2ra-1158/24 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti si repararea prejudiciului moral

2ra-1158/24 — constatarea incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Alexei Dimitrov,

reprezentat de avocatul Alexandru Termizan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexei Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-1158/24

NR. PIGD 2-23013820-01-2ra-04122024)

Recurs vădit neîntemeiat, conform art. 433 (1) lit. f) Cod de procedură civilă. Dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău sediul Centru, jud. A. Mardari

Curtea de Apel Chișinău, jud. R. Pulbere, D. Dulghieru, A. Malîi

21 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererii de recurs depusă de Alexei

Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Termizan,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției, cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea

prejudiciului moral.

telefonic la serviciul unic de urgență 112 în legătură cu tulburarea liniștii

publice de către S.R.L. ,,CAPITOLES PARK”, fapt manifestat prin difuzarea

muzicii la nivel sporit după ora 22:00. Informația respectivă a fost înregistrată

în registrul R-2 al Inspectoratului de Poliție Botanica sub nr. 17664 din 23

septembrie 2018.

Poliție, Alexandru Lisnic, a întocmit încheiere pe rezultatul examinării

materialului REI-II nr. 17664 din 23 septembrie 2018, cu propunere de a înceta

precăutarea cazului dat, materialul în REI-II cu nr. 17664 din 23 septembrie

2018 de remis în rebut.

l-a contestat în ordinea art. 448 alin. (1) din Codul contravențional, solicitând

anularea încheierii de încetare a examinării și obligarea agentului constatator să

reexamineze cazul, cu respectarea procedurii legale.

s-a admis contestația și s-a constatat că agentul constatator nu a verificat în

mod eficient plângerea, nu a fost audiat petiționarul, iar acțiunile

Inspectoratului de Poliție Botanica sunt neîntemeiate, iar prin aceasta nu și-au

îndeplinit obligațiile, prin ce a fost încălcat art. 6 par.1 din CEDO, adică nu au

asigurat dreptul la un proces echitabil. S-a concluzionat că agentul constatator

nu și-a exercitat în mod deplin atribuțiile de serviciu. Contrar obligațiilor legale

prescrise de Codul contravențional organul constatator al Inspectoratului de

Poliție Botanica nu a inițiat un control suplimentar al circumstanțelor cazului

deplîns, or agentul constatator, nu a citat pentru audieri, nu a ridicat probele, nu

a identificat martorii și nu a audiat făptuitorul, iar vreo decizie în sensul art.

4471 alin. (2), (3) din Codul contravențional până la moment nu există. În așa

fel indicațiile instanței de fond au rămas neexecutate, fiind sfidat cu desăvîrșire

actul judecătoresc ce a obținut forță juridică.

indică și mențiunea din răspunsul Inspectoratului de Poliție Botanica nr.

1

34/20/4-23754 din 8 noiembrie 2022, potrivit căreia hotărârea a parvenit pentru

„informare”.

actului judecătoresc nu a luat în serios sarcinile încredințate, limitându-se doar

la informare după recepționarea actului judecătoresc, în continuare ne

întreprinzând măsurile ce erau obligatorii conform procedurii contravenționale.

hotărârea la momentul depunerii prezentei acțiuni constituie circa 3,5 ani.

reclamant la executarea hotărîrii a fost de obținere o elucidare a

circumstanțelor deplânse, iar în acest sens organul constatator urma să

întreprindă toate măsurile de aflare a adevărului (identificarea făptuitorului, a

martorilor, audierea acestora, ridicarea și anexarea, cercetarea probelor,

audierea victimei etc.) și în final să se pronunțe asupra vinovăției făptuitorului,

prin emiterea unei decizii legale și întemeiate, chestiune care la rîndul său ar

face posibilă valorificarea drepturilor prin prisma art. 45 din Codul

contravențional, în cazul eventualei constatări a vinovăției persoanei.

obligațiilor, precum și a competențelor cu care este investit conform legii,

hotărârea judecătorească a rămas neexecutată, pierzându-și orice utilitate.

caz, Inspectoratul de Poliție Botanica, în pofida unor obligații pozitive, nu a

întreprins măsuri în vederea realizării indicațiilor date de instanța de judecată,

deci nu s-a conformat actului judecătoresc, a condus, la rândul său, la

imposibilitatea soluționării aspectului civil, cu referire la contravenția ce nu a

fost investigată, constatată și sancționată.

nu a obstrucționat executarea hotărârii din 4 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, prin urmare nu i se pot fi imputa acțiuni ce ar duce la

tergiversarea îndeplinirii actului judecătoresc.

promovate, chestiune ce demonstrează că în mod evident au fost aruncate în

derizoriu dreptul de acces liber la justiție prevăzut în art. 20 din Constituția R.

