2ra-1391/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzeri si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzeri si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- unificarea si consolidarea jurisprudentei CSJ in materia incasarii prejudiciului moral cauzat prin incalcarea dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei.
2ra-1391/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzeri si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Senchakovych Oleh,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Senchakovych Oleh împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a
cauzei penale, repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Senchakovych Oleh și menținută hotărârea din
23 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2ra-1391/23
NR. PIGD 2-22011486-01-2ra-08092023)
Unificarea și consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție în materia încasării
prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: I. Țonov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Mihaila, V. Cotorobai)
07 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Senchakovych Oleh,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 26 ianuarie 2022, Senchakovych Oleh a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale, repararea
prejudiciului moral cauzat prin această încălcare și compensarea cheltuielilor
de judecată suportate în prezenta cauză.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în luna august
2012, organul de urmărire penală din cadrul IP Botanica mun. Chișinău a
intentat un proces penal în privința sa pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute
de art.152 alin.(2) din Codul penal – „Vătămarea intenționată medie a
integrității corporale sau a sănătății acțiune săvârșită asupra a două sau mai
multor persoane”.
În decembrie 2012, cauza penală împreună cu rechizitoriul a fost
transmisă pentru examinare la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, care la
24 decembrie 2014, a pronunțat sentință de condamnare în privința sa.
Sentința respectivă a fost contestată cu apel și ulterior cu recurs, cauza penală
fiind examinată până la data de 04 noiembrie 2021, când Curtea Supremă de
Justiție a emis decizie definitivă și irevocabilă.
Reclamantul consideră că procesul penal intentat în privința sa
pe indicii infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) din Codul penal, a durat
timp de 9 ani (august 2012 – 04 noiembrie 2021), care în esență nu constituie
o cauză complexă, dar una simplă.
Examinarea cauzei într-o perioadă destul de îndelungată în prima
instanță s-a datorat calității nesatisfăcătoare a urmării penale din care motiv
instanța judecătorească a fost nevoită să dispună efectuarea multiplelor
expertize, să cerceteze probe noi administrate de apărare, care au fost refuzate
de acuzare la etapa urmăririi penale.
Termenul rezonabil de judecare a cauzei penale a fost încălcat
datorită modului superficial și neobiectiv în care a acționat Curtea de Apel
Chișinău, dosarul fiind restituit la rejudecare de patru ori, iar odată cauza a
1
fost restituit de Curtea Supremă de Justiție în instanța de apel pentru a se
expune asupra apelului părții vătămate, care a rămas fără examinare.
Din cauza atitudinii neglijente și caracterului superficial de
desfășurare a urmăririi penale, de care a dat dovadă organul de urmărire
penală, acuzare, precum și atitudinea instanțelor naționale de judecată de toate
nivelele, la judecarea cauzei penale, datorită tolerării comportamentului
acuzării și a părții vătămate, soldat cu amânarea în repetate rânduri a
procesului, numirii expertizelor, administrării de noi probe, restituirii cauzei
la rejudecare în instanța de apel, proces penal de învinuire, a durat și a fost
examinat timp de 9 ani, termen care nu poate fi calificat drept unul rezonabil
și obiectiv.
În viziunea reclamantului, pentru încălcarea dreptului la
judecarea în termen a cauzei penale, care în esență era simplă ca complexitate,
timp de 9 ani, i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care îl estimează în
mărime de 9000 de Euro, adică a câte 1000 de Euro pentru fiecare an de
încălcare, care ca mărime este echitabilă, proporțională și rezonabilă pentru
încălcarea admisă.
În contextul enunțat, Senchakovych Oleh a solicitat admiterea
acțiunii, constatarea încălcării dreptului său la judecare în termen rezonabil a
cauzei penale, repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare în
mărime de 9000 de Euro și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în
prezenta cauză.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin hotărârea din 23 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de
Senchakovych Oleh.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 05 ianuarie 2023, Senchakovych Oleh a declarat apel
nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 23 mai 2023, întru
executarea încheierii din 25 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a prezentat
apelul motivat, solicitând casarea hotărârii din 23 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere
integrală a acțiunii sale în sensul formulat.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
2
Prin decizia din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
respins apelul declarat de Senchakovych Oleh și menținută hotărârea din 23
decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 06 septembrie 2023, Senchakovych Oleh a declarat recurs
împotriva deciziei din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii
sale în sensul formulat.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Senchakovych Oleh a invocat că
instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au examinat obiectiv și sub toate
aspectele prezenta cauza, cu interpretarea eronată a normelor de drept
material, în special a Legii nr.87/2011. Concluziile și soluțiile instanțelor de
judecată ierarhic inferioare sunt contrare practicii judiciare stabilite de
instanțele naționale și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
Mai mult ca atât, soluția de respingere a acțiunii nu a fost suficient de
motivată, neprimind răspuns la întrebările formulate.
Recurentul consideră că examinarea cauzei într-o perioadă
îndelungată în instanța de fond, s-a datorat calității nesatisfăcătoare a urmării
penale, din care motiv prima instanță a fost nevoită să dispună efectuarea
multiplelor expertize, să cerceteze probe noi administrate de apărare, care au
fost refuzate de a fi administrate de acuzare la etapa urmării penale.
Termenul rezonabil de desfășurare a procesului penal s-a încălcat și datorită
modului superficial și neobiectiv în care a acționat Curtea de Apel Chișinău,
dosarul fiind restituit de 4 ori la rejudecare. A cincea oară, Curtea Supremă
de Justiție a remis cauza spre rejudecare în instanța de apel pentru a se
expune în privința apelului părții vătămate, omis de instanța de apel.
Instanța de fond a respins acțiunea invocând că procesul penal
a derulat fără tergiversări, iar amânările ședințelor fiind la cererile apărării,
fără a indica câte și care ședințe au fost amânate la cererea apărăii,
menționând la general că ședințele au fost amânate la cererile părților,
inclusiv și în folosul apărării pentru a prezenta probe.
La fel, instanța de fond a indicat că durata examinării cauzei s-
a datorat comportamentului abuziv al apărării, care a cerut efectuarea
3
expertizelor, audierea specialităților și experților, audierea martorilor
suplimentari. Cu toate acestea, prima instanță a omis să indice că aceste
acțiuni au fost solicitate de a fi efectuate la etapa urmăririi penală, dar care
au fost refuzate de organul de urmărire penală și procuror.
Fiind învinuit, a solicitat instanței de fond să administreze aceste
probe, ceea ce a și făcut prima instanță. Din logica instanței de fond dânsul
nu trebuia să folosească drepturile sale procedurale pentru a demonstra
nevinovăția sa de fapta încriminată.
În viziunea recurentului termenul de examinare a cauzei penale
a fost atât de îndelungată nu datorită comportamentului său și părții apărării,
dar din cauza omisiunilor admise la faza urmăririi penală, cum și a
amânărilor din partea procurorului și a părții vătămate. Practic nicio ședință
în instanța de fond nu au fost amânate din cauza lipsei învinuitului sau
apărătorilor acestuia, ceea ce nu se poate spune despre partea acuzării și
partea vătămată, din cauza neprezentării, cu invocarea motivelor formale, au
fost amânate mai multe ședințe de judecată. De asemenea, prima instanță a
respins acțiunea, argumentând că în instanța de apel nu a avut loc încălcarea
termenului de judecare a cauzei.
Afară de aceasta, instanța de fond, examinând acțiunea civilă, a
făcut analiza modului în care a derulat procesul penal, fragmentîndu-1, dând
apreciere pentru fiecare perioadă de judecare în instanța de apel, adică: 1)
prima dată cauza a parvenit din instanța de fond la apelurile declarate de
părți; 2) de trei ori cauza a fost restituită la rejudecare de instanța de recurs;
3) o dată când cauza a fost restituită de instanța de recurs pentru a fi examinat
apelul declarat de partea vătămată.
Recurentul consideră că aceasta abordare este greșită, care
contravine practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, deoarece instanța
de judecată urma să dea apreciere situației pentru tot procesul, fiind un
procedeu complex, calculat de la data expedierii dosarului cu rechizitoriu în
instanța de fond până la adoptarea unei decizii irevocabile, adică decembrie
2012 - noiembrie 2021.
În opinia recurentului, termenul rezonabil de examinare a
procesului penal a fost încălcat datorită modului în care a fost efectuată
urmărirea penală, modului în care a fost examinat procesul penal în instanța
de fond și datorită faptului examinării superficiale și neobiective a cauzei de
Curtea de apel Chișinău, dosarul fiind restituit de patru ori la rejudecare de
Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chișinău, iar odată cauza a fost
restituită de Curtea Supremă de Justiție în instanța de apel, pentru a se
4
expune asupra apelului părții vătămate, apel rămas neexaminat la data
expedierii dosarului în instanța de recurs.
În această situație este cert că examinarea cauzei penale în
termen de 9 ani, dintre care în instanța de apel cauza a fost examinată într-o
perioadă de 7 ani, nicidecum nu se încadrează în noțiunea de „termen
rezonabil”.
Recurentul consideră eronată soluția instanței de apel, fără a
indica clar motivul respingerii, preluând concluziile și argumentele instanței
de fond. De fapt, nicio instanță nu a constatat caracterul abuziv al
demersurilor și cererilor înaintate de partea apărării, acestea fiind înaintate
cu scopul demonstrării nevinovăției sale de comitere a faptei incriminate.
Restituirea repetată a cauzei la rejudecare la fel constituie un
element care generează încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei.
Deși nu are competența de a analiza modul în care instanțele de
judecată au interpretat și aplicat dreptul intern, consideră totuși că casările
repetate cu trimitere la rejudecare se datorează, în general, unor erori comise
de instanțele inferioare și că repetarea acestor casări denotă o deficiență în
funcționarea sistemului judiciar ca consecință durata îndelungată a
procedurii pe acest motiv nu poate nici cum fi pusă în sarcina sa, fiind o
omisiune a instanțelor și modului în care au judecat cauza, erorilor admise
de instanța de apel, erori și încălcări care au avut ca efect restituirea repetată
la rejudecare a cauzei penale.
Datorită atitudinii neglijente și caracterului superficial de
investigare a circumstanțelor cauzei de care a dat dovadă organul de urmărire
penală și acuzarea, cum și datorită modului în care a fost organizat și
desfășurat procesul, cu examinarea cauzei de instanțele de judecată de toate
nivelele, datorită tolerării comportamentului acuzării și părții vătămate,
soldat cu amânarea în repetate rânduri a procesului, numirii expertizelor și
administrării de noi probe, deoarece organul de urmărire penală a respins
aceste demersuri la etapa respectivă, fiind executate aceste acțiuni la
demersul repetat al apărării la etapa judiciară, restituirii cauzei la rejudecare
în instanța de apel, procesul penal de învinuire a lui Senchakovych Oleh, un
proces simplu care a durat și a fost examinat într-un termen de 9 ani, termen
care nici cum nu poate fi calificat ca fiind unul obiectiv și rezonabil.
Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au respins acțiunea,
invocând faptul că procesul s-a amânat din cauza apărării, adică a lui și a
avocaților săi, înaintând demersuri de administrare a probelor noi care
demonstrează nevinovăția lui, cum și datorită contestării sentinței și
deciziilor instanțelor de judecată. La fel, instanțele au concluzionat că în
5
speță ar lipsi interesul legitim al său și speranța majoră a finalității
procesului, deoarece oricum a fost condamnat.
În viziunea recurentului, aceste abordări și argumente sunt total
greșite, contrare prevederilor legale, practicii judiciare stabilite de instanțele
naționale a Republicii Moldova și jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului.
Din cauza omisiunilor și neglijenței admise de organul de
urmărire penală și instanțele de judecată, este evident că în cauza penală de
învinuire și condamnare a lui Senchakovych Oleh s-a admis încălcarea
termenului rezonabil de cercetare, examinare și judecare a procesului, prin
ce apelantului i s-a cauzat prejudiciu suficient de grav, intervenind
răspunderea statului și obligarea statului la repararea prejudiciului moral
cauzat prin această încălcare, prejudiciului moral estimat la suma de 9000 de
euro, ceea ce constituie 1000 de euro per an, care corespunde cuantumului
stabilit de CEDO pentru asemenea încălcări.
Recurentul consideră că prejudiciul moral solicitat în sumă de
9000 de euro constituie un remediu, chiar dacă nu suficient, dar eficient și
echitabil în raport cu încălcările comise, și nici nu poate fi calificată ca o
modalitate de îmbogățire fără justă cauză.
Din esența recursului rezultă că Senchakovych Oleh și-a
întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(1) lit. a) și b) din Codul de
procedură civilă, în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare
01.09.2023, potrivit cărora recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme
de Justiție; și b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție.
Întru respectarea drepturilor părților la un proces echitabil, la 31
octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului
Justiției copia recursului declarat de Senchakovych Oleh, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii a referinței, comunicat intimatului la
21.11.2023, cu toate acestea referință nu a fost depusă (f.d.94, vol.II).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
prevede că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
6
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă,
care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale,
cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 06 septembrie 2023 de către Senchakovych
Oleh a fost depus după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie
2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor
de drept în vigoare la data depunerii recursului.
Articolul 432 alin.(1) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă
(în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023)
statuează că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.”
