2ra-1635/23 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1635/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova,
Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și de avocata Tatiana Guțu, în
interesul lui Oleg Caba,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Caba
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți
accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1635/23
PIGD Nr. 2-22160904-01-2ra-12122023)
Recursurile sunt vădit neîntemeiate, art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central ( jud. A. Donos)
Curtea de Apel Bălți ( jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)
18 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate
de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura Generală a
Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și de
avocata Tatiana Guțu, în interesul lui Oleg Caba,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 3 noiembrie 2022, avocata Tatiana Guțu, în interesele lui Oleg Caba,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală a
Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu
privire la repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în cadrul cauzei penale
nr. 2022040744, aflate în gestiunea Procuraturii municipiului Bălți, a fost
învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264¹ alin. (3) Cod penal.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 23 iunie 2022, s-a dispus ridicarea
provizorie a permisului său de conducere. Recursul împotriva acestei
încheieri a fost respins de Curtea de Apel Bălți. Ulterior, prin ordonanța din
26 august 2022, procurorul a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală și
restituirea permisului, reținând inexistența faptei infracțiunii.
Reclamantul susține că a fost supus unei măsuri nejustificate care i-a
restrâns dreptul la libera circulație, întrucât s-a dovedit a fi nevinovat.
Aplicarea măsurii preventive a generat prejudicii materiale și morale.
Reclamantul a pretins că a suportat cheltuieli de asistență juridică în
valoare de 6 000 lei. Având gradul I de invaliditate și fără acces la transport
public, ridicarea permisului i-a îngreunat grav deplasarea, fiind nevoit să
utilizeze taxiuri sau să solicite sprijinul altor persoane.
Acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 39 alin. (7), art. 94–96, art.
166–167 din Codul de procedură Civilă și Legea nr. 1545/1998.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central
a fost admisă parțial acțiunea înaintată de avocata Tatiana Guțu, în interesul
lui Oleg Caba.
S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, în beneficiul lui Oleg Caba, prejudiciul moral în sumă
de 50 000 lei, cheltuieli pentru asistență juridică în cadrul procesului penal
în sumă de 6 000 lei, precum și cheltuieli pentru asistența juridică în cadrul
dosarului civil în sumă de 9000 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca
neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 februarie 2023, Ministerului Justiției al Republicii Moldova a
depus cerere de apel nemotivată, împotriva hotărârea din 23 februarie 2023
a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia în partea
admiterii acțiunii și emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile
reclamantului să fie respinse integral.
La 23 martie 2023, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri
de respingere a pretențiilor din acțiune ca neîntemeiate.
La 27 martie 2023, Procuratura Generală a Republicii Moldova a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23 februarie 2023, pronunțată de
Judecătoria Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei
noi hotărâri prin care pretențiile reclamantului să fie respinse.
Prin încheierea din 19 mai 2023 a Curții de Apel Bălți nu s-a dat curs
cererii de apel declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a
acordat termen apelantului pentru prezentarea cererii de apel motivate.
La 23 mai 2023, Ministerului Justiției al Republicii Moldova a depus
cerere de apel motivată, împotriva hotărârea instanței de fond, solicitând
casarea acesteia în partea admiterii acțiunii și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care pretențiile reclamantului să fie respinse integral.
Prin referința depusă la 15 iunie 2023, avocata Tatiana Guțu,
acționând în interesul lui Oleg Caba, a solicitat respingerea cererii de apel și
menținerea hotărârii instanței de fond.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
2
Prin decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, au fost
admise cererile de apel declarate de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, de Procuratura Generală a Republicii Moldova și de Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova, modificată hotărârea Judecătoriei Bălți,
sediul Central din 23 februarie 2023, în latura prejudiciului moral prin
micșorarea sumei dispuse spre încasare de la 50 000 lei la 25 000 lei. În rest,
hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 23 februarie 2023 a fost
menținută.
Instanța de apel a constatat că, prin ordonanța din 10 iunie 2022, s-a
dispus începerea urmăririi penale în privința lui Oleg Caba pentru fapta
prevăzută de art. 264¹ alin. (3) Cod penal. La 18 iulie 2022, acesta a fost pus
sub învinuire, iar prin încheierea Judecătoriei Bălți din 23 iunie 2022,
menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 iulie 2022, s-a aplicat
măsura preventivă de ridicare provizorie a permisului de conducere.
Prin ordonanța din 26 august 2022, s-a dispus scoaterea de sub
urmărire penală și clasarea cauzei pe motivul inexistenței faptei
infracționale, cu restituirea bunurilor și anularea măsurilor dispuse.
