2ra-681/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-681/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-681/2022
2-19106236-01-2ra-17052022
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Ojoga)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Pruteanu, Iu. Cotruță, I. Țurcan)
Î N C H E I E R E
20 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Mocanu Serghei și de
Ministerul Justiției,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 30 mai 2019, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 07 august 2017 a depus în
cancelaria IP Centru o contestație privind anularea procesului-verbal și deciziei din
21 iulie 2017, întocmite de O.S. al SP-1 al IP Centru, care până la moment nu a
fost examinată, fiind remisă repetat la rejudecare în instanța de fond.
De altfel, a susținut că prin durata excesivă a procesului i-a fost încălcat
dreptul la examinarea cauzei nominalizate într-un termen rezonabil.
În drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 6 din CEDO, art. 8, art. 11, art. 14, art.
1398, art. 1399, art. 1422, art. 1423 din Codul Civil.
A solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a
contestației din 07 august 2017 privind anularea procesului verbal și deciziei din
21 iulie 2017 întocmite de O.S. al S.P. Centru Iulian Ababii pentru perioada 07
august 2017-30 mai 2019, încasarea de la bugetul de stat prin intermediul
Ministerului Justiției a prejudiciului moral cauzat prin neexaminarea în termen
rezonabil a cauzei în mărime de 2 000 euro.
Prin hotărârea din 13 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost respinsă.
1
Invocând netemeinicia hotărârii din 13 august 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, la 10 septembrie 2019, Mocanu Serghei a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri
de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de Mocanu Serghei. S-a casat hotărârea din 13 august 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la acțiunea înaintată de Mocanu
Serghei împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului
la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral și s-a
pronunțată o nouă hotărâre prin care: s-a constatat încălcarea dreptului lui Mocanu
Serghei la examinarea în termen rezonabil a contestației din 07 august 2017
privind anularea procesului verbal și deciziei din 21 iulie 2017 întocmite de OS al
S.P.-1 al I.P. Centru, Iulian Ababii, pentru perioada 07 august 2017-30 mai 2019.
S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul lui Mocanu Serghei prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei. În rest
acțiunea a fost respinsă.
Pentru a decide astfel, Colegiul a reținut că Mocanu Serghei a invocat în
cererea de chemare în judecată, în calitate de circumstanță de fapt neexaminarea
cauzei contravenționale înaintate la 07 august 2017, considerând că termenul
rezonabil de judecare a cauzei a fost încălcat.
Totodată, Colegiul a reținut că, perioada care trebuie luată în considerare
începe la ziua înaintării acuzației contravenționale și se încheie cu perioada în care
s-a tranșat cu titlu irevocabil cauza, cu adoptarea unei hotărâri definitive prin care
s-a soluționat fondul acuzației, deși uneori cauza poate fi și pendinte.
De altfel, Colegiul a stabilit că, în speță, perioada de referință pentru
aprecierea termenului rezonabil de judecare a cauzei este intervalul de timp: 07
august 2017 (data redistribuirii cererii) și până în prezent, or instanța nu a decis
irevocabil pe fondul cauzei, cauza fiind pendinte, remisă a patra oară la rejudecare,
astfel că la caz se constată o tergiversare a judecării cauzei contravenționale, ceea
ce nu justifică soluția instanței de fond de respingere a acțiunii.
Prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,
instanța de apel a menționat că, la caz apelantul Mocanu Serghei are dreptul la
repararea prejudiciului, or pretențiile acestuia întrunesc condițiile legale pentru
angajarea răspunderii statutului în sensul pretins.
Astfel, Colegiul a relevat că, instanța de fond neîntemeiat a conchis referitor
la faptul că Mocanu Serghei nu este subiect al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, în condițiile în care din cele ce preced rezultă
contrariul.
Subsecvent, Colegiul a menționat că prima instanță eronat a conchis că, la caz,
lipsește dreptul încălcat or, potrivit art. 2 alin. (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie
2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului
la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și
modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul în care a avut loc o încălcare a
2
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și se face doar în măsura în
care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a
depus cererea de reparare a prejudiciului.
În această ordine de idei, reieșind din circumstanțele cauzei și având în vedere
principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura
dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al
persoanei, instanța de apel a considerat necesară încasarea din contul Ministerului
Justiției prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Mocanu Serghei
a sumei de 5 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia instanței de apel
constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamant.
La 11 aprilie 2022, Mocanu Serghei, a declarat recurs, prin care a solicitat
casarea parțială a deciziei instanței de apel cu modificarea prin majorarea
prejudiciului moral până la suma de 2 000 de euro.
În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a
încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce
a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
La 17 iunie 2022, Ministerului Justiției, a declarat recurs, prin care a solicitat
casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a
încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce
a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 februarie 2022 și
a expediat-o participanților la proces la 11 mai 2022 (f.d. 92), astfel, recursul
declarat la data de 11 aprilie 2022 și recursul declarat la 17 iunie 2022, sunt în
termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 16 mai 2022
instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea
3
depunerii referinței, or până la data examinării recursurilor careva referințe în
adresa instanței nu au parvenit.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Mocanu Serghei și de
Ministerul Justiției, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile ca inadmisibile din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Mocanu Serghei și de
Ministerul Justiției, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
4
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursurile declarate de Mocanu Serghei și de Ministerul Justiției, ca
fiind inadmisibile.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Mocanu Serghei și de
Ministerul Justiției, împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
5