2ra-1635/23 — Repararea prejudiciului material și moral

La 3 noiembrie 2022, avocata Tatiana Guțu, în interesele lui Oleg Caba, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în cadrul cauzei penale nr. 2022040744, aflate în gestiunea Procuraturii municipiului Bălți, a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264¹ alin. (3) Cod penal. Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 23 iunie 2022, s-a dispus ridicarea provizorie a permisului său de conducere. Recursul împotriva acestei încheieri a fost respins de Curtea de Apel Bălți. Ulterior, prin ordonanța din 26 august 2022, procurorul a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală și restituirea permisului, reținând inexistența faptei infracțiunii.

Reclamantul susține că a fost supus unei măsuri nejustificate care i-a restrâns dreptul la libera circulație, întrucât s-a dovedit a fi nevinovat. Aplicarea măsurii preventive a generat prejudicii materiale și morale.

Reclamantul a pretins că a suportat cheltuieli de asistență juridică în valoare de 6 000 lei. Având gradul I de invaliditate și fără acces la transport public, ridicarea permisului i-a îngreunat grav deplasarea, fiind nevoit să utilizeze taxiuri sau să solicite sprijinul altor persoane.

Acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 39 alin. (7), art. 94–96, art. 166–167 din Codul de procedură Civilă și Legea nr. 1545/1998. 1

S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Oleg Caba, prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, cheltuieli pentru asistență juridică în cadrul procesului penal în sumă de 6 000 lei, precum și cheltuieli pentru asistența juridică în cadrul dosarului civil în sumă de 9000 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La 23 martie 2023, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a pretențiilor din acțiune ca neîntemeiate.

La 27 martie 2023, Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23 februarie 2023, pronunțată de Judecătoria Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile reclamantului să fie respinse.

Prin încheierea din 19 mai 2023 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a acordat termen apelantului pentru prezentarea cererii de apel motivate.

La 23 mai 2023, Ministerului Justiției al Republicii Moldova a depus cerere de apel motivată, împotriva hotărârea instanței de fond, solicitând casarea acesteia în partea admiterii acțiunii și pronunțarea unei noi hotărâri prin care pretențiile reclamantului să fie respinse integral.

Prin referința depusă la 15 iunie 2023, avocata Tatiana Guțu, acționând în interesul lui Oleg Caba, a solicitat respingerea cererii de apel și menținerea hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, au fost admise cererile de apel declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, de Procuratura Generală a Republicii Moldova și de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, modificată hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 23 februarie 2023, în latura prejudiciului moral prin micșorarea sumei dispuse spre încasare de la 50 000 lei la 25 000 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 23 februarie 2023 a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că, prin ordonanța din 10 iunie 2022, s-a dispus începerea urmăririi penale în privința lui Oleg Caba pentru fapta prevăzută de art. 264¹ alin. (3) Cod penal. La 18 iulie 2022, acesta a fost pus sub învinuire, iar prin încheierea Judecătoriei Bălți din 23 iunie 2022, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 iulie 2022, s-a aplicat măsura preventivă de ridicare provizorie a permisului de conducere.

Prin ordonanța din 26 august 2022, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și clasarea cauzei pe motivul inexistenței faptei infracționale, cu restituirea bunurilor și anularea măsurilor dispuse.

Aceste circumstanțe au stat la baza acțiunii civile formulate de Oleg Caba împotriva Ministerului Justiției, intervenienți Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor, pentru repararea prejudiciului material și moral.

Instanța de apel a constatat că Oleg Caba este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului material și moral cauzat de organele de urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești, întrucât a fost scos de sub urmărire penală pe motivul inexistenței faptei infracționale, fapt ce constituie temei de reabilitare.

În temeiul Legii nr. 1545/1998 și altor acte normative relevante, statul este obligat să repare prejudiciul cauzat prin acțiuni ilicite ale autorităților, inclusiv în lipsa vinovăției funcționarilor. Sunt reparabile atât prejudiciile materiale, cât și cele morale, inclusiv în urma aplicării ilegale a măsurilor procesuale.

