2ra-294/22 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

2ra-294/22 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra–294/22

2-20096711-01-2ra-02032022

Prima instanță : Judecătoria Chișinău (sediul centru), (jud. Z. Talpalaru)

Instanța de apel : Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Baltag Valentin,

reprezentat de avocatul Mocanu Serghei și de Ministerul Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Baltag Valentin

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel declarată de Ministerul Justiției, admisă cererea de

apel declarată de către Baltag Valentin, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei și

a fost modificată hotărârea din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru),

c o n s t a t ă :

La 11 august 2020, Baltag Valentin, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei

s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției RM prin

care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen

rezonabil a cauzei penale, în perioada 13 mai 2014 – 02 iulie 2020, cu încasarea din

contul bugetului de stat a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de euro.

În motivarea acțiunii, reclamantul Baltag Valentin, reprezentat de avocatul

Mocanu Serghei a indicat că la 13 mai 2014 de către SUP al IP Centru al DP mun.

Chișinău s-a dispus începerea urmăririi penale pe indicii infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (2) lit. b), c), f) Cod penal.

La 06 iunie 2014, prin ordonanța Procurorului în Procuratura sectorului

Centru, mun. Chișinău, Lilia Șapovalov, a fost pus sub învinuire în baza art. 188

1

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei sectorului Centru, mun. Chișinău din 24 iunie 2016,

Valentin Baltag a fost declarat culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (2) lit. (b) din Codul penal al RM și i-a fost aplicată o pedeapsă sub forma

de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen

3 ani, în temeiul art. 90 din Codul penal al RM.

Prin decizia din 15 noiembrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, pronunțată motivat la 13 decembrie 2016 a fost respins ca nefondat apelul

depus de Baltag Valentin, a fost admis apelul declarat de către acuzatorul de stat,

casată sentința din 24 iunie 2016 a Judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău, fiind

pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost recunoscut vinovat Valentin Baltag în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), e) și f) din Codul penal al

RM și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Prin decizia din 21 martie 2017 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție au fost admise recursurile declarate de către avocatul Serghei Mocanu, în

interesele lui Baltag Valentin și avocatul Pelevaniuc Alla, în interesele lui Danilov

Denis, casată decizia din 15 noiembrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, cauza fiind restituită la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 14 iunie 2017 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău ,

pronunțată motivat la 13 iulie 2017, au fost respinse apelurile declarate de către

avocatul Pelevaniuc Alla, în interesele lui Danilov Denis și de către Mocanu Serghei,

în interesele lui Baltag Valentin, a fost admis apelul declarat de către acuzatorul de

stat - Șapovalov Lilia, casată sentința din 24 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, fiind pronunțată o nouă hotărâre, prin care Danilov Denis și Baltag

Valentin au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188

alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, fiind stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 8 ani, pentru fiecare, cu executarea pedepsei în Penitenciar de tip

semiînchis.

Prin decizia din 13 decembrie 2017 a Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție a fost declarată inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Mocanu Serghei, în interesele lui Baltag Valentin și de către avocatul

Pelevaniuc Alla, în interesele lui Danilov Denis, ca fiind vădit neîntemeiate.

Ulterior, prin decizia din 08 noiembrie 2018 a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, au fost admise recursurile în anulare declarate de avocatul

Pelevaniuc Alla, în interesele lui Danilov Denis și de către avocatul Mocanu Serghei

în interesele lui Baltag Valentin, casate total deciziile Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017 și a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 iunie 2017, fiind dispusă rejudecarea cauzei la Curtea de Apel

2

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 18 septembrie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Mocanu

Serghei, în interesele lui Baltag Valentin și de avocatul Alla Pelevaniuc, a fost admis

apelul procurorului, casată sențința în partea ce se referă la individualizarea

executării pedepsei, fiind pronunțată o nouă hotărâre, prin care s-a dispus excluderea

prevederilor art. 90 Cod penal.

Prin decizia din 02 iulie 2020 a Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție

au fost declarate inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul

Serghei Mocanu, în interesele lui Baltag Valentin, de către avocatul Pelevaniuc Alla,

în interesele lui Danilov Denis, de către procurorul Vladislav Harti, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Baltag Valentin a notat că potrivit art. 6 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la 04 noiembrie

1950 și ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.1298-XIII din

24 iulie 1997, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public

și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și

obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie

penală îndreptate împotriva sa.

