2ra-883/22 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-883/22 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.2ra-883/22
2-21147655-01-2ra-22062022
Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: M. Alexei )
Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, I. Dutca, V. Sîrbu)
Î N C H E I E R E
07 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dimitrov Alexei
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2022, prin care s-a
respins apelul declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 17 decembrie 2021,
c o n s t a t ă :
La 04 octombrie 2021, Dimitrov Alexei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției cu privire la recunoașterea lezării dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârilor Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana
din 09 august 2019 nr. 5r-747/19, din 18 septembrie 2020 nr. 5r-4172/20, din 16
martie 2021 nr. 5r-4572/20 la examinarea procesului contravențional la plângerea
D-824/21 și încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei.
În motivarea acțiunii a indicat, că la 21 august 2018, Dimitrov Alexei a depus
la Inspectoratul de Poliție Botanica o plângere împotriva Nadejdei Herța prin care a
solicitat recunoașterea vinovăției acesteia în săvârșirea faptelor de injurie și
huliganism pe 25 mai 2018.
La 10 septembrie 2018, agentul constatator IP Botanica Alexandru Lisnic a
emis încheierea de încetare a precăutării cazului și remiterea în rebut a materialului
R-2 nr. 15484 din 22 august 2018.
Nefiind de acord cu decizia agentului constatator, la 02 octombrie 2018, a
depus contestație în ordinea art. 448 al. (1) Cod Contravențional, înregistrată la
cancelaria IP Botanica sub nr. 10060.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediu Central din 22 noiembrie 2018 a
contestația fost respinsă, ca inadmisibilă.
1
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2019 a fost admis
recursul și dispusă rejudecarea cauzei în prima instanță.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediu Ciocana din 09 august 2019 a fost
admisă contestația, anulată încheierea IP Botanica pe materialul R-2 nr. 15484 din
22 august 2018 și remis materialul contravențional în adresa IP Botanica pentru
efectuarea unui control suplimentar.
Prin scrisoarea nr. 34/20/4- 20490 din 05 decembrie 2019 IP Botanica a
informat despre respingerea repetată a plângerii contravenționale cu menținerea
deciziei agentului constatator ca fiind legală și întemeiată, fără să elibereze și
decizia adoptată.
Nefiind de acord cu refuzul repetat al IP Botanica, la 16 decembrie 2019 a
înaintat o contestație în ordinea art. 448 alin. (1) Cod Contravențional, înregistrată
la cancelaria IP Botanica sub nr. 12531.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 septembrie 2020,
a fost admisă contestația împotriva deciziei agentului constatator, anulată încheierea
din 25 octombrie 2019 pe marginea reexaminării plângerii contravenționale și remis
materialul contravențional pentru efectuarea unui control suplimentar.
Prin demersul din 22 septembrie 2020 înregistrat la cancelaria IP Botanica sub
nr. 9644 a solicitat reluarea procesului contravențional și îndeplinirea indicațiilor
din hotărârea Judecătoriei Chișinău sediu Ciocana din 18 septembrie 2020, cu
întreprinderea tuturor măsurilor de investigare descrise în plângere.
Prin scrisoarea nr.34/20/4-19407 din 02 noiembrie 2020, IP Botanica a
informat despre respingerea repetată a plângerii contravenționale cu menținerea
deciziei agentului constatator ca fiind legală și întemeiată, fapt reflectat în
încheierea din 30 octombrie 2020 emisă de agentul constatator Șpac Vladislav cu
privire la reexaminarea materialului R-2 nr. 18962 din 24 septembrie 2020.
Nefiind de acord cu refuzul repetat al IP Botanica, pe 18 noiembrie 2020 a
înaintat o contestație în ordinea art. 448 al. (1) Cod Contravențional, înregistrată la
cancelaria IP Botanica sub nr. 11988.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 16 martie 2021, nr. 5r-
4572/20, a fost admisă contestația împotriva deciziei agentului constatator, anulată
încheierea din 30 octombrie 2020 pe marginea reexaminării plângerii
contravenționale și remis materialul contravențional pentru efectuarea unui control
suplimentar.
Prin demersul din 09 aprilie 2021 înregistrat la cancelaria IP Botanica sub nr.
4457 a solicitat reluarea procesului contravențional și îndeplinirea indicațiilor din
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 16 martie 2021.
La 03 august 2021 a fost semnată scrisoarea IP Botanica nr. 34/20/4-17606
prin care s-a indicat că termenul de prescripție a răspunderii contravenționale a
expirat, iar în privința persoanei bănuite de săvârșirea contravenției nu poate fi
desfășurat în continuare procesul contravențional.
