2ra-700/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-700/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-700/22 2-21011275-01-2ra-18052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Crigan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, Iu. Cotruță, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 10 august 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mocanu Serghei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 25 ianuarie 2021, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 13 mai 2019, s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată în temeiul Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011. A menționat că prin încheierea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererii de chemare în judecată nu i s-a dat curs. La 11 iunie 2019 reclamantul a lichidat neajunsurile, iar prin încheierea din 14 iunie 2019, cererea de chemare în judecată a fost restituită. Prin decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul său și a fost casată încheierea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Reclamantul a afirmat că prin încheierea din 06 martie 2020 a Judecătoriei 1 Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecata a fost primită în procedură, fiind stabilită prima ședință pentru data de 03 iunie 2020. După mai multe amânări neîntemeiate, din cauza comportamentului instanței de judecată, prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a soluționat litigiul în fond, cauza nefiind examinată în cele 3 luni de zile prevăzute de lege. Mocanu Serghei a relatat că la 23 iulie 2020, a contestat cu apel hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și prin decizia din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea instanței de fond a fost menținută.
A solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei depusă în instanța judecătorească la data de 13 mai 2019 și încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției RM în beneficiul său a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 08 iunie 2021, Mocanu Serghei a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că instanța de fond a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept materiale au fost aplicate corect. Astfel, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a respins alegațiile lui Mocanu Serghei cu privire la încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, or, potrivit materialelor cauzei, participanții la proces și-au valorificat drepturile procedurale prevăzute de legislație, prin înaintarea diferitor cereri și neprezentarea la ședințele de judecată.
Astfel, în lipsa încălcării dreptului lui Mocanu Serghei la examinarea cauzei în termen rezonabil, instanța a considerat drept nejustificate solicitările acestuia cu privire la repararea prejudiciului moral. La data de 11 aprilie 2022, Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată au interpretat și aplicat eronat normele de drept material și greșit au respins acțiunea, prin ce au neglijat situația de fapt a speței, cât și legislația pertinentă aplicabilă în litigiul dedus judecății.
A menționat că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel urma să țină cont de practica CtEDO, care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale sume analogice. 2 La fel, recurentul a susținut că decizia din 15 februarie 2022 este nemotivată, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor pretențiilor și argumentelor invocate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15 februarie 2022. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a recurentului Mocanu Serghei la data de 13 mai 2022 (f.d.
199), fiind recepționată în aceiași zi. Astfel, recursul, declarat la 11 aprilie 2022, este în termen. La 18 mai 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Ministerul Justiției, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 205), însă, intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că 3 aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mocanu Serghei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Mocanu Serghei asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mocanu Serghei ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Mocanu Serghei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.