Aceste circumstanțe au stat la baza acțiunii civile formulate de Oleg
Caba împotriva Ministerului Justiției, intervenienți Procuratura Generală și
Ministerul Finanțelor, pentru repararea prejudiciului material și moral.
Instanța de apel a constatat că Oleg Caba este îndreptățit să solicite
repararea prejudiciului material și moral cauzat de organele de urmărire
penală, procuratură și instanțele judecătorești, întrucât a fost scos de sub
urmărire penală pe motivul inexistenței faptei infracționale, fapt ce constituie
temei de reabilitare.
În temeiul Legii nr. 1545/1998 și altor acte normative relevante, statul
este obligat să repare prejudiciul cauzat prin acțiuni ilicite ale autorităților,
inclusiv în lipsa vinovăției funcționarilor. Sunt reparabile atât prejudiciile
materiale, cât și cele morale, inclusiv în urma aplicării ilegale a măsurilor
procesuale.
Astfel, cu referire la cererea reclamantului Oleg Caba privind
încasarea prejudiciului moral, instanța de apel subliniază că determinarea
cuantumului acestuia trebuie să respecte principiul echității, care presupune
că despăgubirile trebuie să fie juste, raționale și proporționale cu suferințele
efective, menținând un echilibru între prejudiciul suferit și suma acordată.
3
Instanța de apel a apreciat că suma de 50 000 lei, acordată cu titlu de
prejudiciu moral, este excesivă și nu corespunde gradului real al suferințelor
morale suportate de Oleg Caba. În consecință, instanța a redus cuantumul
despăgubirii la 25 000 lei.
Această modificare a fost determinată de natura dreptului încălcat, de
gravitatea și caracterul suferințelor, precum și de statutul reclamantului.
Instanța de apel a reiterat că despăgubirea trebuie să fie echitabilă, să aibă
efect compensatoriu și să nu reprezinte nici un avantaj nejustificat pentru
victimă, nici o povară excesivă pentru autorul prejudiciului.
Poziția instanței de apel se bazează pe faptul că afirmațiile
reprezentantului reclamantului, avocatei Tatiana Guțu, potrivit cărora, în
perioada de două luni cât a fost valabilă măsura ridicării permisului, Oleg
Caba, fiind invalid, a fost nevoit să se deplaseze cu taxiul și să apeleze la terți
pentru diverse activități sunt declarative și nu au fost susținute prin probe
concludente.
Cu referire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate
în cadrul procesului penal, instanța de apel a considerat justificată concluzia
instanței de fond privind încasarea sumei de 6 000 lei, întrucât reclamantul
Oleg Caba, neavând cunoștințele necesare pentru a se apăra singur, a fost
nevoit să angajeze un avocat. Interesele acestuia au fost reprezentate de
avocatul Tatiana Guțu, iar conform art. 7 lit. e) din Legea nr. 1545, se
compensează sumele achitate pentru asistența juridică.
Referitor la cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul
prezentei cauze civile, instanța de apel a reafirmat considerentele instanței
de fond privind încasarea integrală a acestora. Astfel, în baza bonului de plată
QL nr. 717015 din 10 octombrie 2022, s-a dovedit că Oleg Caba a achitat
suma de 9 000 lei pentru servicii avocaționale.
Prin urmare, instanța de fond a admis corect în totalitate cererea
privind încasarea cheltuielilor de judecată aferente atât cauzei penale, cât și
celei civile.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 noiembrie 2023, Procuratura Generală a Republicii Moldova a
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de
4
Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
precum și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin
care să se respingă cererea privind încasarea prejudiciului moral, ca fiind
neîntemeiată.
În motivarea recursului, a indicat că recursul ordinar este întemeiat pe
prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, întrucât
decizia instanței de apel este arbitrară și se bazează pe o apreciere vădit
nerezonabilă a probelor.
A menționat că în speță, instanțele de fond și de apel au aplicat eronat
prevederile Legii nr. 1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin
acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești, stabilind un prejudiciu moral nejustificat, în lipsa
unui suport probatoriu pertinent și convingător din partea reclamantului, cu
încălcarea principiului echității prevăzut de lege.
Mai mult, nu a fost emis un act jurisdicțional prin care să se fi constatat
ilegalitatea actelor procesuale ale organului de urmărire penală, iar măsurile
aplicate pe durata urmăririi penale nu au fost disproporționate, fiind
conforme cu scopul legitim al procesului penal într-un stat de drept.
În drept și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429,
432 alin. (1) lit. e), 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
La 5 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de
Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
precum și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin
care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a invocat că hotărârile instanțelor inferioare
sunt netemeinice și ilegale, fiind pronunțate cu aplicarea eronată a Legii nr.