Astfel, reclamantul a susținut că din cauza comportamentului autorității
publice Inspectoratul de Poliție Botanica, manifestat prin sfidarea consecutivă a
fiecăreia dintre cele trei hotărâri emise de instanța de judecată prin care se obliga
agentul constatator să înlăture omisiunile și încălcările depistate ale drepturilor
omului și să reia investigarea circumstanțelor plângerii cu privire la săvârșirea
contravenției cu întreprinderea tuturor măsurilor prevăzute de lege, dar și
2
comportamentul instanței de judecată care nu a expediat în toate cazurile în termenii
legali spre executare actele emise, a avut loc o încălcare a drepturilor sale prin
neexecutarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești.
Inspectoratul de Poliției Botanica nu a executat obligația instanței de judecată
de a desfășura în mod legal și eficient procesul contravențional, toate indicațiile
date de judecători fiind ignorate, prin ce i-au fost lezate drepturile și interesele
legitime de victimă.
Având calitatea de petiționar, nu a putut beneficia de efectele admiterii
contestațiilor înaintate, organul de constatare neîndeplinindu-și obligația pozitivă de
a se conforma hotărârilor judecătorești prin punerea acestora în aplicare.
Urmare a neîndeplinirii consecutive a acestora, s-a scurs termenul de
prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională, chestiune ce face
imposibilă în prezent înaintarea împotriva făptuitorului a unei acțiuni de reparare a
prejudiciului moral cauzat prin contravenție.
Prin cererea prealabilă din 16 august 2021 înaintată Ministerului Justiției a
solicitat recunoașterea lezării drepturilor la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești; achitarea
benevolă a prejudiciului moral cauzat urmare a lezării drepturilor la examinarea în
termenul rezonabil a plângerii.
Prin răspunsul din 01 septembrie 2021, Ministerul Justiției a declarat că se află
în imposibilitate de a da curs solicitării, iar în legătură cu pretenția privind
neexecutarea hotărârilor judecătorești în termenul rezonabil a sugerat introducerea
în justiție a unei acțiuni în temeiul Legii nr. 87.
Reclamantul a invocat că procesul contravențional nu a fost unul dificil și urma
a fi efectuat prompt, în termeni utili, reieșind din posesia de agentul constatator atât
a datelor de identificare și contact ale făptuitorului, cât a probelor video, precum și a
numelor și datelor de contact ale martorilor indicați în plângere.
În calitate de parte a procesului contravențional, întotdeauna a fost receptiv, s-a
prezentat la solicitări, a contribuit activ inclusiv cu prezentarea de cereri, probe,
înaintare de demersuri în scopul sprijinirii organelor competente la investigarea
cazului.
Din motivul tergiversărilor multiple admise de IP Botanica nu și-a putut realiza
pe cale civilă apărarea drepturilor în conformitate cu art. 45 din Codul
Contravențional, în lipsa unei decizii de recunoaștere a vinovăției neexistând
condițiile de răspundere civilă delictuală.
Astfel, reclamantul a indicat că a suferit un prejudiciului moral, pe care la
estimat la suma de 20000 lei, ținând cont de suferințele provocate, de
conștientizarea unei continue imposibilități de tragere la răspundere a făptuitorului
în pofida săvârșirii de acesta a unei evidente fapte ilicite (umilință, anxietate,
demoralizare, descurajare), cât și de stările de tulburare și dezagrement general ce
rezultau din consumul de timp și efort suplimentar urmare a implicării permanente
în procedurile judiciare, fiind privat de posibilitățile de a se bucura de timpul liber
personal ce urma să fie destinat altor activități cotidiene.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 decembrie 2021,
cererea de chemare în judecată depusă de Dimitrov Alexei, a fost admisă parțial.
S-a constatat încălcat dreptul lui Dimitrov Alexei la executarea în termen
rezonabil a hotărârilor Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-747/19 din 09
3
august 2019, nr. 5r-4172 din 18 septembrie 2020 și nr. 5r-4572/20 din 16 martie
2021.
S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în
beneficiul lui Dimitrov Alexei prejudiciul moral în mărime de 3 000 (trei mii) lei
pentru încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor
judecătorești.
În rest, pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral în partea ce excede
suma încasată, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că hotărârea Judecătoriei Chișinău
sediul Ciocana din 16 martie 2021 prin care s-a dispus admiterea contestației
împotriva deciziei agentului constatator, anulată încheierea din 30 octombrie 2020
pe marginea reexaminării plângerii contravenționale și remis materialul
contravențional pentru efectuarea unui control suplimentar, nu a fost executată de
către IP Botanica mun. Chișinău, din motivul expirării termenului de prescripție.
