2ra-1513/21 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a procesului penal si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a procesului penal si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inasmisibilitatii recursului
2ra-1513/21 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a procesului penal si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1513/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Lavric)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)
ÎNCHEIERE
3 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Iurie
Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii
Moldova
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Andoni, reprezentat
de avocatul Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova
cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a
procesului penal și repararea prejudiciului moral
împotriva deciziei din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, admis apelul
declarat de Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și modificată
hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru în partea
cuantumului prejudiciului moral
constată:
La 30 octombrie 2018, Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen
rezonabil a procesului penal și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că la 27 decembrie 2002, în privința lui a fost
pornită urmărirea penală, iar procesul penal nu este finalizat până în prezent.
Având în vedere prevederile art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a considerat că dreptul lui la
examinarea cauzei penale într-un termen rezonabil a fost încălcat prin durata
excesivă a procesului de peste 15 ani.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 5-7, 83, 85,
90, 94, 123, 166, 167 CPC, art. 8, 11, 14, 1398, 1399, 1422, 1423 Cod civil, Legii
1
nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului lui la
examinarea în termen rezonabil a procesului penal pornit la 27 decembrie 2002,
dosar nr. XXXXX, încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui a prejudiciului
moral în sumă de 30 000 de euro și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea protocolară din 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru, a fost atrasă în proces Procuratura Generală a Republicii Moldova în calitate
de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea sin 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost
admisă acțiunea parțial.
A fost constatată încălcarea dreptului lui Iurie Andoni la examinarea în termen
rezonabil a procesului penal pornit la 27 decembrie 2002, dosarul nr. XXXXX.
A fost încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Republicii
Moldova, în beneficiul lui Iurie Andoni prejudiciul moral în mărime de 50 000 de
lei, cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a procesului
penal pornit la 27 decembrie 2002, dosarul nr. XXXXX.
În rest, a fost respins capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului
moral, ca neîntemeiat.
În susținerea soluției emise, prima instanță, cu referire la prevederile art. 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, reieșind din raportul motivat privind modul de respectare a
termenului rezonabil la efectuarea urmării penale pe cauza penală nr. XXXXX, a
stabilit durata excesivă a procesului penal de circa 15 ani și a constatat încălcarea
dreptului reclamantului la examinarea cauzei în termen rezonabil.
Astfel, luînd în considerare importanța procedurii pentru reclamant, care nici
la momentul examinării prezentei cauzei nu a fost finalizată, stresul, frustrare și
incertitudine suportată ca rezultat al reluării în repetate rânduri a urmăririi penale,
prima instanță a reținut că urmează a fi încasat din bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Iurie Andoni
prejudiciu moral în mărime de 50 000 de lei, ca fiind o mărime echitabilă, în rest,
capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral urmează a fi respins.
Prin decizia din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, admis apelul declarat de Iurie
Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și modificată hotărârea din
19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru în partea cuantumului
prejudiciului moral prin majorarea acestuia de la 50 000 de lei până la 100 000 de
lei.
În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a ajuns la concluzia de a
modifica hotărârea primei instanțe în partea prejudiciului moral, cu majorarea sumei
de la 50 000 de lei până la 100 000 de lei, ținându-se cont atât de practica națională,
cât și a Curții de la Strasbourg în materia despăgubirii daunelor morale cauzate în
2
cauze și condiții similare și luându-se în considerație astfel durata enormă a
procedurilor judiciare de peste 15 ani, care s-au manifestat implicit prin îngrădirea
unui set de drepturi fundamentale ale lui Iurie Andoni și care drept rezultat a generat
daune de ordin moral reparabil în echivalent bănesc în mărimea subliniată supra.
La 4 iunie 2021, Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu a
declarat recurs împotriva deciziei din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea
cuantumului prejudiciului moral, modificând-o cu încasarea de la bugetul de stat în
beneficiul lui a prejudiciului moral în sumă de 10 000 de euro și a cheltuielilor de
judecată ce vor ține de examinarea cauzei în instanța de recurs.
În susținerea recursului a invocat că decizia recurată în partea cuantumului
prejudiciului moral este neîntemeiată, urmând a fi casată în partea dată, deoarece
instanța de apel, la judecarea cauzei, a interpretat și aplicat greșit normele de drept
material și nu s-a expus motivat la toate circumstanțele de fapt și de drept a litigiului.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare partial au emis hotărâri nemotivate,
ce contravine prevederilor art. 239-241 CPC.
La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de apel urma sa se
conducă de practica CtEDO și recomandarea nr. 6 a Curții Supreme de Justiție.
A considerat ca neechitabilă și necorespunzătoarea atât scopului legii, cât și
intereselor lui, acordarea unei despăgubiri morale în mărime de 100 000 de lei.
La 13 septembrie 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat
recurs împotriva deciziei din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri
de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a menționat că decizia instanței de apel privind
interpretarea dreptului material care reglementează aprecierea probelor este eronată
și neîntemeiată, iar încasarea prejudiciului moral este inexplicabilă.
A precizat că reieșind din conținutul raportului motivat nr. 44-122d/19-1949
prezentat de către Procuratura mun. Chișinău, examinarea de lungă durată a
procesului penal s-a datorat complexității cauzei, conexarea mai multor dosare,
exercitarea căilor de atac etc.
La fel, din raportul motivat nr. 44-122d/19-1949 al Procuraturii
mun. Chișinău, se reține că Iurie Andoni a fost pus sub învinuire pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (3) lit. b) Cod penal, la data de 10 februarie
2009.
Așadar, aprecierea de către instanța de apel a faptului încălcării termenului
rezonabil la efectuarea urmăririi penale de circa 15 ani este nejustificată și ilegală.
A considerat că termenul rezonabil s-a sfârșit la 18 iulie 2017 când Iurie
Andoni a fost scos de sub urmărire penală prin ordonanța procurorului
mun. Chișinău, iar procesul penal a fost clasat, or acest fapt presupune examinarea
fondului acuzației (neluând în calcul exercitarea căilor de atac).
Prin urmare, termenul de înaintare a unei asemenea pretenții către stat a
expirat, reieșind din prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011.
3
Instanța de apel a admis încasarea unui prejudiciu de-a dreptul exorbitant, or
pe durata procedurilor sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral sunt mai mici
comparativ cu cazurile de neexecutare a hotărârii judecătorești sau atragerii ilegale
la răspundere penală - aflarea persoanei în arest.
La 13 septembrie 2021, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova
a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Iurie Andoni, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 11 vol. II), fiind recepționată la 17 septembrie
2019, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 21 vol. II).
La 17 septembrie 2021, în adresa lui Iurie Andoni și Procuraturii Generale a
Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (f. d. 20 vol. II), fiind recepționată la 22 septembrie 2021, ceea ce se atestă
prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 22, 23 vol. II).
La 12 octombrie 2021, Procuratura Generală a Republicii Mopldova a depus
referință la recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, solicitând
admiterea recursului.
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referinței nu au parvenit.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 28 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 213 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către
recurenți la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au
declarat recursurile la 4 iunie 2021 și respectiv, la 13 august 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Iurie Andoni, reprezentat de
avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
4
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Iurie Andoni, reprezentat
de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursurile declarate nu rezultă
argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile
declarate de Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul
Justiției al Republicii Moldova urmează a fi considerate ca inadmisibile.
5
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Iurie Andoni, reprezentat
de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
6