Astfel, cu referire la cererea reclamantului Oleg Caba privind încasarea prejudiciului moral, instanța de apel subliniază că determinarea cuantumului acestuia trebuie să respecte principiul echității, care presupune că despăgubirile trebuie să fie juste, raționale și proporționale cu suferințele efective, menținând un echilibru între prejudiciul suferit și suma acordată. 3

Instanța de apel a apreciat că suma de 50 000 lei, acordată cu titlu de prejudiciu moral, este excesivă și nu corespunde gradului real al suferințelor morale suportate de Oleg Caba. În consecință, instanța a redus cuantumul despăgubirii la 25 000 lei.

Această modificare a fost determinată de natura dreptului încălcat, de gravitatea și caracterul suferințelor, precum și de statutul reclamantului. Instanța de apel a reiterat că despăgubirea trebuie să fie echitabilă, să aibă efect compensatoriu și să nu reprezinte nici un avantaj nejustificat pentru victimă, nici o povară excesivă pentru autorul prejudiciului.

Poziția instanței de apel se bazează pe faptul că afirmațiile reprezentantului reclamantului, avocatei Tatiana Guțu, potrivit cărora, în perioada de două luni cât a fost valabilă măsura ridicării permisului, Oleg Caba, fiind invalid, a fost nevoit să se deplaseze cu taxiul și să apeleze la terți pentru diverse activități sunt declarative și nu au fost susținute prin probe concludente.

Cu referire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul procesului penal, instanța de apel a considerat justificată concluzia instanței de fond privind încasarea sumei de 6 000 lei, întrucât reclamantul Oleg Caba, neavând cunoștințele necesare pentru a se apăra singur, a fost nevoit să angajeze un avocat. Interesele acestuia au fost reprezentate de avocatul Tatiana Guțu, iar conform art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545, se compensează sumele achitate pentru asistența juridică.

Referitor la cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul prezentei cauze civile, instanța de apel a reafirmat considerentele instanței de fond privind încasarea integrală a acestora. Astfel, în baza bonului de plată QL nr. 717015 din 10 octombrie 2022, s-a dovedit că Oleg Caba a achitat suma de 9 000 lei pentru servicii avocaționale.

Prin urmare, instanța de fond a admis corect în totalitate cererea privind încasarea cheltuielilor de judecată aferente atât cauzei penale, cât și celei civile.

În motivarea recursului, a indicat că recursul ordinar este întemeiat pe prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, întrucât decizia instanței de apel este arbitrară și se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

A menționat că în speță, instanțele de fond și de apel au aplicat eronat prevederile Legii nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, stabilind un prejudiciu moral nejustificat, în lipsa unui suport probatoriu pertinent și convingător din partea reclamantului, cu încălcarea principiului echității prevăzut de lege.

Mai mult, nu a fost emis un act jurisdicțional prin care să se fi constatat ilegalitatea actelor procesuale ale organului de urmărire penală, iar măsurile aplicate pe durata urmăririi penale nu au fost disproporționate, fiind conforme cu scopul legitim al procesului penal într-un stat de drept.

În drept și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 432 alin. (1) lit. e), 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 5 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel precum și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat că hotărârile instanțelor inferioare sunt netemeinice și ilegale, fiind pronunțate cu aplicarea eronată a Legii nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și cu aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, în contradicție cu art. 239 și art. 373 din Codul de procedură civilă.

Instanțele au admis parțial pretenția privind încasarea prejudiciului moral, fără existența unui act jurisdicțional care să fi constatat caracterul ilicit al acțiunilor organului de urmărire penală. Or, măsurile procesuale 5 aplicate, inclusiv recunoașterea calității de învinuit și ridicarea provizorie a permisului de conducere, sunt prevăzute de lege, au fost proporționale și nu constituie, prin ele însele, încălcări ale drepturilor constituționale sau convenționale.

