților la proces la 11 aprilie 2025 (f.d. 220, vol. I). Prin urmare,

recursul declarat de Vitalie Maidan la 7 mai 2025 și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova la 4 iunie 2025 se consideră depuse în termen (a se vedea pct.

38).

Justiției al Republicii Moldova, Completul de judecată le califică ca fiind vădit

neîntemeiate în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Recurenții au invocat drept temei art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, susținând că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele

administrate. Totuși, recurenții nu indică în mod concret care probe ar fi fost

denaturate, ignorate sau analizate eronat.

obiecții de fapt deja examinate și apreciate de instanța de apel. Astfel, Ministerul

Justiției exprimă dezacord față de soluția privind acordarea prejudiciului moral și

a cheltuielilor de judecată, fără a arăta vreo eroare de drept în aplicarea Legii nr.

1545/1998. Vitalie Maidan susține că suma acordată cu titlu de despăgubire morală

este insuficientă, fără a demonstra caracterul nelegal sau arbitrar al raționamentului

instanței de apel.

penale, deși urmărirea penală a fost pornită în 2018, reclamantul a avut statut de

bănuit doar 26 de zile, până la 22 decembrie 2020, când cauza a fost clasată pentru

lipsa elementelor infracțiunii, impactul psiho-social asupra acestuia, precum și

cuantumul despăgubirii stabilit potrivit criteriului echității și jurisprudența CEDO.

despăgubirii trebuie raportată la nivelul de trai din statul respectiv și apreciată de

instanțele naționale într-un mod rezonabil, proporțional și adaptat circumstanțelor

cauzei. Cuantumul de 10.000 lei stabilit de instanța de apel cu titlu de prejudiciu

moral se încadrează în practica Curții Supreme de Justiție pentru cauze similare,

în temeiul Legii nr. 1545/1998 (decizia nr. 2ra-262/24), reflectând atât echitatea,

7

cât și jurisprudența internă și europeană privind protecția drepturilor persoanelor

afectate de proceduri îndelungate.

formulând doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată. În

absența unor critici pertinente, care să încadreze recursurile în limitele stricte ale

art. 432 Cod de procedură civilă, acestea trebuie considerate vădit neîntemeiate.

cererile de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se

resping ca fiind vădit neîntemeiate.

alin. (1) și (2), din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de Vitalie Maidan și de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 12 martie 2025

a Curții de Apel Sud, sediul Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

8