2ra-832/24 — repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-832/24 — repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de către Alexei Dimitrov împotriva Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspectoratul de
Poliție mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești,
împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-832/24
NR. PIGD 2-23003095-01-2ra-08072024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a
art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă nu
constituie temei pentru admisibilitatea recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Valah,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila,
06 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Alexei Dimitrov,
reprezentat de avocatul Alexandru Terziman
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 ianuarie 2023, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu , prin care
a solicitat repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 30 iunie 2018, a
efectuat un apel telefonic la serviciul unic de urgență 112 în legătură cu
tulburarea liniștii publice de Societatea cu Răspundere Limitată „Capitoles
Park” prin reproducerea muzicii la volum ridicat după ora 22:00, informația
fiind înregistrată în registrul R-2 al IP Botanica sub nr. 11463 din 30 iunie
2018.
La data de 09 iulie 2018, agentul constatator – Alexandru Lisnic din
cadrul IP Botanica, a întocmit încheiere pe rezultatul examinării materialului
REI-II nr. 11463 din 30 iunie 2018, prin care a propus încetarea cazului, iar
materialul de remis în rebut.
Nefiind de acord cu acest act, reclamantul l-a contestat la 01 august
2018, în temeiul art. 448 alin. (1) din Codul contravențional, solicitând să fie
anulat, iar cazul să fie reexaminat. Prin hotărârea din 28 februarie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (devenită irevocabilă la 18 martie
2019), contestația a fost admisă; s-a constatat că agentul constatator nu a
soluționat plângerea în fond, neelucidând sub toate aspectele circumstanțele
cauzei, dând o decizie prematură, nu a audiat victima pe marginea plângerii
telefonice, nu a ridicat înregistrările audio și video, nu a audiat făptuitorul,
deși are obligația de a investiga toate circumstanțele invocate în cadrul unei
plângeri și a stopa abuzurile de drept din partea terților persoane, lucruri pe
care nu le-a realizat în cadrul examinării materialului nr. 11463 din 30 iunie
2018.
1
Hotărârea notată a fost expediată organului constatator, ceea ce rezultă
din răspunsul Inspectoratului de Poliție Botanica nr. 34/20/4-23753 din 08
noiembrie 2022.
În opinia reclamantului, contrar obligațiilor legale prescrise în Codul
contravențional, organul constatator al Inspectoratului de Poliție Botanica nu
a inițiat un control suplimentar al circumstanțelor cazului deplâns, or, agentul
constatator nu l-a citat pe reclamant pentru audieri, nu a ridicat probele, nu a
identificat martorii și nu a audiat făptuitorul, iar vreo decizie la moment nu
există în sensul art. 4471 alin. (2), (3) din Codul contravențional. Astfel,
indicațiile instanței de judecată au rămas neexecutate. La fel, neexecutarea
actului judecătoresc rezultă și din răspunsul Inspectoratului de Poliție
Botanica nr. 34/20/4-23753 din 08 noiembrie 2022, unde se menționează că
hotărârea judecătorească a parvenit pentru „informare”. Astfel, autoritatea
publică împuternicită cu executarea actului judecătoresc nu și-a exercitat
atribuțiile și nu a întreprins măsurile ce erau obligatorii conform procedurii
contravenționale, limitându-se doar la informare după recepționarea actului
judecătoresc, astfel termenul de neexecutare a hotărârii judecătorești citate,
constituie la momentul înaintării prezentei acțiuni în judecată circa 4 ani.
Miza pe care o urmărește reclamantul cu privire la executarea hotărârii
judecătorești, este de a obține o elucidare a circumstanțelor deplânse, iar în
acest sens organul constatator urma să întreprindă toate măsurile de aflare a
adevărului (identificarea făptuitorului, martorilor, audierea acestora,
ridicarea, anexarea și cercetarea probelor, audierea victimei etc) și în final să
se pronunțe asupra vinovăției făptuitorului prin emiterea unei decizii legale
și întemeiate, chestiune care ar face posibilă valorificarea drepturilor prin
prisma art. 45 din Codul contravențional, în cazul eventualei constatări a
vinovăției persoanei. Or, organul constatator nu și-a îndeplinit obligațiile
legale, hotărârea judecătorească a rămas neexecutată, pierzându-și orice
utilitate. Faptul că autoritatea responsabilă de executarea hotărârii
judecătorești, la caz Inspectoratul de Poliție Botanica, în pofida unor obligații
pozitive nu a întreprins măsuri în vederea realizării indicațiilor date de
instanța de judecată, rezultă că nu s-a conformat actului judecătoresc, ceea
ce a dus la imposibilitatea soluționării aspectului civil cu referire la
contravenția ce nu a fost investigată, constatată și sancționată.
Reclamantul în calitatea sa de petiționar nu a obstrucționat executarea
hotărârii judecătorești, respectiv nu i se poate imputa acțiuni ce ar duce la
tergiversarea îndeplinirii actului judecătoresc. Cu toate acestea, nu a putut
beneficia de efectele admiterii contestației promovate, chestiune ce
demonstrează că i-a fost încălcat dreptul de acces liber la justiție prevăzut la
art. 20 din Constituția RM, art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor
2
Omului, art. 14 pct. 1 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile
și Politice, art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În
concluzie, cu referire la jurisprudența Curții Europene din care rezultă că
acordarea prejudiciilor morale și nu simpla constatare a violării trebuie să fie
regula în cazul neexecutării hotărârilor judecătorești, reclamantul subliniază
că la caz contravenția deplânsă ce urma a fi investigată de organul constatator
a avut loc la 05 august 2018.
