2ra-964/23 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și compensarea prejudiciului moral

La data de 28 martie 2022, Dimitrov Alexei a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, având ca obiect constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a unei hotărâri judecătorești, precum și solicitarea compensării prejudiciului moral suferit.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la data de 21 ianuarie 2020, sub nr. D-141/20, a fost înregistrată o plângere privind încălcarea de către Compania Națională de Asigurări în Medicină a dispozițiilor legale referitoare la accesul la informație și dreptul la petiționare. Încălcarea s-a manifestat prin refuzul acordării accesului la dosarul administrativ format în urma examinării unei petiții.

În cadrul acelei plângeri, reclamantul a solicitat constatarea săvârșirii faptei contravenționale prevăzute de art. 71 din Codul contravențional și atragerea la răspundere contravențională a persoanelor responsabile din cadrul autorității publice menționate.

Ca urmare a depunerii plângerii, Inspectoratul de Poliție Centru a întocmit materialul R-2 nr. 1105 din 22 ianuarie 2020.

Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru nr. 34/20/1-2378 din 19 februarie 2020, reclamantul a fost informat despre dreptul de a contesta acțiunile autorității publice în instanța de contencios administrativ, în baza Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

La data de 18 februarie 2020, agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru, Lucian Garea, a emis o încheiere prin care a dispus decontarea materialului R-2 nr. 1105 din 22 ianuarie 2020 în dosarul nomenclator, reținând că nu există componența unei contravenții.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 05 noiembrie 2020 (dosar nr. 5r-1022/20), a fost admisă contestația formulată de Dimitrov Alexei, fiind anulată încheierea agentului constatator din 18 februarie 2020, iar materialul a fost remis Inspectoratului de Poliție Centru pentru efectuarea unui control suplimentar.

Reclamantul a subliniat că, potrivit conținutului hotărârii judecătorești menționate, instanța a constatat că agentul constatator nu a audiat autorul plângerii, la fel cum nu a fost audiat niciun reprezentant al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), fiind reținut caracterul superficial al examinării plângerii, cu încălcarea evidentă a drepturilor procesuale ale petiționarului.

De asemenea, reclamantul a menționat că, deși hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 5 noiembrie 2020 a devenit definitivă la data de 23 noiembrie 2020, până la momentul introducerii prezentei acțiuni în instanță, Inspectoratul de Poliție Centru nu a soluționat plângerea formulată, nefiind emisă vreo decizie pe marginea cazului, iar organul constatator nu a întreprins acțiuni procesuale și nu a remediat omisiunile constatate de instanța de judecată.

Organul constatator, pe parcursul unei perioade mai mari de un an, a manifestat o atitudine pasivă în soluționarea plângerii, ezitând să adopte vreo măsură concretă în acest sens. Indicațiile expres formulate de către judecător în cuprinsul hotărârii judecătorești au fost ignorate, această conduită generând în mod justificat o stare de insatisfacție și frustrare pentru reclamant, agravată de sentimentul de neputință în obținerea realizării drepturilor sale, chiar și în prezența unui act judecătoresc favorabil. Drept urmare, reclamantul a evaluat prejudiciul moral suferit la suma de 20.000 lei.

Prin acțiunea introdusă în instanță, reclamantul Alexei Dimitrov a solicitat constatarea încălcării dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 5 noiembrie 2020 și încasarea, din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei de 20.000 lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 2-3).

Prin hotărârea pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, la data de 4 iulie 2022, cererea de chemare în judecată formulată de Dimitrov Alexei a fost admisă parțial. Instanța a reținut că a fost încălcat dreptul acestuia la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nr. 5r-1022/2019 din 5 noiembrie 2020. În ceea ce privește pretențiile privind compensarea prejudiciului moral, acestea au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d. 56).

La data de 6 iulie 2022, Alexei Dimitrov a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 4 iulie 2022, solicitând casarea parțială a acesteia – în partea în care pretențiile au fost respinse – și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral, inclusiv în ceea ce privește încasarea prejudiciului moral din contul pârâtului (f.d. 58). 1

La data de 18 iulie 2022, Ministerul Justiției a declarat, la rândul său, apel împotriva aceleiași hotărâri, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă în întregime (f.d.59).

Prin decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel formulată de Dimitrov Alexei. Totodată, a fost admisă cererea de apel declarată de Ministerul Justiției, fiind casată în întregime hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4 iulie 2022, și emisă o nouă hotărâre, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată de Dimitrov Alexei împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și compensarea prejudiciului moral în sumă de 20.000 lei.

