2ra-1504/23 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi încasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- recursul declarat după 01 septembrie 2023, recurs vădit neîntemeiat în temeiul art. 433 alin. 1 lit. f CPC, dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel nu constituie un temei de casare a acesteia
2ra-1504/23 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Alexei Dimitrov,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexei Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
intervenienți accesorii Inspectoratul de Poliție Centru, agenții constatatori
Sergiu Vicol și Natalia Balacci Natalia cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și
încasarea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 06 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1504/23
NR. PIGD 2-21168284-01-2ra-04102023)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433
(1) lit. f) Cod de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: M. Alexei
Curtea de Apel Chișinău: jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Braga
11 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Alexei Dimitrov,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 noiembrie 2021, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești și încasarea prejudiciului moral (f. d. 2-5, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexei
Dimitrov a indicat că prezenta acțiune a fost depusă în legătură cu încălcarea
dreptului la executarea în termenul rezonabil a următoarelor hotărârii din 25
februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (Judecător C. Cheptea,
nr.5r-3047/19); din 18 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana (Judecător V. Chihai, nr. 5r-3716/20); din 08 iunie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (Judecător V. Martînenco, nr. 5r-
1046/21. La 03 septembrie 2019, a depus la Inspectoratul de Poliție Centru
sub nr.de înregistrare D-1466/19 o plângere prin care a solicitat atragerea cet.
Maria Mutu, născută la 13 februarie 1992 la răspundere pentru faptele de
injurie și huliganism pe care le-a săvârșit în raport cu reclamant pe 15 august
2019, concomitent a solicitat preluarea de la el a probelor video ce dovedesc
circumstanțele expuse.
La 02 octombrie 2019, IP Centru a întocmit scrisoarea nr. 34/20/1
D-1466/19 prin care a declarat că nu au fost stabilite probe pertinente,
concludente și utile ce ar demonstra vinovăția cet. Maria Mutu, și
dimpotrivă, reclamantul ar fi avut un comportament neadecvat față de
aceasta, și i-a fost sugerat să nu inducă în eroare organele de drept. A
menționat că până la emiterea acestei decizii nu a fost citat în legătură cu
examinarea plângerii și nu s-au desfășurat acțiunile procesuale solicitate de
el.
1
Nefiind de acord cu soluția emisă de IP Centru, la 08 octombrie 2019
a înaintat o contestație împotriva deciziei de refuz, pe care ulterior a
motivat-o, după anexarea de către agentul constatator Sergiu Vicol în ședința
judiciară a actului de dispoziție, impus a fi prezentat de către instanță. Prin
hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana
(Dos. 5r-3047/19, Judecătorul C. Cheptea) a fost admisă contestația, anulată
încheierea din 02 octombrie 2019, cu obligarea agentului constatator să
inițieze examinarea plângerii D-1466/19 cu respectarea legislației
contravenționale.
La 08 aprilie 2020, prin intermediul poștei electronice a depus cerere
ce a fost înregistrată sub nr. D-688/20 prin care a solicitat să fie informat
despre neexecutarea hotărârii din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău
sediul Ciocana.
La 08 mai 2020 a fost semnată scrisoarea IP Centru nr. 34/20/1
D-688/20 prin care a fost declarat că sunt întreprinse măsuri de constatare a
acțiunilor invocate și a fost invocat că nu a fost posibil de adoptat o decizie
definitivă în legătură cu situația epidemică provocată de Covid-19. A fost
adăugat că termenul general în care o procedură administrativă trebuie
finalizată se prelungește cu 60 de zile. Spre sfârșitul lunii iunie 2020, urmare
a multiplelor insistențe telefonice, a fost acceptat să fie invitat la IP Centru
pentru inițierea acțiunilor de reexaminare a plângerii D-1466/19. Fiind însă
informat că materialul contravențional este în gestiunea agentului Sergiu
Vicol, la 02 iulie 2020 i-a fost depusă cerere de recuzare. Cererea de recuzare
a fost admisă, iar cauza a fost repartiză agentului Natalia Balacci.
Fiind citat pentru 10 iulie 2020 la sediul sectorului de poliție nr. 3 al IP
Centru, a depus cerere de reluare a procesului contravențional în temeiul art.