Totodată, având în vedere că legea procesual-civilă impune
obligații noi, prin care se anulează sau care reduc drepturile procedurale ale
participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește
sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul
se va examina conform procedurii de judecare a recursurilor în vigoare la
data depunerii acestuia (06 septembrie 2023), deoarece după sensul său
norma referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi
separate de procedura de examinare și soluționare, ele constituind un tot
întreg.
Articolul 431 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă prevede
că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Articolul 444 din Codul de procedură civilă remarcă că:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces.”
Articolul 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă indică că:
7
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art.432.”
Articolul 432 alin.(1) lit.a),b) din Codul de procedură civilă
statuează că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție.”
Articolul 445 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă
prevede că: „(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul
și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,
pronunțând o nouă hotărâre.”
Articolul 373 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile
juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar
care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele
prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”
Articolul 118 alin.(1) din Codul de procedură civilă învederează
că: „(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei
al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”
Articolul 239 din Codul de procedură civilă stipulează că:
„Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază
hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele
cercetate în ședință de judecată.”
Articolul 5 alin.(1) din Codul de procedură civilă relevă că:
„(1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță
judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau
contestate, libertățile și interesele legitime.”
Articolul 9 alin.(1) din Codul de procedură civilă menționează
că:
„(1) Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea
procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte
legi.”
Articolul 53 alin.(2) din Constituție statuează că:
„(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin
erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele
judecătorești.”
Articolul 1 alin.(1) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești prevede că:
8
„(1) Scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern
eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.”
Articolul 2 alin.(1)-(4) și alin.(6)-(7) din Legea nr.87/2011
stipulează că:
„(1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată
privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această
încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.
(2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi
imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în
continuare reclamant).
(3) Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară
indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului
responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.
(4) Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a
delegat atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești se repară de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de stat.
(6) Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de
circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile
invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de
conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante,
de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.
(7) Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie de
cauze este Ministerul Justiției.”
Articolul 3 alin.(2) din Legea nr.87/2011 învederează că:
„(2) În cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării
cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței procurorului
de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului
judecătoresc de dispoziție.”
Articolul 4 alin.(1) din Legea nr.87/2011 stipulează că:
„(1) Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției,
iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și
suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.”
Articolul 5 alin.(1) din Legea nr.87/2011 prevede că:
„(1) În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,
instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de
9
stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a
cheltuielilor de judecată.”
Articolul art.20 alin.(1)-(4) din Codul de procedură penală
statuează că:
„(1) Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile.
(2) Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei penale
sunt: 1) complexitatea cazului; 2) comportamentul participanților la proces; 3) conduita
organului de urmărire penală și a instanței de judecată; 31) importanța procesului pentru
cel interesat; 4) vârstă de până la 18 ani a victimei.
(3) Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale privind infracțiunile de corupție,
cele conexe actelor de corupție, a cauzelor penale în care sunt persoane aflate în arest,
precum și minori se fac de urgență și în mod prioritar.
(4) Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către
procuror, iar la judecarea cazului – de către instanța respectivă.”
Articolul 19 alin.(1) și alin.(5) din Codul civil prevede că:
„(1) În condițiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes
recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și
nepatrimonial cauzat astfel.
(5) Repararea prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situația în care
s-ar fi aflat dacă prejudiciul nu se producea.”
Articolul 2036 alin.(1)-(3) din Codul civil reglementează că:
„(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce
atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de
lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația
prejudiciului prin plata de despăgubiri.
(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial.
(3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite
în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la
răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu
părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului,
muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.”
Articolul 2037 din Codul civil relevă că:
„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța
de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție
a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă
persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,
luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod
obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI:
10
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 29
iunie 2023, în ședință publică.
Din actele cauzei rezultă copia deciziei integrale (motivată) a
instanței de apel a fost expediată la 27 iulie 2023, la poșta electronică a lui
Senchakovych Oleh (e-mail: *****), fapt ce rezultă din scrisoarea anexată
la dosar și confirmat de către recurent în cererea sa de recurs (f.d.76, vol.II).
Astfel, recursul declarat la 06 septembrie 2023 de către
Senchakovych Oleh, se consideră ca fiind depus în interiorul termenului
prevăzut la art.434 alin.(1) CPC.
Având în vedere că legea procesual-civilă, care impune obligații
noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va examina conform
procedurii de judecare a recursului în vigoare la data depunerii acestuia,
deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri cuprinde și
procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de examinare și
soluționare, ele fiind un tot întreg organic.
Reieșind din prevederile art.431 din Codul de procedură civilă,
examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului
decide un complet din 3 judecători. Recursul considerat admisibil se
examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de
Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa
și la examinarea recursului în cauză.
Soluționând admisibilitatea recursului, fără înștiințarea și
audierea participanților la proces, întrucât criticele recurentului au fost
expuse în recurs cu suficientă claritate, în acord cu procedura specificată la
art.440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Senchakovych Oleh
este admisibil și în continuare va fi examinat în același complet de judecată.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile de drept prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în
redacția legii în vigoare la data declarării recursului.
Deși recurentul Senchakovych Oleh nu a indicat direct temeiul
de drept prevăzut la art.432 CPC, în redacția legii în vigoare din 01.09.2023,
totuși din esența recursului rezultă că temeiurile de drept de declarare a
recursului sunt bazate pe prevederile art.432 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de
procedură civilă, în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare
01.09.2023, potrivit cărora recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme
11
de Justiție; și b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
argumentele recurentului în raport cu circumstanțele cauzei, probele
administrate la dosar și cadrul legal aplicabil speței, a stabilit că interpretarea
legii din decizia instanței de apel, cât și hotărârea primei instanțe, este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție pe cauze
similare.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de urmează a fi admis,
casată integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu
emiterea unei hotărâri noi de admitere parțială a acțiunii civile, din motivele
ce succed.
Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată că la 26 ianuarie 2022, Senchakovych Oleh a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției,
solicitând constatarea încălcării dreptului său la judecare în termen rezonabil
a cauzei penale, repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare
în mărime de 9000 de Euro și compensarea cheltuielilor de judecată
suportate în prezenta cauză.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, fiind învestită cu judecarea
cauzei în prima instanță, prin hotărârea din 23 decembrie 2022 a respins ca
neîntemeiată acțiunea depusă Senchakovych Oleh.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 05 ianuarie 2023,
Senchakovych Oleh a declarat apel.
Curtea de Apel Chișinău, fiind învestită cu judecarea cauzei în
apel, prin decizia din 29 iunie 2023 a respins apelul declarat de
Senchakovych Oleh și a menținut hotărârea din 23 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de
respingere a acțiunii depuse de Senchakovych Oleh constatând că, în speța
dedusă judecății nu se atestă temeiuri că procesul penal, în care se pretinde
încălcarea, a durat cu depășirea termenului rezonabil. Prin urmare, instanțele
naționale judecătorești au respectat procedurile corespunzător, cu asigurarea
tuturor drepturilor procedurale ale participanților la proces.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare au subliniat că pentru
a verifica respectarea duratei procedurilor judiciare urmează să se țină cont
de scopul procesului, așteptările părții și rezultatul procedurilor judiciare.
Procesul penal pornit în privința lui Senchakovych Oleh s-a finalizat cu
sentință de condamnare, respectiv nu poate fi luat în calcul faptul că procesul
penal a durat o perioadă îndelungată, în rezultatul căreia subiectul a fost
achitat sau pronunțată o altă soluție de reabilitare.
12
Relevând criteriile în dependență de care se apreciază
rezonabilitatea duratei procedurilor judiciare, prima instanță și instanța de
apel au concluzionat că perioada de referință de judecare a cauzei penale nu
depășește limita rezonabilității. Or, luând în considerare complexitatea
cauzei, comportamentul părților și de sarcina lunară a fiecărui judecător din
cadrul instanțelor de judecată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au
stabilit că autoritățile judecătorești în cauza penală au acționat cu bună-
credință, cu o suficientă diligență, au întreprins toate măsurile necesare în
vederea examinării și soluționării rapide, obiective și sub toate aspectele, cu
respectarea drepturilor procedurale a participanților de proces.
Mai mult ca atât, reclamantul la examinarea cauzei penale, atât
în instanța de fond, cât și în instanța de apel nu a invocat tergiversarea duratei
de judecată a cauzei, dar a aprobat și a acceptat tacit toate acțiunile
întreprinse de către autoritatea judecătorească, inclusiv a influențat
tergiversarea prin neprezentări la judecarea propriului apel, ca ulterior, să
înainteze conform Legii nr.87/2011 prezenta acțiune civilă care de altfel
urmărește un interes al reclamatului, exclusiv pecuniar.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare au menționat că dreptul
la satisfacție echitabilă garantat de Legea nr.87/2011 și art.6 CEDO este
acordat pentru nerespectarea termenului rezonabil după cum stabilește
jurisprudența CtEDO și nu pentru nerespectarea termenului formal
calendaristic prevăzut de legislația națională.
În circumstanțele constatate, instanțele de judecată au dedus că
reclamantul/apelant Senchakovych Oleh în asemenea împrejurări nu poate
invoca cauzarea unui prejudiciu și respectiv recuperarea acestuia prin
încălcarea dreptului său la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale în
baza Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, întrucât perioada de referință de
examinare a cauzei penale nu a depășit limita rezonabilității.
Pe final, instanțele de judecată au concluzionat că reclamantul
nu este îndreptățit de a pretinde încălcarea termenului rezonabil de
examinare a cauzei penale și de a solicita în acest sens despăgubiri, dat fiind
faptul că în esență, la caz, nu se atestă pretinsa încălcare.
Analizând materialele dosarului, în raport cu legislația în
vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că instanțele de judecată ierarhic
inferioare au apreciat greșit circumstanțele importante pentru soluționarea
justă a cauzei, cu interpretarea eronată a legii, fapt ce a dus la emiterea unei
soluții greșite, din următoarele motive.
Astfel, după cum rezultă din art.4 din Legea nr.87/2011, sarcina
probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei, îi revine nemijlocit Ministerului Justiției al Republicii Moldova, care
prezintă în acest sens un raport motivat privind modul de respectare a
termenului rezonabil.
13
Din conținutul Raportului motivat întocmit de Judecătoria
Chișinău (f.d.1-23, vol.II) privind modul de respectare a termenului
rezonabil la examinarea cauzei penale nr.1-751/12 (NR. PIGD 12-1-9835-
05122012) de învinuire a lui Senchakovych Oleh în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.152 alin.(2) lit.d) din Codul penal, rezultă că la:
- 03.12.2012, Procuratura mun. Chișinău a depus la Judecătoria
Botanica, mun. Chișinău cauza penală nr.*****, în învinuirea lui
Senchakovych Oleh în comiterea infracțiunii prevăzute la art.152 alin.(2)
lit.d) din Codul penal, care a fost repartizată spre examinare judecătorului
din cadrul Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, Maria Țurcan;
- Prin încheierea din 07 decembrie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău, ședința de judecată a fost stabilită pentru data de 24.12.2012, ora
09:30;
- La ședința din 24.12.2012, s-au prezentat procurorul, Grosu Olga;
partea vătămată, *****; avocatul inculpatului, Vladimirov Natalia;
inculpatul, Senchakovych Oleh și translatorul, Rusu Sergiu. În cadrul
ședinței, instanța de judecată a pus în discuție punerea pe rol a cauzei penale.
Totodată, s-a adus la cunoștință participanților că judecătorul de instrucție,
Damaschin Constantin, și-a declinat competența în favoarea prezentei
instanțe de la examinarea a două plângeri ale avocatului, Vladimirov Natalia,
la acțiunile organului de urmărire penală. Plângerile vor fi examinate odată
cu fondul cauzei. Procurorul, Grosu Olga, în interesele părții vătămate a
înaintat o acțiune civilă și a solicitat examinarea acesteia în cadrul dosarului
penal. Audiind opinia participanților la proces, instanța a dispus primirea și
examinarea acțiunii civile în cadrul dosarului penal, de a obliga partea
vătămată prezentarea originalelor înscrisurilor anexate la acțiunea civilă.
Avocatul Vladimirov Natalia, a înaintat un demers privind dispunerea
efectuării unei expertize de către o comisie de experți, procurorul
considerând demersul înaintat prematur.
- Prin încheierea din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău s-a dispus numirea cauzei spre judecare în procedură generală, cu
participarea inculpatului în ședință publică pentru data de 18 februarie 2013,
ora 11:00. S-a admis lista probelor lista probelor prezentate de acuzatorul de
stat, a amânat examinarea demersului apărătorului Vladimirov Natalia
privind dispunerea unei expertize și al repune în discuție după cercetarea
probelor părții acuzării;
- La ședința din 18.02.2013, s-au prezentat: procurorul, Grosu Olga;
partea vătămată, *****; avocatul inculpatului, Vladimirov Natalia;
inculpatul, Senchakovych Oleh și translatorul, Mîndrescu Marina. Partea
vătămată a solicitat anexarea la materialele cauzei a trei clișee radiologice,
investigațiile radiologice și bourile de plată. Audiind participanții la proces,
instanța a dispus anexarea acestora și obligarea acestuia de a prezenta în
ședința următoare originalul cartelei medicale. După care s-a pus în discuție
14
începerea examinării cauzei în fond. Procurorul a dat citire rechizitoriului, s-
a stabilit ordinea de cercetare a probelor și s-a audiat partea vătămată.
