2ra-670/23 — constatarea incalcarii dreptului la prezumtia nevinovatiei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-670/23 2-21124928-01-2ra-02052023 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: E. Galușceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi) DECIZIE 10 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului declarat de Direcția de Poliție mun. Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Direcției de Poliție mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici, cu privire la constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- au respins cererile de apel depuse de Alexei Dimitrov și Direcția de Poliție a municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 20 august 2021, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici, cu privire la constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că, la *** *** ***, agentul constatator SP-6 IP Centru, Igor Catelevici, a întocmit în privința sa procesul-verbal cu privire la contravenție *** ***, prin care a fost învinuit de săvârșirea în raport cu *** *** (a. n. *** *** ***, angajat în funcția de ofițer de sector în cadrul IP Centru) a contravenției prevăzute de art. 70 alin. (2) din Codul contravențional (Calomnia, adică răspândirea cu bună știință a unor informații mincinoase ce defăimează o altă persoană însoțită de învinuirea în săvârșirea unei infracțiuni), fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 80 u. c. (4000 de lei).

1 A menționat că agentul constatator din cadrul IP Centru, Igor Catelevici, a aplicat sancțiunea contravențională pentru fapta de distribuire pe rețelele de socializare a unui anunț cu privire la căutarea unor persoane ce ar putea pătimi de pe urma activității agentului Curianov, care de altfel era coleg de serviciu cu primul, ambii activând în cadrul sectorului de poliție nr. 1 al IP Centru din str. 31 august 1989, nr. 105. Prin hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (dos.

***-***/***, jud. D. Munteanu), procesul verbal cu privire la contravenție MAI 05049127 a fost anulat din lipsa faptului contravenției, încetat procesul contravențional în temeiul art. 441 alin. (1) lit. a) din Codul contravențional, iar contestatarul a fost repus în drepturi, instanța menționând că la caz nu există nicio probă ce ar dovedi vinovăția în comiterea contravenției incriminate, iar acțiunile reținute de agentul constatator nu comportă caracter contravențional. De asemenea, a subliniat că, motivul adresării cu prezenta acțiune civilă îl constituie prejudiciul cauzat de organul de constatare IP Centru al DP mun. Chișinău prin atragerea ilegală și neîntemeiată la răspundere contravențională cu aplicarea amenzii pecuniare urmare a săvârșirii unei fapte greșit calificate de agentul constatator drept contravenție.

Astfel, a susținut că temeiul juridic al răspunderii civile a autorității pârâte constituie lezarea dreptului la prezumția nevinovăției și a principiului potrivit căruia nicio persoană nu poate fi declarată vinovată și nu va fi pedepsită decât dacă comite fapte prevăzute de legea contravențională. Prezumția de nevinovăție asigură că nimeni nu va fi tras la răspundere și sancționat discreționar, iar atunci când este învinuit de săvârșirea unei infracțiuni se va urma o procedură prin care să se stabilească vinovăția sa.

Prezumția de nevinovăție este înscrisă în principalele reglementări internaționale și regionale privind drepturile omului la care Republica Moldova este parte, cum ar fi, de exemplu: art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu recomandarea să fie inserată în legislațiile naționale ale statelor; art. 14, pct. 2 al Pactului Internațional asupra Drepturilor Civile și Politice (1966), art. 6, § 2 al Convenției Europene de Apărare a Drepturilor Omului (1950). Având semnificația unui drept fundamental al omului, principiul prezumției nevinovăției își găsește aplicabilitatea în activitatea practică a organelor de drept, care impune anumite reguli ce trebuie respectate, în caz contrar garanția impusă își pierde din valoarea sa.

Prin urmare, reclamantul a punctat că, respectarea prezumției de nevinovăție reprezintă o responsabilitate nu numai doar a instanțelor de judecată, ci și a altor organe ale statului. Așadar, hotărârea de încetare a procesului contravențional, pe motivul lipsei faptei contravenționale, confirmă caracterul ilicit al acțiunilor agentului constatator, iar în acest context instanța a observat că agentul constatator nu a verificat argumentele invocate de contravenient, pentru a stabili dacă nu cumva învinuirea adusă este nejustificată și a pus la baza învinuirii niște copii a unor înscrisuri care nu este probat de cine și în ce circumstanțe anume au fost efectuate, dar și care au fost ridicate și anexate fără un temei legal la materialele dosarului contravențional, lipsind în așa fel probe pertinente, concludente și utile.

Cu referire la prejudiciul moral, reclamantul a menționat că răspunderea autorității publice pentru prejudiciile patrimoniale și morale cauzate lui este o 2 răspundere civilă delictuală fără vinovăție. Fundamentul acestei răspunderi este de natură obiectivă și constă în obligația de garanție instituită de lege în sarcina autorităților publice cu privire la legalitatea actelor pe care le emit și activității pe care o desfășoară în slujba cetățenilor, care are ca suport asumarea riscurilor pentru eventuala activitate defectuoasă, abuzivă, ilicită și cauzatoare de prejudicii pentru persoanele fizice și persoanele juridice.

Drept urmare a întocmirii ilegale a procesului verbal cu privire la contravenție *** *** din *** *** *** a suportat suferințe psihice, inclusiv manifestate prin stări de stres, anxietate, frustrare, neliniște, disconfort și retrăire, imposibilitate de a savura modul obișnuit de trai și de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de Lege, umilință, etc., stări ce sunt apreciate și de CtEDO ca fiind componente ale prejudiciilor nepatrimoniale (cauzele Sommerfeld împotriva Germaniei, McFarlane împotriva Irlandei, Kakamoukas și alții împotriva Greciei, etc.).