380 alin. (1) din Codul Contravențional, având-se în vedere că decizia
anterioară a fost afectată de viciu. La data de 15 iulie 2020 a fost semnată
scrisoarea IP Centru nr. 34/20/1 8560 prin care a fost informat că lipsesc
temeiuri pentru atragerea la răspundere a cet. Mutu Maria.
Nefiind de acord cu soluția administrată, fără să aștepte eliberarea
copiei deciziei propriu zise, a înaintat în acord cu art. 448 al. (1) Cod
Contravențional contestație scurtă, pe care a depus-o la 17 iulie 2020 la
cancelaria IP Centru, fiind înregistrată sub nr. D-1363/20. Drept rezultat la
data de 10 august 2020 a fost semnată scrisoarea IP Centru nr. 34/20/1
2
D-1363/20 cu conținut identic cu cel al scrisorii nr. 34/20/18560. În această
situație, la data de 03 august 2020 sub nr. D-1492/20 a înaintat plângere
șefului IP Centru prin care a solicitat să fie informat despre motivul încălcării
prevederilor art. 448 al. (4) Cod Contravențional, ce stabilește că contestația
depusă asupra deciziei agentului constatator se expediază în adresa instanței
judecătorești în termen de 3 zile.
La 10 august 2020 a fost semnată scrisoarea nr. 34/20-1D-1492/20
elaborată de același agent constatator Natalia Balacci prin care se informa
că, conform art. 60 al. (1) din Cod administrativ termenul general în care o
procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile și că răspuns la
petiția D-1363/20 a fost expediat prin poștă.
La 19 august 2020 a înaintat IP Centru cerere de eliberare a copiei
deciziei/încheierii emise de agentul Natalia Balacci pe materialul R-2
nr. 9406 din 02 iulie 2020 de asigurare a accesului la materialul original
pentru luare de cunoștință. Astfel, încheierea respectivă i-a fost livrată prin
scrisoarea nr. 34/20/1 D-1637/20 din 09 septembrie 2020, fiind totodată
informat că realizarea accesului la material nu este posibilă pe motiv că
acesta este la verificare în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru.
Astfel, la 17 septembrie 2020 a depus prin intermediul cancelariei
IP Centru sub nr. D1857/20 contestație împotriva încheierii din 15 iulie
Urmare a examinării, a fost adoptată hotărârea din 18 noiembrie 2020
a Judecătoriei Chișinău, sed. Ciocana (Dosar: 5r-3716/20) prin care s-a
constatat lezarea drepturilor și libertăților sale prin prisma art. 6 și 13 CEDO,
fiind declarată nulitatea încheierii și recunoscut faptul că agentul nu a
efectuat toate acțiunile posibile pentru stabilirea adevărului, iar actul
contestat nu reflectă toate aspectele ce urmau a fi elucidate. Astfel, agentul
constatator a fost obligat să lichideze încălcările depistate și să adopte o
hotărâre în condițiile legii.
Abia la 19 februarie 2021 a fost semnată scrisoarea IP Centru
nr. 34/20/12154 la care a fost atașată încheierea din 28 decembrie 2020 de
încetare a reexaminării materialului R-2 nr. 9406 din 22 iulie 2020.
Nefiind de acord cu decizia repetată de refuz, a înaintat la 25 februarie
2021 sub nr. de înregistrare 1427 contestație împotriva încheierii din 28
decembrie 2020. Prin hotărârea din 08 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
3
sediul Ciocana (Dosar: 5r- 1046/21) a fost admisă contestația, casată
încheierea din 28 decembrie 2020 și constatat faptul că cazul sesizat a fost
examinat contrar prevederilor art. 440 din Codul Contravențional, iar decizia
este neîntemeiată atât după formă cât și după conținut. Judecătorul a mai
subliniat că agentul constatator nu a întreprins măsuri în vederea stabilirii
existenței sau lipsei componenței contravenționale.
La 30 iulie 2021 a înaintat IP Centru cerere, înregistrată sub nr. 5909,
prin care a solicitat eliberarea deciziei adoptate urmare a reexaminării
cazului de agentul constatator conform obligației impuse repetat, dar și
eliberarea copiilor materialelor acumulate suplimentar.