1545/1998 privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,
precum și cu aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, în contradicție cu art.
239 și art. 373 din Codul de procedură civilă.
Instanțele au admis parțial pretenția privind încasarea prejudiciului
moral, fără existența unui act jurisdicțional care să fi constatat caracterul
ilicit al acțiunilor organului de urmărire penală. Or, măsurile procesuale
5
aplicate, inclusiv recunoașterea calității de învinuit și ridicarea provizorie a
permisului de conducere, sunt prevăzute de lege, au fost proporționale și nu
constituie, prin ele însele, încălcări ale drepturilor constituționale sau
convenționale.
De asemenea, nu s-a dovedit existența unui prejudiciu moral real, iar
cuantumul stabilit de 25 000 lei este excesiv și lipsit de temei probator,
contrar principiului echității.
Totodată, se contestă și obligarea Ministerului Finanțelor la plata
cheltuielilor de judecată în sumă totală de 15.000 lei, acestea fiind
nejustificate, disproporționate față de complexitatea cauzei și în contradicție
cu art. 96 din Codul de procedură civilă, care impune verificarea caracterului
real, necesar și rezonabil al acestora.
La 5 ianuarie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus
cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 septembrie
2023, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței
de apel, precum și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului, Ministerul Justiției a invocat că instanțele
inferioare au aplicat în mod eronat Legea nr. 1545/1998, admițând pretențiile
reclamantului fără a verifica îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute
de art. 3 și art. 6 din această lege, care reglementează expres cazurile și
temeiurile în care prejudiciul poate fi reparat de către stat.
Potrivit acestei legi, dreptul la despăgubiri apare doar în cazuri expres
prevăzute (ex: arest ilegal, trimitere nejustificată în judecată, condamnare
nelegală etc.). Simpla scoatere de sub urmărire penală, în lipsa aplicării unor
măsuri restrictive ilegale sau fără o hotărâre judecătorească care să constate
caracterul ilicit al acțiunilor organului de urmărire penală, nu justifică
acordarea de despăgubiri.
Instanțele au omis să constate că organele de urmărire penală au
acționat în limitele legii, cu respectarea principiului bunei-credințe și a
obligației de investigare completă și obiectivă a faptelor, conform art. 19 și
art. 252 din Codul de procedură penală.
Nu a fost demonstrat existența unui prejudiciu moral real, iar suma de
25 000 lei este excesivă și disproporționată în raport cu circumstanțele speței.
6
Cu privire la cheltuielile de judecată, 6 000 lei pe cauza penală și 9
000 lei pe cea civilă, acestea nu au fost probate corespunzător și depășesc
limitele rezonabilului, contrar art. 96 din Codul de procedură civilă și
recomandărilor Curții Supreme de Justiție.
Acordarea nejustificată a despăgubirilor, în lipsa condițiilor legale
prevăzute de Legea nr. 1545/1998, generează un precedent periculos și
afectează echilibrul dintre interesele individuale și cele ale societății.
La 10 ianuarie 2024, avocata Tatiana Guțu, acționând în interesul lui
Oleg Caba a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți
din 26 septembrie 2023, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi
hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului, a invocat că cererea de recurs se întemeiază
pe art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, interpretarea
legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție, admiterea recursului schimbă sau consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție, hotărârea este arbitrară sau se
bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.
Cu referire la ultimul aspect, evidențiază că recurentul este încadrat în
gradul I de invaliditate, deplasându-se cu ajutorul unui baston, iar zona de
domiciliu nu este deservită de transport public. Ridicarea permisului de
conducere i-a afectat semnificativ libertatea de mișcare și accesul la servicii
esențiale. În abstracția detalii, instanța de apel a apreciat ca „declarative”
aceste aspecte, ignorând probe concludente, precum certificatul de
dizabilitate și certificatul emis de Primăria municipiului Bălți privind lipsa
transportului public în zona respectivă.
În aceste condiții, durata de aproximativ 3 luni în care recurentul a fost
privat de mijlocul său de transport personal a generat un prejudiciu moral
semnificativ, neglijat de instanța de apel, care a redus nejustificat suma
despăgubirilor la 25 000 lei, deși în prima instanță fusese stabilită suma de
50 000 lei ca satisfacție echitabilă, conform art. 41 din Convenția Europeană
pentru Drepturile Omului.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
7
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul de judecată constată că recurenții au respectat prevederile
art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, depunând recursurile în
termen legal. Copia deciziei motivate a fost expediată participanților la
proces la data de 8 noiembrie 2024, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
și avizul de recepție anexate la dosar (f.d.147, 150). Cererile de recurs au fost
depuse la 22 noiembrie 2023, 5 ianuarie 2024, 5 ianuarie 2024, respectiv la
10 ianuarie 2024.
