2ra-725/21 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei civile si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-725/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. I. Maxim)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe

Străisteanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile și repararea

prejudiciului moral

împotriva deciziei din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și menținută hotărârea din

7 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 9 iulie 2020, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 4 iulie 2019 a depus la Judecătoria

Chișinău sediul Centru o cerere de chemare în judecată în baza Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului de executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, prin care a solicitat constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului material și moral cauzat.

Astfel, la 20 ianuarie 2020, peste 6 luni de la depunerii cererii de chemare în

judecată, în lipsa părților, în lipsa unui raport motivat și a referinței, judecătorul

Eleonora Badan-Melnic a emis o încheiere de scoatere a cererii de pe rol, care a fost

casată prin decizia irevocabilă din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

1

A remarcat că examinarea cauzei civile din 4 iulie 2019, intentată în baza

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, care urma a fi judecată cel mult 3 luni, a durat 12

luni, cu încălcarea gravă a termenului de 3 luni prevăzut de art. 4 din legea

menționată.

Ca rezultat, acțiunile ilegale comise în prima instanță de judecătorul Eleonora

Badan-Melnic, care timp de 12 luni încă nu a început examinarea cauzei în fond, cad

sub incidența Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

A menționat că cauza civilă depusă la 4 iulie 2019 nu este dificilă, nu prezintă

nicio complexitate, deoarece pe dosar participă doar dânsul, în calitate de reclamant

și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în calitate de pârât, nefiind necesară

efectuarea unor acțiuni procedurale complexe cum ar fi audierea martorilor, audierea

experților, a specialiștilor, numirea expertizelor și alte acțiuni care ar împiedica

examinarea cauzei civile.

La fel, a precizat că dânsul a fost activ, comportându-se conform legislației în

vigoare, depunând în termen explicațiile și alte documente necesare pentru

soluționarea cauzei, iar tergiversarea examinării cauzei se datorează exclusiv

comportamentului abuziv al judecătorului Eleonora Badan-Melnic.

Prejudiciul moral a fost cauzat prin sentimente de frustrare provocate de

caracterul ilegal al acțiunilor comise de angajații Judecătoriei Chișinău, persoane cu

funcții de răspundere în stat care sunt obligate, prin funcțiile pe care le ocupă, să

respecte întocmai prevederile legislației și să nu le încalce, anxietatea cauzată de

incertitudinea creată de judecător, din comportamentul cărora a înțeles că

ilegalitățile comise în privința sa, în viziunea lor este o normă de drept, acțiuni ce

i-a cauzat suferințe morale și psihice și anume, nervi, stresuri, dureri, afectare

sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare, limitat de a

se bucura de plăcerile vieții, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse de

acțiunile Ministerului Justiției al Republicii Moldova, din cauza ignorării

intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru a-i apăra

dreptul doar în instanța Curții Europene, suferind astfel cheltuieli materiale

suplimentare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

și Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la judecare în

termen rezonabil a cauzei civile din 4 iulie 2019, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală și Procuratura mun. Chișinău

cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral și

încasarea dobânzii de întârziere, care durează 12 luni doar în prima instanță,

încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova în beneficiul lui a sumei de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin încălcarea gravă a dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile din

4 iulie 2019.

2

Prin hotărârea din 7 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că potrivit raportului anexat la materialele cauzei se atestă că în speță nu

au fost încălcate termenele de procedură, instanța de judecată a luat toate măsurile

pentru respectarea drepturilor participanților la proces, a făcut uz de instituțiile

procesuale civile pertinente și a examinării cauzei în termen rezonabil.

Astfel, prima instanță și instanța de apel au menționat că nu a fost admisă

tergiversare nejustificată, iar soluționarea cauzei într-un termen de 12 luni, se

consideră a fi un termen rezonabil în coraport cu circumstanțele cauzei.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că prevederile

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, nu acordă dreptul în mod automat la repararea

prejudiciului moral, în lipsa dreptului de a solicita acordarea acestui prejudiciu în

temeiul Legii nr. 87 și în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma

încălcării dreptului garantat de lege.

La 9 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe Străisteanu a

declarat recurs împotriva deciziei din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, rejudecarea cauzei în instanța de recurs, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță și instanța de apel nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

A menționat că prin refuzul intenționat, vădit ilegal, de a examina cauza civilă

în termenul prevăzut de lege, instanțele naționale au trecut peste toate limitele legale,

iar circumstanțele în care judecătorii refuză să acționeze, au provocat daune morale

și materiale irecuperabile.

La 8 aprilie 2021, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Gheorghe Străisteanu, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 126), fiind recepționată la 19 aprilie 2021, ceea

ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 127).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Ministerul Justiției al Republicii Moldova să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 9 martie 2021 împotriva deciziei din 18 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

3

Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghe Străisteanu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Străisteanu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

4

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Gheorghe Străisteanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Străisteanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5