La 12 august 2021 a fost semnată scrisoarea IP Centru
nr. 34/20/1-10800 prin care a fost eliberată copia încheierii din 05 august
2021 și a fost informat că materialele acumulate suplimentar celor existente
nu sunt, chestiune care l-a determinat să depună la 26 august 2021, sub
nr. D-1729/21 o nouă contestație împotriva deciziei agentului constatator,
însă IP Centru iarăși nu a expediat-o în adresa instanței judecătorești, ci în
adresa Direcției de Poliție, încâlcind prevederile art. 448 alin. (4) din Codul
Contravențional.
La rândul său, Direcția de Poliție mun. Chișinău a restituit contestația
către IP Centru, menționând că aceasta a fost remisă eronat. Astfel, abia la
28 septembrie 2021 contestația a fost expediată în adresa instanței de
judecată. Până la etapa actuală, nu a fost emisă nicio hotărâre pe marginea
contestației respective.
Astfel, motiv al adresării cu prezenta acțiune îl constituie încălcarea
termenului rezonabil de executare a următoarelor hotărâri judecătorești:
Hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana
(Dos. 5r- 3047/19, judecător Cristina Cheptea); Hotărârea din 18 noiembrie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (Dos. 5r-3716/20 judecător
Veniamin Chihai); Hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău
sediul Ciocana (Dos. 5r-1046/21 judecător Veaceslav Martînenco).
Din analiza conținutului și formei actelor anexate se deduce o
conduită absolut nesatisfăcătoare a autorității publice investite cu
competențe de executare. IP Centru, Organul de poliție nu a întreprins măsuri
de executare a hotărârilor judecătorești, emițând repetat încheieri identice de
4
încetare a examinării plângerii, ce au fost anulate consecutiv prin câteva
hotărâri judecătorești. Neexecutarea obligației instanței de judecată de a
desfășura în mod legal și eficient procesul contravențional și ignorarea
indicațiilor date de judecători au aruncat în derizoriu dreptul de acces liber
la justiție prevăzut în art. 20 din Constituția RM, art. 10 din Declarația
Universală a Drepturilor Omului, art. 14, pct. 1 din Pactul Internațional cu
privire la Drepturile Civile și Politice, art. 6, pct. 1 din Convenția Europeană
a Drepturilor Omului.
Reclamantul a menționat cu referire la complexitatea cauzei, că în
prezenta cauză nu s-au atestat dificultăți esențiale de executare de către
organul de poliție, deoarece agentul constatator a fost informat de
nenumărate ori despre deținerea de către reclamant a probatoriului, dispunea
de datele de contact ale făptuitorului, iar natura contravenției deplânse nu
conținea elemente de extraneitate și nu a implicat necesitatea efectuării unor
investigații suplimentare, expertize căutării de martori și a altor măsuri
speciale caracteristice unor cauze complexe.
Cu referire la comportamentul reclamantului, se menționează că prin
multiplele cereri și demersuri a contribuit la facilitarea elucidării de organul
constatator a tuturor circumstanțelor, iar toate actele de procedură de către
acesta au fost efectuate în termeni considerabil mai mici decât cele prevăzute
de lege.
Cu referire la comportamentul autorității, IP Centru recurgea abuziv
la depășirea tuturor termenelor, invocând-se prevederi de drept neaplicabile,
omiterea efectuării unor acte de procedură obligatorii sau efectuarea acestora
cu încălcarea termenelor legale. Totodată, organul cu rol de executare a
sfidat categoric indicațiile formulate în actele judecătorești, deoarece nu a
întreprins măsurile procesuale necesare soluționării legale a plângerii.
Cu referire la miza urmărită de reclamant, a indicat că are o mare
importanță soluționarea legală și în termen a plângerii sale. Nu a putut
beneficia de efectele admiterii contestațiilor înaintate, organul de constatare
neîndeplinindu-și obligația pozitivă de a se conforma hotărârilor
judecătorești prin punerea acestora în aplicare.
Mai mult decât atât, urmare a neîndeplinirii consecutive a acestora, s-
a scurs termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere
5
contravențională a făptuitorului chestiune ce face imposibilă în prezent
înaintarea unei acțiuni de reparare a prejudiciului moral cauzat prin
contravenție.