Ulterior, copiile recursurilor declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova, precum și de avocata Tatiana Guțu, în
numele și în interesul lui Oleg Caba, au fost expediate către părți, împreună
cu înștiințarea privind obligația de a depune referință. Acest fapt este
confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată la dosar (f.d.195).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor,
părțile nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind
tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
8
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând cererile de recurs, Curtea reține că, potrivit art. 433 alin.
(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care aceasta este vădit neîntemeiată. Această
prevedere instituie un filtru de admisibilitate menit să asigure că doar acele
recursuri care ridică reale probleme de legalitate sunt supuse examinării în
fond de către instanța supremă.
Este notabil că recursul nu are un caracter devolutiv și, prin urmare,
nu poate constitui o cale de rejudecare a probatoriului sau de reconsiderare a
temeiniciei înțelegerii faptelor, ci vizează exclusiv controlul de legalitate al
hotărârilor judecătorești, în limitele stricte ale temeiurilor enumerate de art.
432 alin. (1) CPC.
Curtea constată că toate cele patru cereri de recurs formulate în cauză,
deși invocă dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. e), nu conțin o dezvoltare
corespunzătoare a unor vicii juridice reale, care să justifice admiterea
acestora.
Cu referire la recursurile autorităților publice, Ministerul Justiției,
Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor, Curtea constată că aceste
recursuri expun în mod formal și general argumentele invocate în apel,
reluând dezacordul față de concluziile instanței de apel în ceea ce privește
acordarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
Deși se face trimitere la o pretinsă aplicare eronată a Legii nr.
1545/1998, nu se indică expres în ce constă eroarea juridică imputabilă
instanței de apel și nu se demonstrează în ce mod s-ar fi interpretat sau aplicat
greșit dispozițiile legale referitoare la repararea prejudiciilor cauzate prin
activitatea organelor de urmărire penală. Susținerea că nu ar fi fost emis un
9
act jurisdicțional care să constate ilegalitatea măsurilor procesuale nu este
susținută de vreo jurisprudență obligatorie sau de o interpretare sistemică a
art. 3 și 6 din Legea nr. 1545/1998, care să excludă aplicabilitatea acesteia în
cazul scoaterii de sub urmărire penală pe motivul inexistenței faptei.
Totodată, în ceea ce privește recursul formulat de avocata Tatiana
Guțu, în interesul lui Oleg Caba, acesta se întemeiază pe o apreciere
subiectivă a cuantumului despăgubirii acordate de instanța de apel, fără a
indica în mod concret elemente care ar denota o aplicare arbitrară a
principiului echității sau o distorsionare evidentă a probelor. Deși se invocă
aspecte privind dizabilitatea recurentului și lipsa accesului la transport,
Curtea constată că aceste circumstanțe au fost analizate de instanța de apel
și s-a reținut în mod motivat că afirmațiile nu sunt susținute printr-un
probatoriu convingător și complet.
Invocarea art. 432 alin. (1) lit. a) și b), în sensul existenței unei
interpretări contrare jurisprudenței uniforme sau al necesității consolidării
practicii judiciare, nu este argumentată, lipsind orice trimitere la soluții
anterioare ale Curții Supreme de Justiție sau la vreo divergență de practică
care ar putea justifica intervenția acesteia în exercitarea rolului său
unificator.
Prin urmare, Curtea apreciază că toate cererile de recurs sunt formulate
într-o manieră formală, fără identificarea clară a unor vicii de legalitate, fără
individualizarea probelor pretins apreciate ca vădit nerezonabil și fără o
motivare convingătoare care să se încadreze în temeiurile restrictive
prevăzute de lege pentru admisibilitatea recursului.
În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului
(cauzele Levages Prestations Services c. Franței, Botten c. Norvegiei,
Helmers c. Suediei), s-a statuat că statele pot reglementa condiții de
admisibilitate strictă pentru exercitarea căilor extraordinare de atac, cu
respectarea principiului proporționalității.
La caz, mecanismul de filtrare prevăzut de Codul de procedură civilă
urmărește tocmai asigurarea unei eficiențe sporite a activității instanței de
recurs și concentrarea controlului de legalitate asupra aspectelor esențiale.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
10
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova și de avocata Tatiana Guțu, în interesele
lui Oleg Caba, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel
Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
11