2ra-700/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-700/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-700/22
2-21011275-01-2ra-18052022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Crigan)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, Iu. Cotruță, I. Țurcan)
ÎNCHEIERE
10 august 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mocanu
Serghei,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea din 17 mai
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La data de 25 ianuarie 2021, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 13 mai 2019, s-a adresat cu o
cerere de chemare în judecată în temeiul Legii privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr. 87 din
21 aprilie 2011.
A menționat că prin încheierea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cererii de chemare în judecată nu i s-a dat curs. La 11 iunie 2019 reclamantul a
lichidat neajunsurile, iar prin încheierea din 14 iunie 2019, cererea de chemare în
judecată a fost restituită. Prin decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a
fost admis recursul său și a fost casată încheierea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Reclamantul a afirmat că prin încheierea din 06 martie 2020 a Judecătoriei
1
Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecata a fost primită în procedură,
fiind stabilită prima ședință pentru data de 03 iunie 2020. După mai multe amânări
neîntemeiate, din cauza comportamentului instanței de judecată, prin hotărârea din
17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a soluționat litigiul în fond, cauza
nefiind examinată în cele 3 luni de zile prevăzute de lege.
Mocanu Serghei a relatat că la 23 iulie 2020, a contestat cu apel hotărârea din
17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și prin decizia din 02 decembrie
2020 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea instanței de fond a fost menținută.
A solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a
cauzei depusă în instanța judecătorească la data de 13 mai 2019 și încasarea de la
bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției RM în beneficiul său a sumei de
20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a
fost respinsă.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 08 iunie 2021, Mocanu
Serghei a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea din 17 mai 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că instanța de fond a dat
o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond
expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept
materiale au fost aplicate corect.
Astfel, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a respins
alegațiile lui Mocanu Serghei cu privire la încălcarea dreptului la judecarea cauzei în
termen rezonabil, or, potrivit materialelor cauzei, participanții la proces și-au valorificat
drepturile procedurale prevăzute de legislație, prin înaintarea diferitor cereri și
neprezentarea la ședințele de judecată. Astfel, în lipsa încălcării dreptului lui Mocanu
Serghei la examinarea cauzei în termen rezonabil, instanța a considerat drept
nejustificate solicitările acestuia cu privire la repararea prejudiciului moral.
La data de 11 aprilie 2022, Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 15 februarie 2022 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată au interpretat și
aplicat eronat normele de drept material și greșit au respins acțiunea, prin ce au neglijat
situația de fapt a speței, cât și legislația pertinentă aplicabilă în litigiul dedus judecății.
A menționat că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel
urma să țină cont de practica CtEDO, care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune
morale sume analogice.
2
La fel, recurentul a susținut că decizia din 15 februarie 2022 este nemotivată,
deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor pretențiilor și argumentelor
invocate.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 februarie
2022.
Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a
recurentului Mocanu Serghei la data de 13 mai 2022 (f.d. 199), fiind recepționată în
aceiași zi.
Astfel, recursul, declarat la 11 aprilie 2022, este în termen.
La 18 mai 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Ministerul
Justiției, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 205), însă, intimatul nu și-a
valorificat dreptul procedural respectiv.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
3
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mocanu Serghei nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are
caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la
fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Mocanu
Serghei asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Mocanu Serghei ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Mocanu Serghei se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Mariana Pitic
4