Totodată, hotărârea instanței de judecată prin care s-a instituit
obligația de a reexamina incidentul nu a fost executată, ceea ce i-a provocat
insatisfacție și frustrare urmare neputinței de a obține realizarea drepturilor
chiar și în prezența a unui act judecătoresc favorabil și i-a spulberat
încrederea în sistemul de drept, anihilând orice expectații privind utilitatea
procedurii de contestare a actului, respectiv ținând cont de cele relatate 3
reclamantul consideră că prejudiciul moral solicitat în speță în mărime de 15
000 lei, este o sumă justă, rațională și neexcesivă.
Suplimentar, reclamantul a susținut că la caz urmează a fi încasate și
cheltuielile de judecată suportate cu pregătirea cererii de chemare în judecată
ce includ acumularea probelor, participarea în ședințele de judecată, nefiind
excluse și deplasările pentru efectuarea actelor de procedură, ridicarea
referinței, raportului motivat, depunerea unor note, studierea dosarului etc.,
ceea ce implică cheltuieli de transport. În context, reclamantul a notat că
cheltuielile de transport constituie suma de 972 de lei, privind costul
abonamentului în transportul public pentru lunile ianuarie-iunie 2022.
Reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârii din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani, prin care organul constatator a fost obligat să efectueze
control suplimentar referitor la plângerea reclamantului înregistrată în REI-
II cu nr. 11463 din 30 iunie 2018, și încasarea prejudiciului moral în cuantum
de 15 000 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 972 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexei Dimitrov.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 aprilie 2023, Alexei Dimitrov a depus cerere de apel, iar la 30
iulie 2023 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 14 aprilie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea
hotărârii contestate cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a
acțiunii.
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă cererea de apel declarată de Alexei Dimitrov și s-a menținut
hotărârea din 14 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că deși
reclamantul/apelant, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, a
susținut că sunt premise pentru a constata încălcarea drepturilor sale prin
tergiversarea executării hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din
28 februarie 2019, acestea nu pot fi reținute, deoarece, reieșind din
explicațiile Ghidului practic de aplicare a jurisprudenței Curții Europene în
materia neexecutării și/sau duratei excesive a procedurilor, făcute în scop de
uniformizare a practicii judiciare la examinarea cauzelor civile înaintate în
temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, fiind asimilate cu cauzele penale, în procedura
cauzelor contravenționale, prin prisma prevederilor Legii nr. 87 din 21
aprilie 2011, acțiunile cu privire la constarea încălcării principiului executării
hotărârii în termen rezonabil, pot fi înaintate doar de bănuit, învinuit sau
inculpat și partea vătămată, care a înaintat acțiune civilă în cadrul cauzei
penale/contravenționale.
Instanța de apel a menționat că cu toate acestea, după cum rezultă din
materialele cauzei, în cadrul examinării contestației lui Alexei Dimitrov
împotriva încheierii pe rezultatul examinării materialului înregistrat în REI-
II nr. 11463 din 30 iunie 2018 privind încetarea precăutării materialului,
reclamantul/apelant nu avea calitatea de contravenient sau victimă a
contravenției. De altfel, după cum corect a reținut prima instanță, Alexei
Dimitrov doar a sesizat organul de poliție despre evenimentele de perturbare
a liniștii publice, iar nefiind de acord cu încheierea IP Botanica pe rezultatul
examinării materialului REI-II nr. 11463 din 30 iunie 2018, prin care s-a
propus încetarea cazului și remiterea materialului în rebut, l-a contestat în
instanța de judecată.
Instanța ierarhic inferioară a concluzionat că fiind stabilit că în cadrul
examinării contestației împotriva încheierii pe rezultatul examinării
materialului înregistrat în REI-II nr. 11463 din 30 iunie 2018, Alexei
Dimitrov nu avea o calitate procesuală din categoria subiectelor cu drept de
a înainta o acțiune în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, soluția primei
4
instanțe este întemeiată și legală, iar în consecință, argumentele apelantului
cu referire la aspectul constatării încălcării dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 28 februarie
2019, sunt neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 08 iulie 2024, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru
Terziman a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii
de admitere integrală a acțiunii.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanței de
apel se bazează pe o interpretare incorectă a legii, este contrară interpretării
date anterior pe cauze similare, iar soluția rezultă dintr-o apreciere vădit
incorectă a circumstanțelor cauzei și este în dezacord cu probele din dosar.
Instanța de apel a admis încălcări prin admiterea/formularea unor concluzii
contradictorii cu circumstanțele cauzei și prin neaplicarea legislației
naționale, dar în mod special a legislației internaționale în materie de apărare
a dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei, dar cu prioritate a
dreptului la o satisfacție echitabilă.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 432
alin.(1) lit. a), b) și e), 436, 445 alin. (1) lit. b) și art. 239 alin. (2) din Codul
de procedură civilă.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.”
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la
25 octombrie 2023 și a expediat-o participanților la proces la 22 decembrie
2023 (161), însă date privind recepționarea acesteia la materialele cauzei
lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 08 iulie 2024 de Alexei Dimitrov,
reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, este în termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
5
Art. 433 alin. 1, lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)” 28.
Art. 431 alin. 1, 2 din Codul de procedură civilă reglementează că: „
Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se
schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în
termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile
menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel
sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV,
V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus
de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, împotriva
deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată
prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură
civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute
la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată
în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind
inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și
temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
6
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat de
avocatul Alexandru Terziman rezultă că, drept temei de declararea a
recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din
Codul de procedură civilă hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în cererea de apel), nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică din oficiu sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
7
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat
de avocatul Alexandru Terziman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului
și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), b), e), urmează a fi
considerat inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. a), b), e), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de către Alexei Dimitrov,
reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, împotriva deciziei din 25
octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Mariana Ursachi
8