De asemenea, nu s-a dovedit existența unui prejudiciu moral real, iar cuantumul stabilit de 25 000 lei este excesiv și lipsit de temei probator, contrar principiului echității.

Totodată, se contestă și obligarea Ministerului Finanțelor la plata cheltuielilor de judecată în sumă totală de 15.000 lei, acestea fiind nejustificate, disproporționate față de complexitatea cauzei și în contradicție cu art. 96 din Codul de procedură civilă, care impune verificarea caracterului real, necesar și rezonabil al acestora.

La 5 ianuarie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 septembrie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, precum și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, Ministerul Justiției a invocat că instanțele inferioare au aplicat în mod eronat Legea nr. 1545/1998, admițând pretențiile reclamantului fără a verifica îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 3 și art. 6 din această lege, care reglementează expres cazurile și temeiurile în care prejudiciul poate fi reparat de către stat.

Potrivit acestei legi, dreptul la despăgubiri apare doar în cazuri expres prevăzute (ex: arest ilegal, trimitere nejustificată în judecată, condamnare nelegală etc.). Simpla scoatere de sub urmărire penală, în lipsa aplicării unor măsuri restrictive ilegale sau fără o hotărâre judecătorească care să constate caracterul ilicit al acțiunilor organului de urmărire penală, nu justifică acordarea de despăgubiri.

Instanțele au omis să constate că organele de urmărire penală au acționat în limitele legii, cu respectarea principiului bunei-credințe și a obligației de investigare completă și obiectivă a faptelor, conform art. 19 și art. 252 din Codul de procedură penală.

Nu a fost demonstrat existența unui prejudiciu moral real, iar suma de 25 000 lei este excesivă și disproporționată în raport cu circumstanțele speței. 6

Cu privire la cheltuielile de judecată, 6 000 lei pe cauza penală și 9 000 lei pe cea civilă, acestea nu au fost probate corespunzător și depășesc limitele rezonabilului, contrar art. 96 din Codul de procedură civilă și recomandărilor Curții Supreme de Justiție.

Acordarea nejustificată a despăgubirilor, în lipsa condițiilor legale prevăzute de Legea nr. 1545/1998, generează un precedent periculos și afectează echilibrul dintre interesele individuale și cele ale societății.

La 10 ianuarie 2024, avocata Tatiana Guțu, acționând în interesul lui Oleg Caba a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 septembrie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, a invocat că cererea de recurs se întemeiază pe art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, admiterea recursului schimbă sau consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție, hotărârea este arbitrară sau se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Cu referire la ultimul aspect, evidențiază că recurentul este încadrat în gradul I de invaliditate, deplasându-se cu ajutorul unui baston, iar zona de domiciliu nu este deservită de transport public. Ridicarea permisului de conducere i-a afectat semnificativ libertatea de mișcare și accesul la servicii esențiale. În abstracția detalii, instanța de apel a apreciat ca „declarative” aceste aspecte, ignorând probe concludente, precum certificatul de dizabilitate și certificatul emis de Primăria municipiului Bălți privind lipsa transportului public în zona respectivă.

În aceste condiții, durata de aproximativ 3 luni în care recurentul a fost privat de mijlocul său de transport personal a generat un prejudiciu moral semnificativ, neglijat de instanța de apel, care a redus nejustificat suma despăgubirilor la 25 000 lei, deși în prima instanță fusese stabilită suma de 50 000 lei ca satisfacție echitabilă, conform art. 41 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul de judecată constată că recurenții au respectat prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, depunând recursurile în termen legal. Copia deciziei motivate a fost expediată participanților la proces la data de 8 noiembrie 2024, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție anexate la dosar (f.d.147, 150). Cererile de recurs au fost depuse la 22 noiembrie 2023, 5 ianuarie 2024, 5 ianuarie 2024, respectiv la 10 ianuarie 2024.