Instanța de fond a considerat că la caz prin prisma art.4 din Legea nr.87 din 21
aprilie 2011 reclamanta are temei de drept pentru a fi constată încălcarea termenului
rezonabil de executare a hotărârilor Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 5r-
747/19 din 09 august 2019, nr. 5r-4172 din 18 septembrie 2020 și nr. 5r-4572/20 din
16 martie 2021, prin care s-au anulat actele emise de organul de poliție (agentul
constatator), cu remiterea materialului pentru control suplimentar.
Astfel, în temeiul art. 2 alin. (6) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 (indicate
supra) a fost comisă o încălcare.
La constatarea încălcării instanța a ținut cont de complexitatea cauzei
(executarea hotărârii judecătorești); comportamentul părților (a reclamantului care a
depus plângerea contravențională); conduita autorității de executare (a organului de
poliție în executarea hotărârilor judecătorești), durata încălcării (neexecutării);
importanța procesului (executării hotărârilor judecătorești pentru reclamant în
speță).
La executării hotărârilor Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 5r-747/19
din 09 august 2019, nr. 5r-4172 din 18 septembrie 2020 și nr. 5r-4572/20 din 16
martie 2021, instanța nu a atestat dificultăți esențiale de executare de către organul
de poliție, iar din partea reclamantului Dimitrov Alexei nu a atestat un
comportament ce ar duce la neexecutarea hotărârilor judecătorești, dimpotrivă fiind
cointeresat să fie executate având în vedere că s-a adresat cu plângere la poliție și
demersuri de reluare a procesului contravențional.
Neexecutarea hotărârilor judecătorești din motive neimputabile reclamantului
au provocat acestuia suferințe de ordin moral ce pot fi reparate pe cale
judecătorească prin echivalent bănesc conform prevederilor indicate supra din
Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011.
Instanța a constatat că suferințele lui Dimitrov Alexei pot fi despăgubite prin
acordarea sumei în mărime de 3000 lei cu titlu de prejudiciului moral, sumă care
este echitabilă suferințelor suportate și nu constituie venituri nejustificate pentru
persoana lezată și nici sume excesive pentru autorul daunei, iar suma solicitată de
reclamant vine în contradicție cu principiul compensării echitabile.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 decembrie 2021,
Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 17 decembrie 2021, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
4
instanței de fond în partea admiterii acțiuni și în această parte emiterea unei noi
hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2022, s-a respins apelul
declarat de Ministerul Justiției și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 17 decembrie 2021.
La 06 iunie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 28 aprilie 2022 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
În motivare a invocat că atât instanța de apel cât și instanța de fond au apreciat
arbitrar raportul motivat prezentat și nu au luat în considerare aspectul ce ține de
lipsa de diligență a creditorului.
Conduita Inspectoratului de Poliței Botanica a fost una în conformitate cu
legislația și nu relevă indicii privind lipsa de diligență.
Inspectoratul de Poliței Botanica a fost în imposibilitatea de a întreprinde
carava acțiunii, în condițiile în care termenul de atragere la răspundere
contravențională a expirat.
Recurentul a indicat că intimatul nu a prezentata careva dovezi că a suferit un
prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat.
Ca temei de drept a recursului, recurentul a invocat prevederile art.432 alin.(2)
lit. c) din Codul de procedură civilă.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 28
aprilie 2022.
Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale
Cererea de recurs a fost declarată la 06 iunie 2022, respectiv, în termenul
prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
La 22 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,
informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data
primirii scrisorii, fiind recepționat la 28 iunie 2022, potrivit avizului de recepție de
la fila dosarului 210.
Prin referința depusă la 11 iulie 2022, Dimitrov Alexei a invocat că recursul
Ministerului Justiției nu conține careva argumente sau circumstanțe care ar permite
identificarea omisiunilor sau erorilor comise de instanța de apel, abordarea
recurentului fiind pur declarativă și lipsită de relevanță.
Criticile invocate în recurs nu se conțin în dispoziția art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă, nefiind indicat expres nici un temei legal care ar
indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.
5
Intimatul a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.
La 12 iulie 2022, avocatul Mihalache Iurie acționând în interesele lui Dimitrov
Alexei a indicat că temeiurile invocate de recurent 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul
de procedură civilă nu sunt aplicabile situației.
Argumentele recursului nu constituie temei de casare a deciziei și sunt similare
celor invocate la judecarea acuzei în fond astfel a pledat pentru inadmisibilitatea
recursului.
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de
recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
6
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ministerul Justiției,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Ministerul Justiției.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii
Mariana Pitic
Victor Burduh
7