Ședința de judecată s-a amânat pentru data de 20 februarie 2013, ora 10:30;
- La ședința din 20.02.2013, s-au prezentat: procurorul, Grosu Olga;
partea vătămată, *****; avocatul inculpatului, Vladimirov Natalia;
inculpatul, Senchakovych Oleh; translatorul, Mîndrescu Marina; martorii,
***** și *****. În cadrul ședinței au fost audiați martorii după care s-a
anunțat întrerupere până la data de 27 februarie 2013, ora 09:00, cu
obligarea procurorului de a asigura prezența martorilor pentru următoarea
ședință de judecată;
- La ședința din 27.02.2013, s-au prezentat: procurorul, Străistaru
Victoria; partea vătămată, *****; avocatul inculpatului, Vladimirov Natalia;
inculpatul, Senchakovych Oleh; translatorul, Cheptene Tatiana; pedagogul,
Petcu Aurelia. Nu s-a prezentat martorul, ***** și reprezentantul martorului,
*****, din motive necunoscute instanței. Instanța a pus în discuție
examinarea cauzei în lipsa martorului și reprezentantului acestuia.
Procurorul a considerat imposibil, obligându-se pentru ședința următoare să
asigure prezența acestuia. Avocatul inculpatului a considerat imposibil,
totodată a propus modificarea ordinii de cercetare a probelor cu audierea
martorilor acuzării, solicitând audierea ca martori: ***** și *****; *****;
***** și în calitate de specialist în domeniu medicinii faciale, *****.
Procurorul fiind împotriva modificării ordinii de cercetare a probelor.
Instanța a dispus continuarea examinării cauzei în lipsa, martorului ***** și
a reprezentantului acestuia, a admis lista probelor apărării și modificarea
ordinii de cercetare a lor. Au fost audiați martorii *****, *****. Ședința de
judecată a fost amânată pentru data de 22 aprilie 2013, ora 14:00;
- La ședința din 22.04.2013, s-au prezentat: procurorul, Străistaru
Victoria. Nu s-au prezentat: partea vătămată, *****; avocatul inculpatului,
Vladimirov Natalia; inculpatul, Senchakovych Oleh; martorul, ***** și
reprezentantul legal, *****; martorii ***** și ***** au depus cerere de
amânare a ședinței. Instanța de judecată a anunțat că cu 30 de minute înainte
de ședință s-a prezentat inculpatul și a informat că se află în imposibilitate
de a se prezenta la ora 14:00, întrucât copilul său a fost internat la spital.
Audiind opinia participanților la proces, instanța a anunțat întrerupere până
la 24.04.2013, ora 14:30;
- La ședința din 24.04.2013, s-au prezentat: procurorul, Străistaru
Victoria; partea vătămată, *****; avocatul inculpatului, Vladimirov Natalia
și inculpatul, Senchakovych Oleh. Nu s-a prezentat martorul, ***** și
reprezentantul său, *****, din motive necunoscute instanței. Instanța a pus
în discuție examinarea cauzei în lipsa martorului ***** și reprezentantul său,
precum și martorii apărării. Audiind opinia participanților, instanța a
considerat imposibil examinarea cauzei penale în lipsa martorilor, anunțând
15
întrerupere până la 29 aprilie 2013, ora 14:00, obligând părțile să asigure
prezența acestora pentru următoarea ședința de judecată;
- La ședința din 29.04.2013, s-au prezentat: procurorul, Străistaru
Victoria; partea vătămată, *****; avocatul inculpatului, Vladimirov Natalia
și inculpatul, Senchakovych Oleh; martorii ***** și *****. Nu s-a prezentat
martorul, ***** și reprezentantul său, *****. În cadrul ședinței, instanța a
pus în discuție posibilitatea continuării ședinței în lipsa martorului ***** și
reprezentantul său. Audiind opinia participanților, instanța a dispus
continuarea ședinței și audierea martorilor prezenți. Ședința de judecată a
fost amânată pentru 06.06.2013, ora 11:00;
- La ședința din 06.06.2013, s-au prezentat: procurorul, Lăcustă Natalia;
partea vătămată, *****; inculpatul, Senchakovych Oleh; avocatul
inculpatului, Vladimirov Natalia; martorul *****; reprezentantul legal al
martorului *****; pedagogul Petru Aurelia; translatorul Dabija Elina. În
cadrul ședinței de judecată a fost audiat martorul prezent, după care, avocatul
Vladimirov Natalia a solicitat numirea unei expertize din domeniul medicinii
faciale, ***** obligându-se asigure prezența acestuia pentru următoarea
ședință. Ședința de judecată a fost amânată pentru data de 24 septembrie
2013, ora 09:30;
- La ședința din 24.09.2013, s-au prezentat: partea vătămată *****;
inculpatul - Senchakovych Oleh; Nu s-au prezentat: procurorul Lăcustă
Natalia, fiind în concediu medical; avocatul inculpatului Vladimirov Natalia;
martorul - *****, solicitând amânarea ședinței de judecată. În legătură cu
absența procurorului, avocatului inculpatului și a martorului, instanța a
dispus amânarea examinării cauzei pentru data de 01 octombrie 2013, ora
14:00;
- La ședința din 01.10.2013, s-au prezentat: procurorul Lăcustă Natalia;
partea vătămată *****; inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului
Vladimirov Natalia și translatorul Russu Alina. Avocatul inculpatului a
anunțat că reieșind din faptul că, martorul ***** se află în imposibilitate de
a se prezenta pentru a fi audiat din motiv că este plecat peste hotarele țării, a
solicitat modificarea ordinii de cercetare a probelor și a trece la audierea
inculpatului, demers susținut de participanții prezenți. Avocatul, Vladimirov
Natalia a solicitat anexarea la materialele cauzei cererea inculpatului care a
fost depusă la CEDO. Instanța a dispus anexarea cererii, și în legătură cu
expirarea timpului preconizat pentru ședința de judecată, a anunțat
întrerupere până la 16.10.2013, ora 11:30;
- La ședința din 16.10.2013, s-au prezentat: procurorul Lăcustă
Natalia; partea vătămată *****; inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul
inculpatului Vladimirov Natalia; specialistul *****; translatorul - Dabija
Elina. Instanța a dispus audierea specialistului, după care a anunțat
întrerupere până la 31.10.2013, ora 09:00;
16
- La ședința din 31.10.2013, s-au prezentat: procurorul Lăcustă Natalia;
partea vătămată *****; inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului
Vladimirov Natalia; translatorul Dabija Elina. În cadrul ședinței s-a pus în
discuție demersul privind numirea expertizei medico-legale în comisie,
înaintat de către avocatul inculpatului. Procurorul și partea vătămată au
considerat că demersul urmează a fi respins. Prin încheierea din 31.10.2013
a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-a dispus efectuarea expertizei
medico-legale în comisie de experți, cu atragerea la executarea acesteia a
specialiștilor din domeniul medicinii faciale. În legătură cu expedierea
cauzei penale la Centrul de Medicină Legală pentru efectuarea expertizei, s-
a anunțat întrerupere până la 19.02.2014, ora 14:00;
- La ședința din 19.02.2014, s-au prezentat: procurorul Lanovenco
Victoria; partea vătămată *****; avocatul părții vătămate Gherman Lilea;
inculpatul Senchakovych Oleh. Nu s-a prezentat: avocatul inculpatului
Vladimirov Natalia. Inculpatul a comunicat că avocatul său este implicată în
altă ședință de judecată de judecată, dar va veni. În cadrul ședinței, avocatul
părții vătămate a solicitat anexarea la materialele cauzei a acțiunii civile
concretizate. În timpul ședinței s-a prezentat și avocata, Vladimirov Natalia.
Instanța a pus în discuție primirea în procedură a acțiunii înaintate de către
avocata, Gherman Lilea. Toți participanții fiind de acord și admisă de
instanță, după care s-a anunțat imposibilitatea asigurării prezenței
translatorului, punând în discuție examinarea cauzei în lipsa acestuia.
Audiind opinia participanților, instanța de judecată a anunțat întrerupere
până la 22 aprilie 2014, ora 10:00; - La ședința din 22.04.2014, s-au
prezentat: procurorul Lăcustă Natalia; partea vătămată *****; avocatul părții
vătămate Gherman Lilea; inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul
inculpatului Vladimirov Natalia; traducătorul Russu Alina. Instanța a
anunțat că prin intermediul cancelariei din partea inculpatului a parvenit o
cerere, prin care solicită invitarea experților, iar ulterior va formula o altă
cerere privind efectuarea expertizei repetate. Procurorul, partea vătămată și
avocatul acestuia, au solicitat respingerea cererii. Instanța, deliberând pe loc
a admis parțial cererea, dispunând invitarea în ședința de judecată a
expertului, *****, pentru audiere pe marginea raportului de expertiză. După
care s-a pus în discuție plângerea avocatului, Vladimirov Natalia. Procurorul
a înaintat o cerere de anunțare a întreruperii ședinței, deoarece la ora 11:00
are o altă ședință. Instanța a admis cererea și a amânat ședința de judecată
pentru data de 29 mai 2014, ora 09:00;
- La ședința din 29.05.2014, s-au prezentat: procurorul Lăcustă Natalia;
partea vătămată *****; inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului
Vladimirov Natalia; expertul *****; traducătorul Russu Alina. Nu s-au
prezentat: avocatul părții vătămate Gherman Lilea, partea vătămată,
anunțând că se va apropia. Instanța a adus la cunoștința participanților că la
27 mai 2014, a parvenit cererea avocatei, Vladimirov Natalia, privind
17
anexarea răspunsului parvenit de la Inspectoratul de Poliție nr.5255. La ora
09:30, s-a apropiat și avocata Gherman Lilea. În cadrul ședinței s-a examinat
plângerea avocatei, Vladimirov Natalia în interesele inculpatului, s-a audiat
expertul prezent, s-au cercetat înscrisurile, materialele din dosar, în legătură
cu expirarea timpului preconizat pentru ședință judecată, s-a anunțat
întrerupere până la data de 01 iulie 2014, ora 11:30;
- La ședința din 01.07.2014, s-au prezentat: procurorul Lanovenco
Victoria; partea vătămată *****; avocatul părții vătămate Gherman Lilea;
inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului Vladimirov Natalia;
traducătorul Dabija Elina. Instanța a adus la cunoștința participanților că la
30 iunie 2014, a parvenit demersul înaintat de avocata Vladimirov Natalia,
în interesele inculpatului Senchakovych Oleh privind numirea expertizei.
Audiind opinia participanților la proces, s-a dispus expedierea cauzei la
Centrul de Medicină Legală pentru efectuarea expertizei, ședința de judecată
s-a amânat pentru 22 octombrie 2014, ora 09:00;
- La ședința din 22.10.2014, s-au prezentat: procurorul Lanovenco
Victoria; partea vătămată *****; avocatul părții vătămate Gherman Lilea;
inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului Vladimirov Natalia.
Instanța a anunțat despre imposibilitatea de a asigura prezența translatorului
din motiv că acesta este antrenat într-o altă ședință. După care s-a adus la
cunoștința participanților că din partea avocatului inculpatului a parvenit un
demers privind invitarea expertului, *****, pentru a răspunde la unele
întrebări pe marginea raportului de expertiză. Audiind opinia participanților,
instanța a admis parțial demersul și a anunțat întrerupere până la 27
noiembrie 2014, ora 09:00;
- La ședința din 27.11.2014, s-au prezentat: procurorul Ivanov Zinaida;
partea vătămată *****; avocatul părții vătămate Gherman Lilea; inculpatul
Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului Cucu Viorel; expertul *****;
translatorul Dabija Elina. În cadrul ședinței a fost audiat expertul, s-au audiat
explicațiile părților, s-au cercetat probele. Ținând cont de faptul că expertul
nu a putut oferi răspuns la unele întrebări, avocatul Cucu Viorel, a solicitat
să fie invitați și medicii ***** și *****. Procurorul, partea vătămată și
avocatul acestuia, au solicitat respingerea demersului ca neîntemeiat.