Astfel, a menționat că dreptul la examinarea cauzei penale într-un termen

rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului de peste 6 ani.

Reclamantul a subliniat că potrivit art.2 alin.1 din Legea RM nr.87 din 21

aprilie 2011 ,,Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat

dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de

chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă”.

Art. 2 alin.6 din Legea RM nr.87 din 21 aprilie 2011 prevede că ,, Mărimea

reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție

de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de

pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul

reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a

autorităților relevante, durata încălcării și de importanța procesului pentru

reclamant”. Reclamantul Baltag Valentin a solicitat să fie încasată din contul

bugetului de stat, suma de 10 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

3

acțiunea înaintată de către Baltag Valentin împotriva Ministerului Justiției cu privire

la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial.

A fost constatat încălcat dreptul reclamantului Baltag Valentin la judecarea în

termen rezonabil a cauzei penale intentate la 13 mai 2014.

A fost încasată din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul lui Baltag Valentin suma de 1000 de euro (echivalentul în

valută națională conform cursului stabilit de Banca Națională a Moldovei la data

executării hotărârii), cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, pretențiile reclamantului Baltag Valentin au fost respinse ca fiind

neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, prima instanță reținând prevederile art. 5 alin. (1) și (2)

art. 2 alin. (6) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, jurisprudența CEDO a accentuat

că într-adevăr Baltag Valentin a suferit un prejudiciu moral, însă suma solicitată în

cuantum de 10 000 de euro este una exagerată, astfel instanța considerând că suma

de 1000 de euro este echitabilă și suficientă pentru compensarea prejudiciului moral.

A mai notat că însăși constatarea încălcării dreptului reclamantului garantat

de art.6 § 1 din CEDO, art. 1 Protocolul 1 la Convenție, cauzat prin judecarea în

termen rezonabil a dosarului penal în învinuirea lui Baltag Valentin de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal al RM, reprezintă

o satisfacție capabilă de a compensa în rest prejudiciul moral cauzat.

Prin decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Ministerul Justiției, admisă cererea de apel

declarată de către Baltag Valentin, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei, a fost

modificată hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 14 noiembrie 2020,

în partea încasării prejudiciului moral, fiind majorată suma încasată cu titlu de

prejudiciu moral de la 1000 de euro la 25 000 de lei. În rest hotărârea a fost

menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a

aplicat legea materială, care guvernează raportul juridic litigios, creând condiții

obiective participanților la proces, justificat a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii,

însă incorect a determinat mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat lui

Baltag Valentin ca urmare a tergiversării judecării în termen rezonabil a cauzei

penale de învinuire a lui Baltag Valentin de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal al RM. Astfel, instanța de apel a considerat

oportun de a modifica hotărârea primei instanțe în partea încasării sumei cu titlu de

prejudiciu moral, majorând suma încasată cu titlu de prejudiciu moral de la 1000 de

euro, până la 25 000 de lei, considerând această sumă echitabilă și suficientă pentru

compensarea prejudiciului moral cauzat reclamantului în urma încălcării termenului

rezonabil la judecarea cauzei penale.

4

La 15 februarie 2022, Baltag Valentin, reprezentat de avocatul Mocanu

Serghei a contestat cu recurs decizia instanței de apel, solicitând casarea deciziei din

25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 14 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), în partea respingerii cerințelor cu modificarea

hotărârii în acest sens și încasarea de la bugetul de stat în beneficiul lui Valentin

Baltag a prejudiciului moral în sumă de 10 000 de euro.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanțele de judecată au aplicat

eronat normele de drept material, iar concluziile instanțelor expuse în hotărârile

contestate sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

La 28 martie 2022, Ministerul Justiției a contestat cu recurs decizia instanței

de apel, solicitând casarea deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și a hotărârii din 14 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea, a aplicat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar probele.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 25

noiembrie 2021, expediată părților la 24 ianuarie 2022, fără a se cunoaște cu

certitudine data recepționării acesteia de către părți.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către

Baltag Valentin, reprezentat de avocatul Mocanu Serghei și Ministerul Justiției,

inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

5

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Baltag Valentin, reprezentat de avocatul

Mocanu Serghei și Ministerul Justiției, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor,

ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de către Baltag Valentin, reprezentat de avocatul

Mocanu Serghei și de Ministerul Justiției.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

6

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Baltag Valentin, reprezentat

de avocatul Mocanu Serghei și de Ministerul Justiției.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

7