Așadar, reținând aspectele relevante ce țin de mărimea amenzii stabilite în procesul verbal cu privire la contravenție (care este de mărime sporită, 4000 de lei); resursele consumate pentru repunerea în drepturi (consultarea legislației, redactarea și depunerea contestației, participarea în ședințele judiciare, întocmirea demersurilor), reclamantul a opinat că suma de 20000 de lei solicitată cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere contravențională constituie o satisfacție justă și echitabilă în raport cu atingerile aduse drepturilor și libertăților sus enunțate, dar și cu cheltuielile aferent provocate. A mai comunicat că acțiunea este formulată împotriva pârâtului Direcția de Poliție mun.

Chișinău, reieșind din faptul ca în cauzele precedente s-a ridicat problema lipsei personalității juridice distincte a inspectoratelor de poliție sectoriale, care, de altfel, fac parte din structura enunțată, ce este unitate centrală de administrare și control. Reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție *** din *** *** *** și încasarea din contul pârâtului Direcția de Poliție mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei. Prin hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s- a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov.

S-a încasat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău în beneficiul lui Alexei Dimitrov suma de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea s-a respins, ca fiind neîntemeiată. La 08 noiembrie 2022, Alexei Dimitrov a declarat apel împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. La 14 noiembrie 2022, Direcția de Poliție mun. Chișinău a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins cererile de apel depuse de Alexei Dimitrov și Direcția de Poliție a mun.

Chișinău și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 3 La 19 aprilie 2023, Direcția de Poliție a mun. Chișinău a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Recurentul a invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. Suplimentar, a punctat că cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile art. 3 ale Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, or, aceasta a fost îndreptată către un pârât necorespunzător. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei se constată că, dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 07 februarie 2023. Decizia motivată din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, Direcției de Poliție mun. Chișinău, la 31 martie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei (f.d. 198). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, or, cererea de recurs a fost depusă la 19 aprilie 2023 (f.d.204-209). La 17 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului copia recursului declarat de către Direcția de Poliție mun.

Chișinău împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței. Până la examinarea recursului, Alexei Dimitrov nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de 4 Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Direcția de Poliție mun. Chișinău a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, avînd în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Conform art. 431 din Codul de procedură civilă, examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză. Examinând materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Direcția de Poliție mun. Chișinău este admisibil și urmează a fi examinat în continuare într-un complet din 3 judecători al Curții Supreme de Justiție Conform cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici, cu privire la constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s- a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov. S-a încasat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău în beneficiul lui Alexei Dimitrov suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea s-a respins, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins cererile de apel depuse de Alexei Dimitrov și Direcția de Poliție a mun. Chișinău și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

5 Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a considerat drept întemeiată concluzia instanței de fond prin care a constatat încălcarea dreptului lui Alexei Dimitrov la prezumția nevinovăției, prin constatarea faptei și aplicarea sancțiunii contravenționale, ori, la caz s-a stabilit cu certitudine că prin hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI05049127 din 24 august 2020. Astfel, în cauză devin incidente dispozițiile art. 441 alin. (2) din Codul contravențional, potrivit cărora încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință a fost pornit. Instanța de apel a respins argumentul apelantului prin care invocă imposibilitatea reparării prejudiciului moral din contul acestuia, Direcției de Poliție mun.

Chișinău a IGP, care este responsabilă pentru reparația prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului reclamantului la prezumția nevinovăției sale, dat fiind faptul că a fost investit cu obligația pozitivă de a dovedi vinovăția lui Alexei Dimitrov, or, potrivit dispozițiilor art. 2036 alin. (1)-(2) din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Cu referire la solicitarea reclamantului privind încasarea prejudiciului moral, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că compensația pentru prejudiciul moral trebuie să fie suficientă, însă nu excesivă, iar suma de 2000 de lei, dispusă spre încasare de prima instanță corespunde criteriilor indicate, încasarea unei sume mai mari fiind disproporționată în raport cu încălcarea admisă și cu faptul că însăși constatarea dreptului încălcat reprezintă, potrivit jurisprudenței CtEDO o satisfacție echitabilă a suferințelor morale, însă insuficientă în speță pentru a acoperi integral întinderea acestora. Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a aplicat corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind în concordanță cu art. 239-240 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt greșite. În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Din sensul normei de drept citate rezultă că persoana în privința căreia a fost pornit proces contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă, din contul bugetului instituției care are personalitate juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile enunțate supra. 6 Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din aceeași Lege, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției de competență teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de activitate. Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Structura și regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se aprobă de către ministrul afacerilor interne.

Conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul General este persoană juridică cu competențe pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit. Potrivit art. 15-17 din Regulamentul indicat, Inspectoratul are în subordinea sa: 1) subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală.

Subdiviziunile specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului. În corespundere cu anexa nr. 3 din hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Direcția de Poliție a mun. Chișinăului face parte din subdiviziunile teritoriale ce se subordonează Inspectoratului General al Poliției. Astfel, Direcția de Poliție a mun. Chișinău, fiind o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, fără statut de persoană juridică nu poate fi desinestătător subiect în raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În acest context, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată față de un pârât necorespunzător. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Alexei Dimitrov incorect și-a îndreptat acțiunea față de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, care, prin efectul legii, nu poate fi subiect desinestătător în raportul obligațional de răspundere civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, în conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi aparține reclamantului. 7 Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele de judecată sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de pârâții atrași.

În contextul celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge acțiunea înaintată de Alexei Dimitrov. Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Direcția de Poliție mun. Chișinău. Se casează integral decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Direcției de Poliție mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici, cu privire la constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea prejudiciului moral și se pronunță o hotărâre nouă, prin care: Se respinge acțiunea depusă de Alexei Dimitrov împotriva Direcției de Poliție mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici, cu privire la constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 8 9