Demers respins și de instanță. Instanța a pus în discuție finalizarea cercetării
judecătorești, a ascultat susținerile verbale după care a anunțat întrerupere
până la 02 decembrie 2014, ora 09:20;
- La ședința din 02.12.2014, s-au prezentat: procurorul Ivanov Zinaida;
partea vătămată *****; avocatul părții vătămate Gherman Lilea; inculpatul
Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului Vladimirov Natalia; traducătorul
Levandiuc Diana. Instanța a anunțat că la 01 decembrie 2014, din partea
inculpatului a parvenit un demers. Întrucât cercetarea judecătorească s-a
finalizat, demersul parvenit s-a anexat la materialele cauzei. După care,
instanța a anunțat dezbateri judiciare, a oferit dreptul la replică, anunțând
18
întrerupere până la 24 decembrie 2014, ora 09:00, pentru deliberare și
pronunțarea sentinței;
- La ședința din 24.12.2014, s-au prezentat: procurorul Ivanov Zinaida;
partea vătămată *****; inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului
Vladimirov Natalia. Nu s-a prezentat: avocatul părții vătămate Gherman
Lilea. Instanța de judecată s-a retras în camera de deliberare adoptând și
pronunțând sentința. La pronunțarea sentinței a fost invitat și traducătorul
Russu Alina;
- Prin sentința din 24.12.2014 a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău, Senchakovych Oleh a fost recunoscut vinovat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit.d) din Codul penal, potrivit căruia
a fost condamnat stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen
de 3 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În
conformitate cu art.90 din Codul penal, s-a suspendat condiționat executarea
pedepsei numite cu închisoarea, fixându-i lui Senchakovych Oleh un termen
de probă de 2 ani, obligându-1 să nu-și schimbe domiciliul stabilit fără
consimțământul organelor competente. Măsura preventivă în privința lui
Senchakovych Oleh s-a menținut, cu obligarea de nepărăsire a localității,
care a fost revocată după intrarea sentinței în vigoare. Acțiunea civilă
înaintată de ***** către Senchakovych Oleh privind repararea prejudiciului
material și moral, s-a admis parțial. S-a încasat de la Senchakovych Oleh în
beneficiul lui ***** suma de 828,40 de lei cu titlu de prejudiciului material,
10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 6500 de lei cu titlu de cheltuieli
de asistență juridică, în total 17328,40 de lei. S-a respins ca neîntemeiată
pretenția lui ***** către Senchakovych Oleh în partea încasării sumei de
20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și în partea sumei de 12,60
de lei cu titlu de prejudiciu material;
- La 06 ianuarie 2015, avocata Vladimirov Natalia, în interesele
inculpatului Senchakovych Oleh a depus cerere de apel împotriva sentinței
din 24 decembrie 2014 a Judecătoriei Botanica mun.Chișinău. La 13
ianuarie 2015, avocata Gherman Lilia, în interesele părții civile, ***** a
declarat apel împotriva sentinței din 24 decembrie 2014 a Judecătoriei
Botanica mun.Chișinău. La 16 martie 2015, Judecătoria Botanica mun.
Chișinău a expediat dosarul la Curtea de Apel Chișinău în vederea
examinării cererilor de apel. La 19 martie 2015, cauza a fost repartizată spre
examinare judecătorului raportor al Curții de Apel Chișinău, Melinteanu
Iurie. Ședința de judecată a fost numită pentru data de 30 aprilie 2015, ora
10:00;
- La ședința din 30.04.2015, s-au prezentat: procurorul Gavrilița
Vitalie; partea vătămată *****; inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul
inculpatului Vladimirov Natalia. Nu s-a prezentat: avocatul părții vătămate
Gherman Lilea, a depus cerere de amânare a ședinței din motiv că era
antrenată în altă ședință de judecată. Președintele ședinței a pus în discuție
19
posibilitatea începerii examinării cauzei în lipsa avocatului părții vătămate.
Participanții prezenți au considerat imposibil examinarea cauzei, astfel
Colegiul penal a amânat ședința de judecată pentru 28 mai 2015, ora 10:00;
- La ședința din 28.05.2015, s-au prezentat: procurorul Gavrilița
Vitalie; partea vătămată *****; inculpatul - Senchakovych Oleh; avocatul
inculpatului Vladimirov Natalia; avocatul părții vătămate Gherman Lilea;
interpretul Papcovscaia Maria. Avocata Vladimirov Natalia a solicitat
anexarea la materialele cauzei a unor înscrisuri. Președintele ședinței a pus
în discuție posibilitatea admiterii demersului dat. Audiind părțile la proces,
Colegiul penal a respins ca neîntemeiat: demersul, a oferit cuvântul
participanților la proces, a cercetat probele, a oferit ultimul cuvânt
inculpatului, după care s-a retras în camera c deliberare adoptând și
pronunțând decizia;
- Prin decizia din 28 mai 2015 a Colegiului Penal al Curții de Apel
Chișinău s-a respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia,
declarat în interese inculpatului Senchakovych Oleh și s-a admis în parte
apelul avocatului Gherman Lilea declarat în interesele părții vătămate, cu
încasarea din contul lui Senchakovych Oleh în beneficiul lui *****
cheltuielile de judecată în mărime de 5000 de lei. Pronunțarea deciziei
motivate urmând să aibă loc la 25 iunie 2015, ora 14:00;
- La 24 iulie 2015, avocații Arhiliuc Ion și Vladimirov Natalia în
interesele inculpatului Senchakovych Oleh, au declarat recurs ordinar. La 27
iulie 2015, Curtea Supremă de Justiție a interpelat dosarul de la Judecătoria
Botanica mun.Chișinău în vederea examinării cererii de recurs;
- La 06 august 2015, 25 august 2015, 20 octombrie 2015, Curtea
Supremă de Justiție a interpelat repetat de la Judecătoria Botanica mun.
Chișinău expedierea dosarului în vederea examinării recursului. Judecătoria
Botanica a comunicat repetat că dosarul penal la 16 martie 2015 a fost
expediat în adresa Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel
și până în prezent nu a fost returnat în prima instanță;
- La 15 decembrie 2015, Judecătoria Botanica mun. Chișinău a
expediat dosarul penal la Curtea Supremă de Justiție;
- La 21 decembrie 2015, cauza a fost repartizată spre examinare
judecătorului raportor al Curții Supreme de Justiție, Moraru Petru;
- Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2016, s-a
dispus amânarea examinării admisibilității în principiu a recursului pentru
data de 13 aprilie 2016;
- Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 aprilie 2016, s-a
dispus trimiterea recursului ordinar pentru judecare în Colegiul penal lărgit
al Curții de Justiție la data de 17 mai 2016, fără citarea părților la proces;
- Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2016 s-a dispus
amânarea judecării recursului ordinar pentru data de 24 mai 2016;
20
- Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 mai 2016 s-a dispus
amânarea judecării recursului ordinar pentru data de 31 mai 2016;
- Prin decizia din 23 mai 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul ordinar, s-a casat integral decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 28 mai 2015 și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată;
- La 08 iulie 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat la Curtea de
Apel Chișinău cauza penală în privința lui Senchakovych Oleh;
- La 18 iulie 2016, cauza a fost repartizată spre examinare judecătorului
raportor Curții de Apel Chișinău, Balmuș Svetlana;
- La ședința Curții de Apel Chișinău din 11.10.2016, s-au prezentat:
procurorul Călugăreanu Vitalie; avocatul părții vătămate Vladimirov
Natalia; avocatul inculpatului Arhiliuc Ion; partea vătămată *****. Nu s-a
prezentat: inculpatul Senchakovych Oleh, din motive necunoscute instanțe.
Instanța a pus în discuție posibilitatea începerii examinării cauze lipsa
inculpatului. Audiind opinia participanților, instanța a dispus imposibilii
continuării ședinței și a amânat examinarea cauzei pentru 12.12.2016, ora
10:00;
- La ședința Curții de Apel Chișinău din 13.12.2016, s-au prezentat:
procurorul - Călugăreanu Vitalie; avocatul părții vătămate Gherman Lilea;
avocatul inculpatului Arhiliuc Ion; partea vătămată *****; inculpatul
Senchakovych Oleh; translatorul Guzun Diana. În cadrul ședinței, instanța a
audiat participanții, a cercetat materialele din prima instanță, a acordat
cuvânt părților în dezbateri, dreptul la replică și inculpatului ultimul cuvânt.
După care Colegiul penal s-a retras în camera de deliberare pronunțând
decizia. Pronunțarea integrală urmând să aibă loc la 10.01.2017, ora 14.00;
- Prin decizia din 13 decembrie 2016 a Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău s-a respins ca nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia
în interesele inculpatului și s-a menținut sentința din 24.12.2014 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău;
- La 16 ianuarie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat cauza penală
în adresa Judecătoriei Botanica mun. Chișinău. La 31 ianuarie 2017, avocata
Gherman Lilia, în interesele părții vătămate a depus cerere de recurs privind
dezacordul cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica. La 16
februarie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat recursul în adresa
Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica. Ședința a fost fixată pentru 21 martie
2017, ora 11:00;
- La 21 februarie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Central a expediat
în adresa Curții de Apel Chișinău cauza penală în privința lui Senchakovych
Oleh pentru examinarea cererii de recurs. La 21 martie 2017, cauza a fost
repartizată spre examinare judecătorului raportor al Curții de Apel Chișinău,
Vrăbii Silvia;
21
- Prin încheierea din 06 aprilie 2017 a Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău s-a dispus ridicarea de la examinare cauza penală și remisă
Secției penale din cadrul Direcției evidență și documentare procesuală,
pentru a fi repartizată completului de judecată care a pronunțat decizia din
13 decembrie 2016;
- Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28
aprilie 2017 s-a dispus remiterea cauzei penale pentru continuarea
examinării apelului avocatului, Gherman Lilea, în numele părții vătămate,
de către completul de judecători desemnat. Ședința de judecată a fost fixată
pentru data de 15 iunie 2017, ora 11:00;
- Prin încheierea Președintelui Curții de Apel Chișinău din 14 iunie
2017 s-a dispus examinarea cauzei penale în completul de judecată cu
următoarea componență: președintele ședinței - judecătorul Cobzac Elena și
judecătorii - Vrăbii Silvia și Bulhac Ion;
- La ședința Curții de Apel Chișinău din 15.06.2017, s-au prezentat:
procurorul Tăut Dorina; avocatul părții vătămate Gherman Lilia; avocatul
inculpatului Arhiliuc Ion; partea vătămată *****; inculpatul Senchakovych
Oleh; interpretul Burdilă Alisa. În cadrul ședinței de judecată, instanța de
apel a oferit cuvântul participanților la proces asupra cererii de apel.
Avocatul inculpatului a anunțat că în deliberare instanța nu s-a expus asupra
unei cereri de apel, care prevede că în acest caz, decizia Curții de Apel
trebuia să fie atacată cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, dar a
fost atacată doar de către inculpat. Colegiul penal a anunțat întrerupere până
la 21 iunie 2017, ora 11:30, pentru a oferi posibilitate avocatului inculpatului
de a prezenta dovada depunerii recursului la Curtea Supremă de Justiție;
- La ședința Curții de Apel Chișinău din 21.06.2017, s-au prezentat:
procurorul Tăut Dorina; avocatul inculpatului Arhiliuc Ion; inculpatul
Senchakovych Oleh; interpretul Burdilă Alisa. Nu s-au prezentat: avocatul
părții vătămate Gherman Lilia; partea vătămată *****. Instanța a pus în
discuție posibilitatea continuării examinării cauzei în lipsa părții vătămate și
avocatului acestuia, toți participanții considerând posibil. Instanța de
judecată s-a retras în camera de deliberare, pronunțând încheierea;
- Prin încheierea din 21 iunie 2017 al Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău s-a dispus declinarea competenței Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău de la examinarea cererii depuse de către avocatul Gherman
Lilia în interesele părții vătămate ***** privind emiterea unei hotărâri
suplimentare la decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13
decembrie 2016, privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții
vătămate a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică
în cadrul examinării prezentei cauze în instanța de apel. Din considerentele
expuse, s-a sesizat Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea
conflictului negativ de competență;
22
- La 30 iunie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat dosarul penal
în adresa Curții Supreme de Justiție în vederea soluționării conflictului
negativ de competență. La aceiași dată, 30 iunie 2017, cauza a fost
repartizată spre examinare judecătorului raportor al Curții Supreme de
Justiție, Toma Nadejda. Potrivit încheierii președintelui Curții Supreme de
Justiție din 30 iunie 2017, s-a dispus transmiterea dosarului în secția
Evidență procesuală a cauzelor penale pentru redistribuire prin intermediul
PIGD altui judecător raportor. La 30 iunie 2017, cauza a fost repartizată
repetat spre examinare judecătorului raportor al Curții Supreme de Justiție,
Guzun Ion;
- Prin încheierea din 06 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a
respins sesizarea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău;
- La 06 iulie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat cauza penală
la Curtea de Apel Chișinău. Ședința de judecată a fost fixată pentru 21
septembrie 2017, ora 10:00;
- La ședința Curții de Apel Chișinău din 21.09.2017, s-au prezentat:
procurorul Tăut Dorina; avocatul părții vătămate Gherman Lilia; avocatul
inculpatului Arhiliuc Ion. Nu s-au prezentat: partea vătămată *****;
inculpatul Senchakovych Oleh. Instanța a pus în discuție posibilitatea
examinării cauzei în lipsa inculpatului, care a fost citat legal. Audiind
participanții la proces, Colegiul penal a considerat posibilă examinarea
cauzei în lipsa acestuia, oferind cuvântul participanților prezenți asupra
apelului. După audiere, Colegiul penal s-a retras în camera de deliberare
pronunțând decizia. Pronunțarea integrală a deciziei urmând să aibă loc la 19
octombrie 2017, ora 14:00;
- Prin decizia din 21 septembrie 2017 a Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău s-a respins ca depus peste termen apelul, avocatului Gherman
Lilia în interesele părții vătămate, declarat împotriva sentinței din 24
decembrie 2014 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, menținând sentința
fără modificări;
- La 09 februarie 2017, avocatul Arhiliuc Ion, în interesul inculpatului
a depus cerere de recurs ordinar împotriva sentinței din 24 decembrie 2014
a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău și deciziei din 13 decembrie 2016 a
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău;
- La 09 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a interpelat dosarul
de la Judecătoria Chișinău, sediul Central;
- La 24 octombrie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Central a anunțat
Curtea Supremă de Justiție că cauza penală la 21 februarie 2017 a fost
expediat la Curtea Apel Chișinău în vederea examinării cererii de apel, iar la
întoarcere va fi expediat la Curtea Supremă de Justiție;
- La 08 noiembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat cauza
penală în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Central:
23
- La 21 noiembrie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Central a expediat
dosarul în adresa Curții Supreme de Justiție;
- La aceiași dată, 21 noiembrie 2017, cauza a fost repartizată spre
examinare judecătorului raportor al Curții Supreme de Justiție, Gordilă
Nicolae;
- Prin încheierea din 20 decembrie 2017 a Colegiului penal al Curții
Supreme de Justiție s-a dispus trimiterea recursului ordinar declarat de către,
avocatul Arhiliuc Ion, în interesul inculpatului, pentru judecare în Colegiul
lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru 23 ianuarie 2018, fără citarea
părților;
- Prin decizia din 23.01.2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul ordinar depus de avocatul Arhiliuc Ion, în interesul inculpatului
Senchakovych Oleh, s-a casat decizia din 13 decembrie 2016 a Curții de
Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare în instanța de apel, n alt
complet de judecată;
- La 20 februarie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat cauza
penală la Curtea de Apel Chișinău;
- La 02 martie 2018, cauza a fost repartizată spre examinare
judecătorului raportor al Curții de Apel Chișinău, Moscalciuc Galina;
- La 06 martie 2018, judecătorul Moscaliuc Galina, și-a declarat
abținere de la examinarea cauzei;
- Prin încheierea din 06 martie 2018 a Președintelui Curții de Apel
Chișinău s-a dispus examinarea declarației de abținere a judecătorului de
către judecătorul raportor Negru Maria;
- Prin încheierea din 07 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins declarația de abținere a judecătorului Moscaliuc Galina;
- Prin încheierea din 13 martie 2018 a Președintelui Curții de Apel
Chișinău, s-a dispus examinarea cauzei penale în completul de judecată
format din președintele ședinței - Brînza Liubovi, Spoială Alexandru și
Moscaliuc Galina. Ședința de judecată a fost fixată pentru data de 26 martie
2018, ora 14:00;
- La ședința Curții de Apel Chișinău din 26.03.2018, s-au prezentat:
procurorul Scutelnic Cătălin; inculpatul Senchakovych Oleh; avocatul
inculpatului Arhiliuc Ion; partea vătămată *****; avocatul părții vătămate
Gherman Lilia; interpretul Burdilă Alisa. Instanța a pus în discuție
posibilitatea anexării înscrisurilor prezentate de către avocatul părții
vătămate. Audiind participanții la proces, Colegiul penal a dispus anexarea
materialelor, oferind cuvântul participanților prezenți asupra apelului, a
verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță, după
care a anunțat întrerupere pentru pregătirea dezbaterilor judiciare și
acordarea ultimului cuvânt inculpatului, pentru data de 02 aprilie 2018,ora
09:00;
24
- La ședința din 02.04.2018, s-au prezentat: procurorul Scutelnic
Cătălin; inculpatul Senchakovych Oleh; partea vătămată *****; avocatul
părții vătămate Gherman Lilia. Nu s-a prezentat: avocatul inculpatului
Arhiliuc Ion, din spusele inculpatului, avocatul fiind pe foaie de boală.