Moldova, art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 pct. 1

din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, art. 6 pct. 1

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

legislației contravenționale a avut loc pe 5 august 2018, iar hotărârea instanței

de judecată din 4 martie 2019 prin care se instituia obligația de a reexamina

incidentul a fost ignorată. Astfel, hotărîrea nu a fost pusă în executare, or,

dovezi ale faptului invers nu există până în prezent.

insatisfacție și frustrare, stări nefaste provocate și de neputința de a obține

realizarea drepturilor chiar și în prezența unui act judecătoresc favorabil și au

spulberat încrederea în sistemul de drept, anihilând orice expectații privind

utilitatea procedurii de contestare a actului.

2

executarea în termen rezonabil a hotărârii din 4 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău și încasarea din contul pârâtului Ministerul Justiției a prejudiciului

moral în mărime de 15000 de lei, cauzat prin încălcarea enunțată, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 972 de lei (cheltuieli de

transport), iar în total suma de 15972 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov ( f.d. 86, 90-

95).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii din 3 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 89).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Alexei Dimitrov și s-a menținut hotărârea din 3 iulie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ( f.d. 128, 129-137).

Dimitrov pretinde încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii din 4 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, irevocabilă

din 20 august 2019, prin care a fost admisă contestația depusă de ultimul și s-a

dispus anularea încheierii emise la 2 octombrie 2018 în baza materialelor

înregistrate în REI-2 cu nr. 17664 de agentul constatator Alexandru Lisnic,

obligând Inspectoratul de Poliție Botanica mun. Chișinău să lichideze lacunele

stabilite.

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, irevocabilă din 20 august 2019, nu a fost

soluționat fondul plângerii depuse de Alexei Dimitrov la Inspectoratul de

Poliție Botanica, prin care a solicitat constatarea vinovăției și tragerea la

răspundere contravențională a persoanei juridice S.R.L. „CAPITOLES PARK”

în baza art. 357 din Codul contravențional, astfel, acesta poate invoca

încălcarea dreptului printr-o durată nerezonabilă a procedurilor de executare

numai cu privire la o hotărâre, prin care s-ar fi soluționat fondul acuzației aduse

persoanei juridice S.R.L. „CAPITOLES PARK”

constatat că, în speță, nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie

2011, or, pentru a opera normele Legii menționate în partea neexecutării unei

hotărâri judecătorești, aceasta trebuie să fie pasibilă unei executări silite și să

3

justifice un beneficiu efectiv persoanei care pretinde încălcarea termenului

rezonabil de executare.

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii, nu consideră

necesar să se expună asupra argumentelor apelului acestuia privind necesitatea

încasării prejudiciului moral, or, acesta este subsecvent încălcării dreptului

respectiv.

esența lor, sunt similare argumentelor invocate în instanța de fond, care au fost

deja supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de fond prin prisma

art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și

respectiv nu urmează a fi reiterate în ordine de apel, iar actele normative vizate

au fost interpretate și aplicate elocvent de instanța de fond prin prisma

circumstanțelor importante ale cauzei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Alexandru Termizan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 21 mai

2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, cu emiterea

unei decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă (128,129-

137).

SOLICITAREA RECURENTULUI

avocatul Alexandru Termizan, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b)

și e) din Codul de procedură civilă, care reglementează că recursul poate fi

admis dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție,

precum și dacă decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod

determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

și abuziv a redus aplicabilitatea Legii nr.87/2011, excluzând din șirul de

hotărâri pasibile executării hotărârile judecătorești emise pe cauzele

contravenționale.

copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele

dosarului.

4

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„ (1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.

433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei în ședință publică la 21 mai 2024. Decizia motivată din 21

mai 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul poștei

electronice, lui Alexei Dimitrov, la data de 27 septembrie 2024, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei (f.d. 138).

5

Alexandru Termizan, la 26 noiembrie 2024, se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă

un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de

Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru

Terziman, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 din Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

6

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea

de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul de judecată menționează că nu poate fi apreciată ca fiind o practică

uniformă a Curții Supreme de Justiție, întrucât acestea au fost pronunțate în

perioada anterioară modificării orientării jurisprudențiale în materia

interpretării normelor legale aplicabile spețelor ce vizează aceeași

problematică.

de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente pe marginea unei astfel de categorii de

litigii oferă o interpretare distinctă (a se vedea hot. nr. 2ra-983/23 din 21

februarie 2024, nr. 2ra-832/24 din 06 septembrie 2024, nr. 2ra-807/23 din 07

decembrie 2023, 2ra-1504/23 din 11 decembrie 2024, 2ra-119/24 din 26

februarie 2025).

7

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexei Dimitrov,

reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, ca fiind inadmisibil.

(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Alexei Dimitrov, reprezentat de

avocatul Alexandru Terziman, împotriva deciziei din 21 mai 2024 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

8