Având în vedere particularitățile și circumstanțele speței, instanța de apel a constatat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 5 noiembrie 2020 (dosar nr. 5r-1022/2019), nu reprezintă un document executoriu în sensul art. 11 din Codul de executare, deoarece aceasta nu conține o dispoziție cu caracter imperativ care să impună o obligație clară și determinată ce poate fi pusă în executare silită. Prin urmare, această hotărâre nu poate constitui temei pentru constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil, astfel cum este prevăzut în Legea nr. 87/2011.

Curtea de apel a reținut că, după comunicarea hotărârii Judecătoriei Chișinău către Inspectoratul de Poliție Centru, au fost întreprinse acțiuni în vederea realizării dispozițiilor instanței. Printre acestea se numără: pornirea unei noi proceduri contravenționale, audierea petiționarului, corespondența cu CNAM și acumularea de probe suplimentare. Aceste acțiuni au fost considerate de instanță ca fiind măsuri efective în executarea dispozițiilor judecătorești.

Instanța de apel a reținut că reclamantul nu a întreprins demersuri în sensul declanșării unei proceduri de executare silită, conform art. 10 alin. (2) din Codul de executare. Neexistând o solicitare oficială de executare, termenul de executare în sensul Legii nr. 87/2011 nu poate fi considerat început, astfel că nu se poate analiza existența unei eventuale întârzieri.

Curtea de apel a apreciat că nu poate fi reținută o inacțiune culpabilă a autorităților responsabile cu executarea hotărârii, întrucât au fost dovedite anumite activități concrete de punere în aplicare a hotărârii, chiar dacă acestea nu au condus până în prezent la soluționarea definitivă a plângerii inițiale.

Întrucât nu s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil, instanța de apel a conchis că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87/2011 pentru acordarea unei satisfacții echitabile 2 sub formă de despăgubire morală. Astfel, cererea privind compensarea prejudiciului moral în sumă de 20.000 lei a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a subliniat că, în lipsa unui document executoriu, executorul judecătoresc nu ar fi avut competența de a iniția procedura de executare silită, iar obligația de a pune în executare hotărârea revenea organului constatator. Or, în cazul de față, acesta a demarat proceduri în conformitate cu solicitările instanței, ceea ce exclude culpa statului în sensul Legii nr. 87/2011.

La 30 iunie 2023, Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a acțiunii depuse de Dimitrov Alexei.

În motivarea recursului, recurentul susține, că hotărârea instanței de apel este vădit nemotivată și nu corespunde rigorilor legale prevăzute de Codul de procedură civilă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Instanța de apel nu a examinat în mod efectiv argumentele reclamantului și nu a oferit un răspuns clar la aspectele esențiale invocate în cererea de apel, limitându-se la a reproduce poziția Ministerului Justiției și omisiunea de a analiza probatoriul relevant.

Un alt argument vizează interpretarea greșită a caracterului hotărârii pronunțate la 5 noiembrie 2020 de către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Instanța de apel a calificat această hotărâre ca fiind lipsită de valoare executorie, ceea ce contravine prevederilor art. 11 lit. c) din Codul de executare, care include hotărârile de natură contravențională în categoria documentelor executorii.

Consideră că instanța de apel a aplicat în mod greșit și restrictiv Legea nr. 87/2011, excluzând din sfera de aplicabilitate hotărârile judecătorești contravenționale și reducând astfel eficiența acestui mecanism intern de protecție a drepturilor procesuale.

Totodată, recurentul susține că instanța de apel a reținut în mod eronat că agentul constatator ar fi întreprins măsuri reale pentru executarea hotărârii, întrucât raportul motivat prezentat de acesta nu este susținut cu probe concludente, iar instanța nu a verificat veridicitatea acestor afirmații. În realitate, la data introducerii acțiunii, hotărârea din 5 noiembrie 2020 nu fusese încă pusă în aplicare în mod efectiv.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul- verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 27 decembrie 2022.

Din analiza recursului declarat de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman rezultă că recurentul, în esență, a invocat dezacordul cu soluția adoptată de către instanța de apel, însă nu a menționat ce norme de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către instanța de apel.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

Mai mult, potrivit exigențelor legale și practicii judiciare, o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată suficient pentru a permite părților să înțeleagă raționamentul instanței. În speță, decizia instanței de apel îndeplinește această cerință, iar recurentul nu a demonstrat în ce mod fraza invocată ar conduce la o lipsă de claritate sau coerență în soluția dispusă.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. 5

În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman împotriva deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 6