Instanța a pus în discuție posibilitatea continuării examinării cauzei în lipsa
avocatului inculpatului. Participanții prezenți au considerat imposibil, astfel
Colegiul penal a amânat ședința de judecată pentru data de 12 aprilie 2018,
ora 09:00;
- La ședința din 12.04.2018, s-au prezentat: procurorul Scutelnic
Cătălin; inculpatul Senchakovych Oleh; partea vătămată *****; avocatul
părții vătămate Gherman Lilia; avocatul inculpatului Arhiliuc Ion;
interpretul Guzun Diana. Președintele ședinței a oferit cuvântul
participanților în dezbateri judiciare, a acordat dreptul la replică, a acordat
ultimul cuvânt inculpatului, după care s-a retras în camera de deliberare,
pronunțând decizia. Decizia redactată integral urma să fie pronunțată la 10
mai 2018, ora 14:00;
- Prin decizia din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
ca fiind nefondat apelul declarat de avocatul Vladimirov Natalia în numele
și interesele inculpatului. S-a respins ca fiind depus peste termen apelul
suplimentar declarat de avocatul Arhiliuc Ion în interesele inculpatului. S-a
admis apelul declarat de avocatul, Gherman Lilia, în interesele părții
vătămate și încasarea de la inculpat în beneficiul lui *****, cheltuielile de
judecată în mărime de 5000 de lei. În rest, sentința Judecătoriei Botanica
mun. Chișinău din 24 decembrie 2014 a fost menținută fără modificări;
- La 21 mai 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat cauza penală în
adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Central. La 11 iunie 2018, avocatul
Arhiliuc Ion, în interesele inculpatului a depus recurs ordinar împotriva
sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2014 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2018;
- La 11 iunie 2018, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Judecătoriei
Chișinău, sediul Central expedierea dosarului în adresa acesteia, în vederea
examinării recursului ordinar;
- La 21 iunie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Central a anunțat
Curtea Suprem de Justiție că decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău urmează a fi tradusă înmânată inculpatului pentru a lua cunoștință;
- La 23 iulie 2018 și 20 septembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție a
solicitat repet Judecătoriei Chișinău, sediul Central expedierea dosarului;
- La 19 octombrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Central a expediat
dosarul în adresa Curții Supreme de Justiție;
- La 26 octombrie 2018, cauza a fost repartizată spre examinare
judecătorului raportor al Curții Supreme de Justiție, Toma Nadejda;
- La 21 noiembrie 2018, judecătorul Toma Nadejda, a solicitat
Președintelui Curții Supreme de Justiție modificarea completului de judecată
25
permanent, pentru examinare admisibilității în principiu a recursului ordinar
declarat în cauza penală nr.lra-2122/2018;
- Prin încheierea din 22 noiembrie 2018 a Președintelui Curții Supreme
de Justiție s-a modificat completul permanent de judecată după cum
urmează: Toma Nadejda (președinte), Țurcan Anatolie și Boico Victor;
- Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-
a dispus amânarea examinării admisibilității în principiu a recursului ordinar
pentru 23 ianuarie 2019;
- La 27 decembrie 2018, Senchakovych Oleh, a depus recurs ordinar
împotriva sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie
2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018;
- La 30 ianuarie 2019, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Toma
Nadejda a înaintat un demers președintelui Curții Supreme de Justiție,
solicitând soluționarea chestiunii cu privire la constituirea completului de
judecată pentru judecarea recursului ordinar;
- Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Președintelui interimar al
Curții Supreme de Justiție s-a dispus schimbarea membrilor completului de
judecată pentru judecarea recursurilor ordinare după cum urmează: Toma
Nadejda (președinte), Țurcan Anatolie, Boico Victor, Mardari Dumitru și
Ghervas Maria (judecători);
- Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Colegiului penal al Curții
Supreme de Justiție s-a dispus trimiterea recursurilor ordinare pentru
judecare în Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru 05
februarie 2019, fără citarea părților;
- Prin decizia din 05 februarie 2019 a Colegiului penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție s-au admis recursurile ordinare declarate de către
avocatul, Arhiliuc Ion, în numele inculpatului, și de către inculpat, s-a casat
integral decizia din 12 aprilie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în
alt complet de judecată. Decizia motivată urmând să fie pronunțată la 28
februarie 2019;
- Prin decizia din 28 februarie 2019 a Colegiului penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție s-a dispus amânarea pronunțării deciziei integrale pentru
15 martie 2019;
- La 20 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a expediat cauza
penală la Curtea de Apel Chișinău;
- La 08 martie 2019, cauza a fost repartizată spre examinare
judecătorului raportor al Curții de Apel Chișinău, Mînăscurtă Igor. Ședința
de judecată a fost fixată pentru data de 15 mai 2019, ora 10:30;
- La ședința din 15 mai 2019, s-au prezentat: procurorul - Popov Oleg;
inculpatul - Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului - Arhiliuc Ion; partea
vătămată - *****; avocatul părții vătămate - Gherman Lilia; interpretul -
Crasnoianova Natalia. În cadrul ședinței, instanța a oferit cuvântul
26
participanților la proces asupra apelului, după care președintele ședinței a
anunțat întrerupere până la 05 iunie 2019, ora 09:30;
- Prin decizia din 05 iunie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău s-a respins apelul declarat de avocatul, Vladimirov Natalia, în
interesele inculpatul declarat împotriva sentinței Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău din 24 decembrie 2014, fiind nefondat, cu menținerea fără
modificări a sentinței contestate;
- La 23 iulie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat cauza penală în
adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Central;
- La 16 august 2019, avocatul Arhiliuc Ion, în interesele inculpatului a
depus recurs ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău din 24 decembrie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 05 iunie 2019;
- La 17 august 2019, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Judecătoriei
Chișinău, sediul Central expedierea dosarului în adresa acesteia, în vederea
examinării cauzei în ordine de recurs;
- La 21 octombrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Central a expediat
dosarul în adresa Curții Supreme de Justiție;
- La 29 octombrie 2019, cauza a fost repartizată spre examinare
judecătorului raportor al Curții Supreme de Justiție, Stratulat Galina;
- Prin încheierea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție
din 29 octombrie 2019, soluționând chestiunea imposibilității participării
judecătorilor din cadrul Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție în
vederea examinării cauzei penale a dispus transmiterea dosarului în Secția
evidență procesuală a cauzelor penale pentru redistribuire unui alt judecător
din Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ;
- Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 ianuarie 2020 s-a
dispus trimiterea recursurilor ordinare declarate în cauza penală pentru
judecare în Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru 19
februarie 2020, fără citarea părților la proces;
- Prin încheierea Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 19 februarie 2020, s-a dispus amânarea cauzei pentru 11 martie 2020;
- Prin încheierea Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 11 martie 2020, s-a dispus amânarea judecării recursurilor pentru data
de 18 martie 2020;
- Prin încheierea Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 18 martie 2020, s-a dispus amânarea judecării recursurilor pentru 01
aprilie 2020;
- Prin Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție
nr.36 din 27 martie 2020, pentru toți angajați Curții Supreme de Justiție,
zilele de 30 martie - 03 aprilie 2020 au fost declarate zile de odihnă, ședințele
de judecată precum și pronunțarea hotărârilor motivate pe cauzele penale
fixate pentru aceste zile, s-au contramandat;
27
- Prin încheierea din 08 mai 2020 a Colegiului penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție s-a dispus amânarea judecării recursurilor pentru 13 mai
2020;
- Prin încheierea Colegiului penat lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 13 mai 2020 s-a dispus amânarea judecării recursurilor pentru 20 mai
2020; - La 15 mai 2020, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Stratulat
Galina, a înaintat un demers președintelui interimar al Curții Supreme de
Justiție privind necesitatea schimbării membrilor completului de judecată
pentru judecarea recursurilor ordinare;
- Prin încheierea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție
din 15 mai 2020, s-a dispus schimbarea membrilor completului de judecată
pentru judecarea recursului ordinar declarat pe cauza nr. *****, după cum
urmează: Filincova Svetlana (președinte), Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu,
Iurie Bejenaru și Galina Stratulat (judecători);
- Prin decizia din 20 mai 2020 a Colegiului penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție s-au admis recursurile ordinare declarate de către,
avocatul Arhiliuc Ion, în numele inculpatului și recursul ordinar declarat de
inculpat, s-a casat decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05
iunie 2019 și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,
în alt complet de judecată. Decizia motivată a instanței de recurs urmând a
fi pronunțată pentru 10 iunie 2020;
- Prin Dispozițiile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție
nr.57 din 05 iunie 2020 și nr.59 din 10 iunie 2020, cu privire la măsurile de
asigurare a activității Curții Supreme de Justiție în legătură cu cazurile de
Covid-19, confirmate în cadrul Curții, ședința de judecată în procedura
recursului ordinar de pronunțare a deciziei motivate, a fost contramandată
pentru data de 17 iulie 2020;
- La 19 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat cauza
penală la Curtea de Apel Chișinău;
- La 30 octombrie 2020, cauza a fost repartizată spre examinare
judecătorului raportor al Curții de Apel Chișinău, Cojocari Elena. Ședința de
judecată a fost fixată pentru data de 26 ianuarie 2021, ora 09:30;
- La ședința din 26 ianuarie 2021, s-au prezentat: procurorul - Sîli
Radu; inculpatul - Senchakovych Oleh; avocatul inculpatului - Arhiliuc Ion;
partea vătămată - *****; avocatul părții vătămate - Gherman Lilia;
interpretul - Crasnoianova Natalia. În cadrul ședinței, instanța a pus în
discuție apelurile declarate de către avocatul Vladimirov în numele
inculpatului și apelul avocatei Gherman Lilia, în numele părții vătămate.