Ulterior, copiile recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, precum și de avocata Tatiana Guțu, în numele și în interesul lui Oleg Caba, au fost expediate către părți, împreună cu înștiințarea privind obligația de a depune referință. Acest fapt este confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată la dosar (f.d.195).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor, părțile nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 8 (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Este notabil că recursul nu are un caracter devolutiv și, prin urmare, nu poate constitui o cale de rejudecare a probatoriului sau de reconsiderare a temeiniciei înțelegerii faptelor, ci vizează exclusiv controlul de legalitate al hotărârilor judecătorești, în limitele stricte ale temeiurilor enumerate de art. 432 alin. (1) CPC.

Curtea constată că toate cele patru cereri de recurs formulate în cauză, deși invocă dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. e), nu conțin o dezvoltare corespunzătoare a unor vicii juridice reale, care să justifice admiterea acestora.

Cu referire la recursurile autorităților publice, Ministerul Justiției, Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor, Curtea constată că aceste recursuri expun în mod formal și general argumentele invocate în apel, reluând dezacordul față de concluziile instanței de apel în ceea ce privește acordarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Deși se face trimitere la o pretinsă aplicare eronată a Legii nr. 1545/1998, nu se indică expres în ce constă eroarea juridică imputabilă instanței de apel și nu se demonstrează în ce mod s-ar fi interpretat sau aplicat greșit dispozițiile legale referitoare la repararea prejudiciilor cauzate prin activitatea organelor de urmărire penală. Susținerea că nu ar fi fost emis un 9 act jurisdicțional care să constate ilegalitatea măsurilor procesuale nu este susținută de vreo jurisprudență obligatorie sau de o interpretare sistemică a art. 3 și 6 din Legea nr. 1545/1998, care să excludă aplicabilitatea acesteia în cazul scoaterii de sub urmărire penală pe motivul inexistenței faptei.

Totodată, în ceea ce privește recursul formulat de avocata Tatiana Guțu, în interesul lui Oleg Caba, acesta se întemeiază pe o apreciere subiectivă a cuantumului despăgubirii acordate de instanța de apel, fără a indica în mod concret elemente care ar denota o aplicare arbitrară a principiului echității sau o distorsionare evidentă a probelor. Deși se invocă aspecte privind dizabilitatea recurentului și lipsa accesului la transport, Curtea constată că aceste circumstanțe au fost analizate de instanța de apel și s-a reținut în mod motivat că afirmațiile nu sunt susținute printr-un probatoriu convingător și complet.

Invocarea art. 432 alin. (1) lit. a) și b), în sensul existenței unei interpretări contrare jurisprudenței uniforme sau al necesității consolidării practicii judiciare, nu este argumentată, lipsind orice trimitere la soluții anterioare ale Curții Supreme de Justiție sau la vreo divergență de practică care ar putea justifica intervenția acesteia în exercitarea rolului său unificator.

Prin urmare, Curtea apreciază că toate cererile de recurs sunt formulate într-o manieră formală, fără identificarea clară a unor vicii de legalitate, fără individualizarea probelor pretins apreciate ca vădit nerezonabil și fără o motivare convingătoare care să se încadreze în temeiurile restrictive prevăzute de lege pentru admisibilitatea recursului.

În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Levages Prestations Services c. Franței, Botten c. Norvegiei, Helmers c. Suediei), s-a statuat că statele pot reglementa condiții de admisibilitate strictă pentru exercitarea căilor extraordinare de atac, cu respectarea principiului proporționalității.

La caz, mecanismul de filtrare prevăzut de Codul de procedură civilă urmărește tocmai asigurarea unei eficiențe sporite a activității instanței de recurs și concentrarea controlului de legalitate asupra aspectelor esențiale.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, 10 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și de avocata Tatiana Guțu, în interesele lui Oleg Caba, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 11