Reclamantul a mai indicat că, urmare a acțiunilor imputabile
autorității publice investite cu rol de executare, a suferit sentimente negative
și stări de stres, neliniște, tulburare, tensiune emoțională și suprasolicitare
morală, unde se adaugă stările defavorabile generate de consumul continuu
de timp și efort necesare implicării permanente în procedurile judiciare, fiind
privat de posibilitățile de a se bucura de timpul liber personal, ce în mod
normal urma să fie destinat altor activități cotidiene, în special a celor ce
presupun dezvoltarea personalității.
Ținându-se cont de aceste aspecte, evaluează cuantumul
prejudiciului moral la suma de 20 000 de lei, pe care o consideră justă,
rațională și neexcesivă, întemeiată în corespundere cu prevederile din
Recomandarea nr. 6 privind satisfacția echitabilă, care prevede că potrivit
jurisprudenței CEDO, instanțele judecătorești din țara noastră ar putea să
acorde satisfacție morală la violarea art.6 CEDO -1000-7000 euro,
echivalentul în lei moldovenești, fiind astfel ales plafonul cel de jos
echivalentul sumei de o mie de euro.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 166, 167 din Codul de procedură civilă, art. 2, 4, 5 din Legea nr. 87 din
21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Reclamantul Alexei Dimitrov a solicitat recunoașterea lezării
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana din 25 februarie 2020 nr. 5r-3047/19, din 18
noiembrie 2020 nr. 5r-3716/20, din 08 iunie 2021 nr. 5r-1046/21, precum și
încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției
al Republicii Moldova în beneficiul său suma de 20 000 de lei, cu titlu de
prejudiciu moral.
Prin încheierea protocolară din 28 ianuarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii
6
Inspectoratul de Poliție Centru și agenții constatatori ai IP Centru, Sergiu
Vicol și Natalia Balacci.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 03 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a fost admisă parțial. A fost constatată încălcarea dreptului la executarea în
termenul prevăzut de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, a hotărârilor
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-3047/19 din 25 februarie 2020,
nr. 3716/20 din 18 noiembrie 2020 și nr. 1046/2021 din 08 iunie 2021. S-a
dispus încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul lui Alexei Dimitrov a prejudiciului moral în mărime de 2 000 de
lei pentru încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârilor
judecătorești. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 221,
226-237, vol. I).
Întru argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că
hotărârile din 18 noiembrie 2020, 25 februarie 2020 și 08 iunie 2021 ale
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care s-au admis contestațiile
împotriva deciziilor agentului constatator, s-au anulat încheierile pe
marginea reexaminării plângerii contravenționale și s-a remis materialul
contravențional pentru efectuarea unui control suplimentar, în mod repetat
nu au fost executate de către IP Centru, mun. Chișinău, fiind invocat faptul
înlăturării neajunsurilor și încetate, cu toate că prin hotărârile nominalizate
au fost anulate aceste încheieri de încetări.
Prin urmare, prima instanță a ajuns la concluzia admiterii parțiale a
acțiunii, în lipsa probelor din dosar ce ar confirma că hotărârile judecătorești
din 18 noiembrie 2020, 25 februarie 2020 și 08 iunie 2021 ale Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana, ar fi fost executate de către organul de poliție
(agentul constatator), fiind pronunțate la contestațiile reclamantului
împotriva actelor emise de organul de poliție în legătură cu plângerea
reclamantului.
Cu referire la cuantumul prejudiciului moral revendicat de reclamant,
la caz – în mărime de 20 000 de lei, instanța de fond a considerat că este o
sumă nejustificată, reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor de ordin
moral suportate de reclamant, deoarece această sumă vine în contradicție cu
principiul compensării echitabile și al unei juste despăgubiri.
7
Corespunzător, pentru a nu știrbi din principiul satisfacției echitabile
a despăgubirilor acordate și a nu devia de la scopul legal, instanța de judecată
a estimat că prejudiciul moral în mărime de 3 000 de lei reprezintă în speță
o satisfacție echitabilă pentru reclamant.
Prin încheierea din 13 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost corectată greșeala mecanică comisă în hotărârea din 03 mai
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și anume din sintagma
„prejudiciul moral în mărime de 3 000 de lei” în sintagma „prejudiciul moral
în mărime de 2 000 de lei”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 mai 2022, Alexei Dimitrov, a declarat apel nemotivat (f. d. 223,
vol. I), împotriva hotărârii din 03 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, iar la 31 octombrie 2022 a declarat apel motivat (f. d. 7-11 vol. II),
solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond,
cu emiterea unei noi hotărâri de modificare a cuantumului prejudiciului
moral, prin majorare.