Președintele ședinței a oferit cuvântul participanților la proces, dreptul la
replică și inculpatului ultimul cuvânt. După care, Colegiul penal s-a retras în
camera de deliberare adoptând și pronunțând decizia. Pronunțarea deciziei
integrale motivate urmând să aibă loc pentru 25 februarie 2021, ora 14:00;
28
- Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-au
respins ca nefondate apelurile depuse de avocatul Vladimirov Natalia și
apelul suplimentar al avocatului Ion Arhiliuc, în numele inculpatului
Senchakovych Oleh. S-a admis apelul avocatului Lilia Gherman în numele
părții vătămate ***** și s-a încasat din contul lui Senchakovych Oleh în
beneficiul lui ***** cheltuielile de judecată pentru asistență juridică în
mărime de 5000 de lei. În rest, sentința s-a menținut;
- La 11 martie 2021, Curtea de Apel Chișinău a expediat cauza penală
în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Central;
- La 25 martie 2021, avocatul Arhiliuc Ion, în interesele inculpatului a
depus cerere de recurs ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Botanica
mun. Chișinău din 24 decembrie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021;
- La 25 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Judecătoriei
Chișinău, sediul Central expedierea dosarului în adresa acesteia, în vederea
examinării cererii de recurs ordinar;
- La 26 martie 2021, avocatul Vladimirov Natalia, în interesele lui
Senchakovych Oleh, a depus cerere de recurs ordinar împotriva sentinței
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 decembrie 2014 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021;
- La 31 martie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Central a expediat
dosarul în adresa Curții Supreme de Justiție;
- La 06 aprilie 2021, cauza a fost repartizată spre examinare
judecătorului raportor al Curții Supreme de Justiție, Pitic Mariana;
- Prin încheierea din 10 iunie 2021 a Colegiului penal al Curții Supreme
de Justiție s-a dispus trimiterea recursurilor ordinare pentru judecare în
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru 15 iulie 2021;
- Reieșind din faptul că, judecătorul Curții Supreme de Justiție Pitic
Mariana, s-a aflat în concediu medical, ședința de judecată nu a avut loc,
fiind amânată pentru 04 noiembrie 2021;
- La 28 octombrie 2021, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Pitic
Mariana a înaintat un demers președintelui interimar al Curții Supreme de
Justiție privind modificarea completului de judecată, din motiv că judecătorii
completului respectiv au participat anterior la examinarea cauzei penale în
ordine de recurs;
- Prin încheierea din 28 octombrie 2021 a Președintelui interimar al
Curții Supreme de Justiție s-a dispus schimbarea membrilor completului de
judecată după cum urmează: Tamara Chișca-Doneva (președinte), Burduh
Victor, Vascan Nina, Miron Aliona, Pitic Mariana (judecători);
- Prin decizia din 04 noiembrie 2021 a Colegiului penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție s-au admis recursurile ordinare declarate de către,
avocatul Arhiliuc Ion, în numele inculpatului, și de către inculpatul,
Senchakovych Oleh și avocatul Vladimirov Natalia, s-a casat parțial decizia
29
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în partea
admiterii apelului avocatului Lilia Gherman numele părții vătămate *****.
În rest, decizia s-a menținut;
- La 10 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat cauza
în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Central;
- La 01 iunie 2022, avocatul Arhiliuc Ion, în interesele inculpatului a
depus cere de recurs în anulare împotriva sentinței din 24 decembrie 2014 a
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, deciziei din 26 ianuarie 2021 a
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău și deciziei din 04 noiembrie 2021
a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție;
- La 02 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Judecătoriei
Chișinău, sediul Central expedierea dosarului în adresa acesteia, în vederea
examinării recursului în anulare;
- La 13 iunie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Central a expediat
dosarul adresa Curții Supreme de Justiție;
- La 17 iunie 2022, cauza a fost repartizată spre examinare judecătorului
raport al Curții Supreme de Justiție, Țurcan Anatolie;
- Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Colegiului penal al Curții
Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul în anulare declarat de
avocatul Arhiliuc Ion în numele condamnatului Senchakovych Oleh
împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Colegiului penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție, în cauza penală în privința lui Senchakovych Oleh
Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat.
În prezenta cauză civilă, reclamantul Senchakovych Oleh
pretinde în temeiul Legii nr.87/2011 constatarea încălcării dreptului său la
judecarea în termen rezonabil a procesului penal de învinuire și de
condamnare a lui în baza art.152 alin.(2) lit.d) din Codul penal, timp de 9 ani
(august 2012 când a fost intentat procesul penal – până 04 noiembrie 2021,
când s-a pronunțat Curtea Supremă de Justiție prin decizia irevocabilă),
precum și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.
În cazul procedurilor penale cel mai complicat moment este
identificarea a două aspecte, și anume dacă: (i) procedurile fac parte din sfera
penalului în sensul art.6 din Convenție și (ii) dacă da, atunci când persoanei
care pretinde violarea dreptului său la durata procedurilor i s-a înaintat o
acuzație în materie penală.
Aprecierea dacă procedurile intră în sfera penalului în sensul
articolului 6§1 din Convenție, nu este ținută de clasificarea dată de legislația
națională și constituie un concept autonom care se apreciază după unele
criterii deja bine definite (așa-numite criterii Engel), și anume: (1) încadrarea
în dreptul intern; (2) natura infracțiunii (delictului, contravenției, etc.); (3)
gravitatea pedepsei pe care persoana în cauză riscă să o primească.
Începutul curgerii termenului. Perioada care trebuie luată în
considerare începe din ziua în care persoana este pusă sub acuzare
30
(Neumeister împotriva Austriei, pct. 18). Rezultă că termenul rezonabil
trebuie să înceapă să curgă de la o dată anterioară sesizării instanței de
judecată (Deweer împotriva Belgiei, pct. 42), ca de exemplu momentul
arestării (Wemhoff împotriva Germaniei, pct. 19), punerea în mișcare a
acțiunii penale (Neumeister împotriva Austriei, pct. 18) și cel al deschiderii
anchetei preliminare (Ringeisen împotriva Austriei, pct. 110).
„Acuzarea” în sensul art.6§1 se poate defini ca „notificarea
oficială, din partea autorității competente, a suspiciunii de a fi săvârșit o
infracțiune” (Deweer împotriva Belgiei, pct. 46), idee care corespunde, de
asemenea, noțiunii de „urmări importante asupra situației” suspectului
[Deweer împotriva Belgiei, pct. 46, Neumeister împotriva Austriei, pct. 13;
Eckle împotriva Germaniei, pct. 73; McFarlane împotriva Irlandei (MC),
pct. 143].
Sfârșitul termenului. Curtea a hotărât că, în materie penală,
perioada pentru care se aplică art.6 acoperă ansamblul procedurii în cauză
(König împotriva Germaniei, pct. 98), inclusiv instanțele de apel și recurs
[Delcourt împotriva Belgiei, pct. 25-26; König împotriva Germaniei, pct.
98; V. împotriva Regatului Unit (MC), pct. 109].
Astfel, art.6§1 din Convenție indică drept sfârșitul termenului
hotărârea ce soluționează fondul acuzației, care se poate extinde la decizia
unei instanțe de recurs atunci când aceasta se pronunță pe fondul acuzației
(Neumeister împotriva Austriei, pct. 19).
Perioada ce trebuie luată în considerare se întinde cel puțin până
la hotărârea de achitare sau de condamnare, chiar dacă este pronunțată în
apel sau în recurs. În cazul condamnării, nu s-a „decis” asupra „temeiniciei
unei acuzații în materie penală” în sensul art.6§1 atât timp cât pedeapsa nu
este stabilită definitiv [Eckle împotriva Germaniei, pct. 77; Ringeisen
împotriva Austriei, pct. 110; V. împotriva Regatului Unit (MC), pct. 109].
Completul de judecată remarcă că potrivit recomandării Curții
Europene, Statul trebuie să-și organizeze sistemul judiciar în așa fel încât să
garanteze o durată rezonabilă a procedurilor. Modalitatea în care Statul
instituie mecanisme pentru a se conforma acestei condiții – fie prin
majorarea numărului judecătorilor, fie prin instituirea termenelor sau
instrucțiunilor stricte, fie prin alte metode – rămâne la discreția Statului.
Dacă Statul admite continuarea procedurilor peste „termenul rezonabil”
prescris de articolul 6 din Convenție, fără a efectua anumite acțiuni pentru
urgentarea lor, Statul va fi responsabil pentru tergiversare produsă (Price și
Lowe c. Regatului Unit, §23) (Deservire SRL, §44).
Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina
circumstanțelor cauzei, ținând cont de criteriile stabilite în jurisprudența
Curții Europene, în special de: complexitatea cauzei (se apreciază de după
caz și individual. Complexitatea obiectului acțiunii civile sau substanța
acuzațiilor penale, necesitatea unui volum probatoriu, expertize, numărul de
31
martori sau părți în proces, sau elemente de extraneitate, existența altor
proceduri paralele, etc.); comportamentul părților (care include aprecierea
comportamentului (i) reclamantului și a (ii) autorităților. Se va aprecia
bona/mala fides a tuturor părților implicate în proces, inclusiv existența unor
întârzieri inexplicabile, amânări neîntemeiate, consecutivitatea ședințelor,
planificarea unei ordini a ședințelor cu pauze îndelungate; etc.) și importanța
cauzei pentru reclamant (miza/interesul,) care relevă importanța sau scopul
pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil
(Mazepa, § 42, Holomiov, §137 cu referințe).
Cu privire la durata procedurilor. În acțiune, reclamantul Oleh
Senchakovych pretinde constatarea încălcării dreptului său la judecarea în
termen rezonabil a cauzei penale în baza art.152 alin.(2) lit.d) din Codul
penal, pentru perioada august 2012 (înaintarea acuzării) – 04 noiembrie 2021
(data emiterii deciziei definitive și irevocabile a Curții Supreme de Justiție,
de menținere a sentinței de condamnare în privința sa).
Aici, Completul de judecată remarcă că potrivit sentinței din 24
decembrie 2014 (dosarul nr.1-751/12), cauza penală în privința lui
Senchakovych Oleh s-a aflat pe rolul Judecătoriei Botanica mun. Chișinău
începând cu 05 decembrie 2012 - până la 24 decembrie 2014. Deci termenul
de examinare a cauzei penale în instanța de fond a fost de 2 ani, 19 zile.
Respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzei de către
instanța de apel, la examinarea inițială. Astfel, pe rolul Curții de Apel
Chișinău cauza penală (dos.nr.1a-470/15) s-a aflat de la 06 ianuarie 2015
(începând cu data depunerii apelului) – până la 28 mai 2015 (data pronunțării
deciziei motivate), adică 4 luni și 22 zile. Prin decizia din 28 mai 2015,
Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondat apelul avocatei Natalia
Vladimirov în numele inculpatului Oleh Senchakovych, admis parțial apelul
avocatei Lilia Gherman în numele părții vătămate *****, cu încasarea din
contul inculpatului în beneficiul părții vătămate a sumei de 5000 de lei cu
titlu de cheltuieli de judecată, în rest, sentința a fost menținută. Instanța de
apel a motivat decizia considerând că prima instanță just a constatat starea
de fapt și de drept a acțiunilor inculpatului, fiind corect încadrate acțiunile
ultimului în baza art.152 alin.(2) lit.d) din Codul penal, iar la
individualizarea pedepsei instanța de apel a concluzionat că instanța de fond
a ținut cont de prevederile art.7, 75 și 76 din Codul penal. Cu referire la
apelul avocatei Lilia Gherman în numele părții vătămate *****, instanța de
apel în baza art.1423 din Codul civil a considerat că cerința părții vătămate
privind repararea prejudiciului moral în sumă de 30000 de lei este
neîntemeiată, fiind confirmată cerința privind restituirea cheltuielilor de
judecată în sumă de 5000 de lei.
Nefiind de acord cu decizia din 28 mai 2015 a Curții de Apel
Chișinău, avocații Ion Arhiliuc și Natalia Vladimirov în numele inculpatului
Oleh Senchakovych au declarat recurs ordinar.
32
În instanța de recurs cauza penală s-a aflat de la 21 decembrie
2015 – 31 mai 2016, adică 4 luni și 10 zile, finalizată cu pronunțarea de către
Curtea Supremă a Justiției a deciziei de rejudecare a cauzei în instanța de
apel, în alt complet de judecată, din motiv că instanța de apel a trecut cu
vederea motivele invocate în apel de către avocatul Vladimirov Natalia în
numele inculpatului, lăsându-le fără soluționare.
În instanța apel, cauza penală s-a aflat pe rol de la 18 iulie 2016
– până la 13 decembrie 2016, adică 4 luni și 5 zile, finalizată cu pronunțarea
deciziei de către Curtea de Apel Chișinău de respingere ca nefondat a apelului
avocatei Vladimirov Natalia în numele inculpatului Oleh Senchakovych și
menținută sentința din 24 decembrie 2014 a Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău. Instanța de apel a motivat decizia constatând că la pronunțarea
sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,
ajungând la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată în baza
art.152 alin.(2) lit.d) din Codul penal.
Nefiind de acord cu sentința Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău, la 31 ianuarie 2017, avocata Gherman Lilia în interesele părții
vătămate a depus apel.