La 05 mai 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat
apel nemotivat (f. d. 224, vol. I), împotriva hotărârii din 03 mai 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 25 august 2022 a declarat apel
motivat (f. d. 249-252, vol. I), solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca
neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 06 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Alexei Dimitrov, admis apelul declarat de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, casată hotărârea din 03 mai 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea uni noi hotărâri prin care
acțiunea a fost respinsă (f. d. 100, 101-111, vol. II).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a calificat drept eronată
concluzia instanței privitor la temeinicia pretențiilor formulate de
reclamantul Alexei Dimitrov în cererea de chemare în judecată, or, hotărârea
a cărei neexecutare se invocă, se referă la remiterea materialelor cauzei
8
Inspectoratului de Poliție Centru pentru înlăturarea omisiunilor admise, cu
inițierea examinării plângerii depuse de Alexei Dimitrov, fapt ce se rezumă
la inițierea unui control repetat.
Totodată, instanța de apel a notat că esența acțiunilor în baza Legii
nr. 87/2011 constă în faptul de a aprecia dacă organele abilitate cu executarea
hotărârii judecătorești au întreprins toate măsurile suficiente, adecvate și
posibile întru executarea documentului, or, la caz, documentul executoriu nu
a fost înaintat organului abilitat de executare, și anume instituției
executorului judecătoresc, pentru a putea da apreciere dacă au fost
întreprinse toate măsurile care puteau fi în mod rațional întreprinse pentru
executarea acestui document executoriu sau nu.
Subsecvent, având în vedere constatarea netemeiniciei pretenției de
bază a reclamantului privind constatarea încălcării dreptului la executare în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de apel a concluzionat și
asupra respingerii pretenției subsidiare privind repararea prejudiciului moral
cauzat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 02 octombrie 2023, Alexei Dimitrov, declarat recurs (f. d. 117-119-
verso, vol. II) împotriva deciziei din 06 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
iar la 24 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, a depus supliment
la recurs (f. d. 133-136, vol. II), solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Alexei Dimitrov, a invocat
prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din Codul de procedură, care
reglementează că recursul poate fi admis dacă interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme
de Justiție, precum și dacă decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează
în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
9
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
recurentului Alexei Dimitrov, la 01 august 2023, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică (f. d. 112, vol. II), iar cererea de recurs a fost
depusă la 02 octombrie 2023 (f. d. 117-119-verso, vol. II).
La 19 octombrie 2023, în adresa Ministerului Justiției al Republicii
Moldova a fost expediat copia recursului declarat de Alexei Dimitrov, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire (f. d. 127, vol. II),
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a făcut uz de dreptul său
procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
10
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Alexei Dimitrov conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost
11
analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
12
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Cu referire la cauzele anexate de către Alexei Dimitrov în
suplimentul la recurs, cu titlu de practică unitară (cauzele nr. 2ra-1803/22,
nr. 2ra-883/22, nr. 2ra-89/23), Completul de judecată menționează că acestea
nu pot fi apreciate ca fiind o practică uniformă a Curții Supreme de Justiție,
întrucât hotărârile respective au fost pronunțate în perioada anterioară
modificării orientării jurisprudențiale în materia interpretării normelor legale
aplicabile spețelor ce vizează aceeași problematică.
Completul de judecată notează că, în prezent, practica Curții Supreme
de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente pe marginea unei astfel de categorii
de litigii oferă o interpretare distinctă (a se vedea hot. nr. 2ra-983/23 din 21
februarie 2024, nr. 2ra-832/24 din 06 septembrie 2024, nr. 2ra-807/23 din 07
decembrie 2023).
Prin urmare, hotărârile invocate de către recurent nu mai pot fi
considerate relevante acestei categorii de cauze și nu mai corespund liniei
jurisprudențiale actuale a Curții Supreme de Justiție.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexei Dimitrov,
ca fiind inadmisibil.
13
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Alexei Dimitrov, împotriva
deciziei din 06 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
14