În perioada 21.03.2017 – 21.09.2017, adică 6 luni, cauza penală
s-a aflat pe rolul instanței de apel, finalizată cu emiterea de către Curtea de
Apel Chișinău a deciziei din 21 septembrie 2017, prin care a fost respins
apelul avocatei Gherman Lilia în interesele părții vătămate ***** ca depus
peste termen.
La 09.02.2017, avocatul Arhiliuc Ion în interesele inculpatului a
depus recurs ordinar împotriva sentinței din 24 decembrie 2014 a Judecătoriei
Botanica mun. Chișinău și deciziei din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel
Chișinău.
În perioada 21.11.2017 – 23.01.2018, aproximativ 2 luni, cauza
penală s-a aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, finalizată cu emiterea
deciziei din 23 ianuarie 2018, prin care a fost admis recursul ordinar declarat
de avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului, casată integral decizia din 13
decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu dispunerea rejudecării cauzei
în instanța de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a motivat
decizia prin faptul că Curtea de Apel prin decizia din 13.12.2016 a respins ca
nefondat apelul avocatului Vladimirov Natalia în numele inculpatului Oleh
Senchakovych, însă nu s-a expus asupra cererii de concretizare a apelului
declarat de avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului. De asemenea,
instanța de recurs a stabilit că instanța de apel a indicat în decizia adoptată
probe ce nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu
au fost consemnate în procesul-verbal, contrar prevederilor art.414 alin.(6) din
CPP.
În perioada 02.03.2018 – 12.04.2018, adică 1 lună, cauza penală
s-a aflat pe rolul instanței de apel, finalizată cu emiterea de către Curtea de
33
Apel Chișinău a deciziei din 12 aprilie 2018, prin care a fost respins ca fiind
nefondat apelul declarat de avocata Vladimirov Natalia în numele inculpatului
Oleh Senchakovych, a fost respins ca fiind depus peste termen apelul
suplimentar depus de avocatul Ion Arhiliuc în numele inculpatului Oleh
Senchakovych, admis apelul declarat de avocata Gherman Lilia în interesele
părții vătămate *****, cu dispunerea încasării din contul inculpatului în
beneficiul părții vătămate a sumei de 5000 de lei cheltuieli de judecată. În rest,
sentința primei instanțe a fost menținută fără modificări.
Nefiind de acord cu decizia din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, avocatul Ion Arhiliuc în numele inculpatului Oleh Senchakovych a
declarat recurs ordinar, la fel și inculpatul Oleh Senchakovych a contestat
decizia cu recurs ordinar.
În perioada 26.10.2018 – 05.02.2019, adică 3 luni și 21 zile,
cauza penală s-a aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, finalizată cu
emiterea deciziei din 05 februarie 2019, prin care au fost admise recursurile
ordinare declarate de avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către
inculpatul Oleh Senchakovych, casată integral decizia din 12 aprilie 2018 a
Curții de Apel Chișinău, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel,
în alt complet de judecată. Instanța de recurs a motivat decizia prin faptul că
instanța de apel la a treia oară de rejudecare a cauzei penale în ordine de apel
nu a supus verificării argumentul părții apărării referitor la faptul dacă
inculpatul în momentul conflictului apărut cu partea vătămată a acționat fiind
în stare de legitimă apărare, or, din decizia recurată se atestă că acest subiect
a fost tratat superficial, precum și alte aspecte evidențiate de instanța de recurs.
În perioada 08.04.2019 – 05.06.2019, cauza penală s-a aflat pe
rolul instanței de apel, aproximativ de 2 luni, finalizată cu emiterea de către
Curtea de Apel Chișinău a deciziei din 05 iunie 2019, prin care a fost respins
ca nefondat apelul declarat de avocata Vladimirov Natalia în numele
inculpatului, cu menținerea fără modificări a sentinței primei instanțe.
Decizia din 05.06.2019 a Curții de Apel Chișinău a fost
contestată cu recurs ordinar de către avocatul Ion Arhiliuc în numele
inculpatului Oleh Senchakovych, la fel și inculpatul Oleh Senchakovych a
contestat decizia cu recurs ordinar.
În perioada 29.10.2019 – 20.05.2020, adică 6 luni și 9 zile, cauza
penală s-a aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, finalizată cu emiterea
deciziei din 20 mai 2020, prin care au fost admise recursurile ordinare
declarate de avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatului și de către inculpatul
Oleh Senchakovych, casată integral decizia din 12 aprilie 2018 a Curții de
Apel Chișinău, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt
complet de judecată. Motivele de rejudecare a cauzei au constituit aceleași
care au fost ridicate de instanța de recurs în deciziile sale anterioare din
31.05.2016, 23.01.2018 și 05.02.2019, care au fost ignorate de instanța de
apel.
34
În perioada 30.10.2020 – 26.01.2021, aproximativ 3 luni, cauza
penală s-a aflat pe rolul instanței de apel, finalizată cu emiterea de către Curtea
de Apel Chișinău a deciziei din 26 ianuarie 2021, prin care a fost respins ca
nefondat apelul declarat de avocata Vladimirov Natalia în numele inculpatului
Oleh Senchakovych și apelul suplimentar al avocatului Ion Arhiliuc în numele
inculpatului Oleh Senchakovych, a fost admis apelul declarat de avocata Lilia
Gherman în numele părții vătămate *****, și s-a încasat din contul
inculpatului în beneficiul părții vătămate a sumei de 5000 de lei cheltuieli de
asistență juridică. În rest, sentința primei instanțe a fost menținută.
Decizia din 26.01.2021 a Curții de Apel Chișinău a fost
contestată cu recurs ordinar de către avocatul Ion Arhiliuc în numele
inculpatului Oleh Senchakovych, de avocata Vladimirov Natalia în numele
inculpatului și de către inculpatul Oleh Senchakovych.
În perioada 06.04.2021 – 04.11.2021, adică aproximativ 7 luni,
cauza penală s-a aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, finalizată cu
emiterea deciziei irevocabile din 04 noiembrie 2021, prin care s-a admis
recursurile ordinare declarate de avocatul Ion Arhiliuc în numele inculpatului
Oleh Senchakovych, de către inculpatul Oleh Senchakovych și avocata
Vladimirov Natalia, casată parțial decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de
Apel Chișinău, în partea admiterii apelului avocatei Lilia Gherman în numele
părții vătămate *****. În rest, decizia a fost menținută.
Totodată, ține de menționat că, prin decizia din 20 septembrie
2022, Curtea Supremă de Justiție a considerat inadmisibil recursul în anulare
declarat de avocatul Arhiliuc Ion în numele condamnatului Oleh
Senchakovych împotriva deciziei irevocabile și definitive din 04 noiembrie
2021 a Curții Supreme de Justiție, ca fiind vădit neîntemeiat.
Se remarcă că potrivit standardelor CtEDO, în general, termenul
rezonabil poate fi încălcat doar în cadrul procedurilor judiciare mai lungi de
2 ani de zile într-o singură instanță sau în cazul neexecutării mai mari de un
an de zile. În același timp potrivit jurisprudenței CtEDO, de regulă, se va
acorda mai multă atenție cazurilor în care durează mai mult de 3 ani într-o
instanță (cauza Guincho v. Portugalia, hotărârea din 10 iulie 1984).
Deși nu există o îndrumare certă cu privire la termenul aplicabil
în sensul art.6 din Convenție, aceasta depinde în primul rând de numărul
instanțelor implicate.
La caz, durata procedurilor în cauza penală de învinuire a lui Oleh
Senchakovych, în trei grade de jurisdicție, a constituit în total 9 ani și 3 luni
(august 2012 (intentare procesului penal) – noiembrie 2021), cauza penală
fiind finalizată cu emiterea la 04 noiembrie 2021 de către Curtea Supremă de
Justiție a deciziei definitive și irevocabile, prin care s-a soluționat fondul
acuzației, (fiind menținută sentința din 24 decembrie 2014 a Judecătoriei
Botanica mun. Chișinău, în latura acuzării și condamnării lui Oleh
35
Senchakovych pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit.d)
din Codul penal).
Prin urmare, se atestă că la caz, reclamantul Oleh Senchakovych
în perioada de referință nu a beneficiat de judecare a cauzei penale într-un
termen rezonabil garantat atât de legislația națională (art.20 din Codul de
procedură penală) cât și de art.6§1 CEDO.
Cu privire la complexitatea cauzei. După cum rezultă din sentința
de condamnare din 24 decembrie 2014 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,
menținută în această latură fără modificări prin decizia din 26 ianuarie 2021 a
Curții de Apel Chișinău și decizia definitivă și irevocabilă din 04 noiembrie
2021 a Curții Supreme de Justiție, Oleh Senchakovych a fost recunoscut
vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit.d) din Codul
penal (vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății
asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligațiilor de
serviciu sau obștești), fiindu-i stabilită pedeapsă 3 ani și 6 luni închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art.90 din Codul penal,
executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de
probațiune de 2 ani.
Potrivit Nomenclatorului gradelor de complexitate, parte a
Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naționale a
cauzelor civile, penale și contravenționale, aprobat prin Hotărârea nr.165/6
din 18 februarie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, modificat și
completat prin Hotărârea CSM nr.486/19 din 23 iunie 2015, pentru cauza
penală supusă controlului, gradul de complexitate este aproape maxim evaluat
la 8 puncte, iar, potrivit art.16 alin.(2) din Codul penal este calificată drept
infracțiune mai puțin gravă. În cauza penală, au fost efectuate mai multe
acțiuni procesuale, cum ar fi: expertize medico-legale, au fost audiați mai
mulți martori, specialiști și experți din domeniu, ceea ce atestă că cauza este
una complexă. De asemenea, în cadrul procesului penal a fost înaintată de
către partea vătămată ***** acțiune civilă.
Cu privire la comportamentul părților. Aprecierea
comportamentului reclamantului. Din raportul prezentat de Ministerul
Justiției reiese că perindarea examinării cauzei penale în prima instanță a fost
în mare parte cauzată de comportamentul reclamantului și a avocaților săi
manifestat prin depunerea multiplelor cereri de amânare, privind dispunerea
efectuării expertizei repetate, invitarea în ședința de judecată a experților în
vederea audierii lor suplimentare, acordării termenelor suplimentare în
vederea depunerii probelor suplimentare. Mai mult ca atât, după cum rezultă
din procesul-verbal al ședinței de judecată din 27.11.2014, instanța de
judecată a penalizat comportamentul de rea-credință a părții apărării care urma
a determina tergiversarea procesului manifestat prin faptul că a solicitat
invitarea și audierea în cadrul următoarei ședințe a medicilor din domeniul
radiologiei și imagisticii, ***** și *****, pe motiv că a considerat că expertul
36
***** nu a răspuns la întrebările ce țin de radiologie și tomografie. Instanța a
respins acest demers întrucât în ședința precedentă inculpatul a ales care din
experți să fie invitat pentru audiere, iar întreruperea ședinței pentru audierea
altor experți ar cauza tergiversare examinării cauzei. Pe lângă aceasta,
reclamantul nu și-a valorificat dreptul prevăzut la art.20 CPP, de a solicita
accelerarea procedurii de judecare a cauzei penale. De asemenea, reclamantul
și avocații săi și-au exercitat activ dreptul de apel și recurs (ordinar și în
anulare) împotriva sentinței primei instanțe. La fel, și partea vătămată prin
intermediul avocatul său și-a exercitat dreptul de atac a sentinței primei
instanțe.
De altfel, recurentul/reclamant, folosindu-se de drepturile sale
procedurale a contribuit în oarecare măsură la durata procedurilor, ceea ce
atestă o răspundere mixtă, însă nu în măsură semnificativă (având în vedere
că la demersurile sale s-au efectuate multiple expertize, audiați martori,
acumulate probe etc.), de asemenea, nici faptul contestării ulterioare a
sentinței de condamnare, nu i se poate reproșa ultimului.
Cât privește comportamentul autorităților. Durata procedurii se
explică și prin casările și trimiterile succesive pronunțate în dosarul cauzei
penale. În această privință, Completul de judecată notează că, deși nu are
competența de a analiza modul în care instanțele interne au interpretat și
aplicat dreptul intern, consideră totuși că respectivele casări cu trimitere se
datorează în general unor erori procedurale comise la etapa examinării cauzei
în apel depistate de instanța de recurs, or, repetarea acestor casări denotă o
deficiență în funcționarea sistemului judiciar (cauza Parohia Greco-Catolică
Sfântul Vasile Polonă, pct. 74).
Cu toate că cauza penală în sine a fost una complexă (gravitatea
faptei infracționale imputate, calificata prin prisma art.16 din Codul penal din
categoria infracțiunilor mai puțin grave, acumularea probelor, audierea părții
vătămate, a martorilor, efectuarea nenumăratelor expertize, audierea
specialiștilor și experților din domeniu etc.), totuși examinarea ei a fost
îngreunată în mare parte din cauza erorilor și omisiunilor judiciare admise la
etapa judecării cauzei în apel, acestea fiind constatate de 4 ori de către instanța
de recurs din care motive cauza a fost supusă rejudecării de 5 ori în instanța
de apel, care nicidecum nu remedia carențele constatate de instanța ierarhic
superioară, fapt ce denotă că durata excesivă a procedurilor sunt imputabile
autorităților naționale, care în opinia Completului de judecată, au contribuit în
mod decisiv la prelungirea acestora.
Importanța cauzei pentru recurentul/reclamant. Completul de
judecată notează că procedurile s-au referit la o chestiune extrem de
importantă pentru Oleh Senchakovych, așteptările și aspirațiile acestuia pe
toată perioada soluționării cauzei penale într-un termen excesiv de îndelungat
în cele trei grade de jurisdicție (în special apel și recurs), care pleda nevinovat
pentru fapta infracțională care i se incrimina, în lipsa unei argumentări și
37
circumstanțe obiective care ar justifica acest termen. Cu atât mai mult că,
recurentul/reclamant prin definiție risca o pedeapsă penală cu închisoarea,
respectiv importanța soluționării prompte a chestiunii pentru el este
prezumată. Or, Oleh Senchakovych a fost învinuit de comiterea unei
infracțiuni mai puțin grave, pentru care legea penală prevede pedeapsa
maximă cu închisoare pe un termen de până la 5 ani inclusiv. Prin sentința de
condamnare, recurentului/reclamant i-a fost stabilită pedeapsă 3 ani și 6 luni
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art.90
din Codul penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru
perioada de probațiune de 2 ani.
În acest context, Completul de judecată deduce că instanțele
judecătorești naționale nu au manifestat diligența deosebită care li se cerea
atât de legislația națională, cât și de articolul 6§1 al Convenției.
În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că atât prima instanță, cât și instanța de apel
eronat au concluzionat asupra lipsei încălcării dreptului lui Oleh
Senchakovych la judecare în termen rezonabil a cauzei penale în care se
pretinde încălcarea dreptului, fără a stabili corect starea de fapt raportată la
criteriile ce impun survenirea răspunderii Statului pentru încălcarea
termenului rezonabil de judecare a cauzei penale. Or, în speță cert se constată
că examinarea cauzei penale, (în care Oleh Senchakovych avea calitatea
procesuală de învinuit/condamnat, din momentul intentării procesului penal
(august 2012), până la data emiterii deciziei definitive și irevocabile de către
instanța de recurs (04 noiembrie 2021), prin care s-a soluționat fondul
acuzației, (fiind menținută sentința din 24 decembrie 2014 a Judecătoriei
Botanica mun. Chișinău, în latura acuzării și condamnării lui Oleh
Senchakovych pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit.d)
din Codul penal), a constituit în total 9 ani și 3 luni, dintre care mai mult de 6
ani și 8 luni, cauza penală s-a aflat la etapa de judecare în instanța de apel și
recurs, fapt ce reprezintă o procedură excesiv de îndelungată de examinare,
respectiv nu poate fi apreciată ca fiind una rezonabilă, fapt ce impune implicit
răspunderea Statului pentru încălcarea dreptului lui Oleh Senchakovych la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale (în care se pretinde încălcarea).
După cum rezultă din prevederile art.5 din Legea nr.87/2011, în
urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții
echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material,
precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.
La acest aspect, Completul de judecată remarcă că unul din
criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul
echității.
38
Aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu criteriile
menționate supra (miza pentru reclamant, comportamentul părților,
bună/reaua credința; durata procedurilor, etc.). Se ia obligatoriu în
considerație principiul general al echității și suma nu trebuie să fie vădit
disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare.
Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului
și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerare
argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretenții excesive și
vădit exagerate.
Completul de judecată evidențiază că sarcina probării
prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază
individual pentru fiecare caz, luându-se în considerare argumentele ambelor
părți în proces și excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.
În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare sumele
acordate cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 de EURO și 2500 de
EURO, pentru 5 sau 10 ani. Cea mai mică sumă s-a acordat în cauza
„Deservire” SRL c. Moldovei de 600 de EURO pentru 6 ani, iar cea mai mare
în cauza Cravcenco c. Moldovei de 3000 de EURO pentru 9 ani de examinare
a unui litigiu de muncă.
La calcularea daunei morale se ia în considerare întreaga
perioadă, inclusiv acel prim an de durată excesivă a procedurii judiciare.
La acest capitol, Completul de judecată reține ca fiind relevante
speței cauzele CtEDO, Cimpoeș vs. Republica Moldova, (cererea nr.12030/13
din 14 decembrie 2021), unde Curtea a acordat reclamantului 2700 de Euro
pentru prejudiciul moral (deși reclamantul pretinsese 15000 de Euro) pentru
o perioadă de examinare a cauzei de peste 15 ani, sau 180 de Euro per an/15
Euro per lună.
În cauza Cravcenco v. Republica Moldova, (cererea
nr.13012/02, 15 ianuarie 2008), pentru durata de 9 ani de examinare a
procedurilor într-un litigiu privind reintegrarea în serviciu, Curtea a acordat
reclamantului suma de 3000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral, sau 333 de
Euro per an/28 Euro per lună.
De asemenea, în cauza „Deservire” SRL vs. Republica Moldova,
(cererea nr. 17328/04, 6 octombrie 2009), a fost acordată o sumă de 600 de
Euro pentru o perioadă de examinare de 6 ani și 41 de zile, sau 100 de Euro
per an.
Totodată, în cauza Zementova vs. Russia, (cererea nr.942/02 din
27 septembrie 2007), Curtea a acordat reclamantei suma de 3000 de Euro cu
titlu de prejudiciu moral ca urmare a constatării încălcării caracterului
rezonabil al duratei urmăririi penale, ce s-a desfășurat 6 ani, 2 luni și 11 zile
sau 500 de Euro per an/41 de Euro per lună.
În cauza Matei și Tutunaru c. Moldovei, (cererea nr.19246/03,
hotărârea din 27 ianuarie 2010), pentru durata excesivă a procedurilor, mai
39
mult de 10 ani, Curtea a acordat fiecărui reclamant a câte 2.000 de Euro cu
titlu de prejudiciu moral sau 200 Euro per an/16 Euro per lună.
În cauza Borisova v. Republica Moldova (cererea nr. 37190/19,
decizia din 12 decembrie 2024), pentru durata excesivă a procedurilor civile
și lipsa unui remediu efectiv în această privință, durată totală mai mult de 12
ani din momentul inițierii, suplimentar la cei 30000 de lei acordați de instanța
națională, Guvernul s-a oferit să achite reclamantei 1.500 de Euro pentru
prejudiciul moral și 250 de Euro pentru costuri și cheltuieli, sau 250 Euro per
an/20 Euro per lună.
În cauza Sușco v. Republica Moldova (cererea nr.64990/16),
hotărârea din 16 ianuarie 2025), pentru durata excesivă a procesului de
insolvabilitate și la lipsa unei căi de atac eficiente în dreptul intern în acest
sens, durata totală fiind de 12 ani și 8 zile, Curtea a acordat reclamantului
suma de 1700 de Euro pentru prejudiciul moral și 250 de euro pentru costuri
și cheltuieli, sau 141 Euro per an/12 Euro per lună.
Prin urmare, instanțele naționale trebuie să țină cont de satisfacția
echitabilă acordată de către Curtea Europeană în situații similare și să acorde
despăgubiri comensurabile în acest sens pentru prejudiciul cauzat prin
încălcarea art.6§1 din Convenție.
De asemenea, Curtea Supremă de Justiție în jurisprudența sa
uniformă s-a expus în spețe similare cu privire la aprecierea mărimii
prejudiciului moral pentru durata excesivă a procedurilor (a se vedea decizia
irevocabilă nr.2ra-1420/23 din 10.07.2025 a Curții Supreme de Justiție),
unde Curtea, (pentru constatarea răspunderii integrale a autorităților publice
ale statului pentru încălcarea termenului de judecare rezonabilă a cauzei) a
acordat cu titlu de satisfacție echitabilă cel puțin între 3000 de lei pentru 2 ani
de încălcare și maxim 60 000 de lei pentru mai mult de 9 ani, sume apreciate
în fiecare caz concret prin prisma tuturor criteriilor de apreciere a
rezonabilității duratei procedurilor.
Reieșind din cele constatate, și având în vedere că
recurentului/reclamant i s-a cauzat un anumit nivel de stres și frustrare ca
urmare a duratei excesive a procedurilor penale timp de 9 ani și 3 luni, dintre
care mai mult de 6 ani în instanța de apel și recurs, luând în considerare
importanța procesului pentru ultimul, având speranța că instanțele naționale
vor face claritate, care pleda nevinovat pentru fapta infracțională care i se
incrimina, în lipsa unei argumentări și circumstanțe obiective care ar justifica
acest termen, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că suma de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, ceea ce constituie 2 222
de lei per an (sau echivalentul 112,93 de Euro per an) pentru durată excesivă
a procedurilor penale, este rațională și echitabilă ca mărime, și este conformă
jurisprudenței CtEDO în cauze similare.
Completul de judecată subliniază că suma prejudiciului moral
calculat spre încasare a fost apreciată prin prisma răspunderii mixte atât a
40
reclamantului, cât și a autorităților naționale, ce a provocat durata destul de
excesivă a procedurilor în cauza penală în care se pretinde încălcarea, reieșind
în special din comportamentul participanților la proces.
În speță, recurentul/reclamant Oleh Senchakovych pretinde suma
de 9000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral pentru încălcarea dreptului său
la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale timp de 9 ani, ceea ce
reprezintă a câte 1000 de Euro pentru fiecare an de încălcare.
Completul de judecată consideră că suma de 9000 de Euro
pretinsă de către Oleh Senchakovych cu titlu de satisfacție echitabilă este vădit
exagerată ca mărime în raport cu criteriile, circumstanțele și factorii
nominalizați supra la aprecierea prejudiciului moral, precum și luând în
considerare compensațiile acordate de CtEDO pentru violări similare în
jurisprudența sa versus Republica Moldova. Or, cuantumul despăgubirii
morale trebuie să aibă un efect compensatoriu pentru partea lezată, dar nu
venituri nejustificate.
La acest capitol, Completul de judecată remarcă că la
determinarea cuantumului despăgubirilor urmează să se respecte criteriul
echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să
fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure
efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu menținerea
echilibrului între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.
Astfel, în jurisprudența sa Curtea a stabilit că scopul satisfacției
echitabile este de a repara prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a
evenimentelor contrare Convenției (cauza Scozzari și Giunta c. Italiei, 13 iulie
2000, pct.248-250). Atunci când acordă satisfacția echitabilă, Curtea aplică
regula restitutio in integrum, aceasta cere ca compensațiile cu titlu de
prejudiciu moral acordate la nivel național pentru violarea Convenției să fie
comparabile cu cele acordate de CtEDO în cauze similare (hotărârea Ciorap
nr.2 c. Moldovei, 2010).
Distinct, Completul de judecată remarcă că potrivit
jurisprudenței Curții Europene, mărimea daunei morale va fi stabilită în
funcție de nivelul de viață în statul respectiv (secțiunea I, hotărârea Ernestina
Zullo versus Italia, 10 noiembrie 2004, 64897/01).
Cu titlu de notă, Completul de judecată reține că determinarea
valorii prejudiciului în sensul Legii nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, nu se face în dependență de inflație, dar de gradul de încălcare
a drepturilor apărate de această lege.
Cu privire la costuri și cheltuieli. Completul de judecată
subliniază că potrivit jurisprudenței CEDO, aprecierea costurilor și cheltuieli
judiciare urmează a se conduce după două principii de bază: (i) costuri și
cheltuieli urmează a fi în modul corespunzător probate, de obicei prin
41
documente de plată sau prin prezentarea descifrării pe ore a lucrului avocatului
și tarife aplicabile, dacă e cazul, și (ii) cheltuielile trebuie să fie rezonabile ca
cuantum (în special în materia de tarife percepute pentru onorariile avocaților)
și necesare pentru proceduri în speță (nu se compensează, de ex., lucrul
avocatului care nu are tangență directă la proces).
Aici se rețin și prevederile art.94 alin.(1) din Codul de procedură
civilă, potrivit cărora instanța judecătorească obligă partea care a pierdut
procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile
de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se
compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții,
iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.
Deși Oleh Senchakovych a solicitat în acțiune compensarea
cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză civilă, totuși nu a
prezentat în acest sens probe concludente și pertinente, ceea ce determină
instanța de recurs de a respinge acest capăt de cerere.
Implicit, Completul de judecată a punctat doar motivele decisive
pentru soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma
jurisprudenței CtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea
Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr.
2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, §84).
Coroborând circumstanțele ce preced, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursul, de a casa
integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o
nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii.
În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Senchakovych Oleh.
Casează integral decizia din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 23 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în
cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Senchakovych Oleh împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a
cauzei penale, repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare și
compensarea cheltuielilor de judecată, și pronunță o hotărâre nouă prin care:
Admite parțial acțiunea civilă depusă de Senchakovych Oleh împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale, repararea
prejudiciului moral cauzat prin această încălcare și compensarea cheltuielilor
de judecată.
42
Constată încălcarea dreptului lui Senchakovych Oleh la judecare în
termen rezonabil a cauzei penale de învinuire a acestuia în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit.d) din Codul penal.
Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției
al Republicii Moldova în beneficiul lui Senchakovych Oleh suma de 20000
(douăzeci de mii) de lei MD cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, acțiunea civilă depusă de Senchakovych Oleh, se respinge ca
neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
43