2ra-670/23 — constatarea incalcarii dreptului la prezumtia nevinovatiei si repararea prejudiciului moral

2ra-670/23 — constatarea incalcarii dreptului la prezumtia nevinovatiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-670/23

2-21124928-01-2ra-02052023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)

DECIZIE

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului declarat de Direcția de Poliție mun.

Chișinău,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Dimitrov împotriva Direcției de Poliție mun. Chișinău, intervenienți accesorii

Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici,

cu privire la constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

au respins cererile de apel depuse de Alexei Dimitrov și Direcția de Poliție a

municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 20 august 2021, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției de Poliție mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul

General al Poliției, Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici, cu privire la

constatarea încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la *** *** ***, agentul constatator SP-6 IP

Centru, Igor Catelevici, a întocmit în privința sa procesul-verbal cu privire la

contravenție *** ***, prin care a fost învinuit de săvârșirea în raport cu *** *** (a.

n. *** *** ***, angajat în funcția de ofițer de sector în cadrul IP Centru) a

contravenției prevăzute de art. 70 alin. (2) din Codul contravențional (Calomnia,

adică răspândirea cu bună știință a unor informații mincinoase ce defăimează o altă

persoană însoțită de învinuirea în săvârșirea unei infracțiuni), fiindu-i aplicată

sancțiune sub formă de amendă în mărime de 80 u. c. (4000 de lei).

1

A menționat că agentul constatator din cadrul IP Centru, Igor Catelevici, a

aplicat sancțiunea contravențională pentru fapta de distribuire pe rețelele de

socializare a unui anunț cu privire la căutarea unor persoane ce ar putea pătimi de pe

urma activității agentului Curianov, care de altfel era coleg de serviciu cu primul,

ambii activând în cadrul sectorului de poliție nr. 1 al IP Centru din str. 31 august

1989, nr. 105.

Prin hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (dos.

***-***/***, jud. D. Munteanu), procesul verbal cu privire la contravenție MAI

05049127 a fost anulat din lipsa faptului contravenției, încetat procesul

contravențional în temeiul art. 441 alin. (1) lit. a) din Codul contravențional, iar

contestatarul a fost repus în drepturi, instanța menționând că la caz nu există nicio

probă ce ar dovedi vinovăția în comiterea contravenției incriminate, iar acțiunile

reținute de agentul constatator nu comportă caracter contravențional.

De asemenea, a subliniat că, motivul adresării cu prezenta acțiune civilă îl

constituie prejudiciul cauzat de organul de constatare IP Centru al DP mun. Chișinău

prin atragerea ilegală și neîntemeiată la răspundere contravențională cu aplicarea

amenzii pecuniare urmare a săvârșirii unei fapte greșit calificate de agentul

constatator drept contravenție.

Astfel, a susținut că temeiul juridic al răspunderii civile a autorității pârâte

constituie lezarea dreptului la prezumția nevinovăției și a principiului potrivit căruia

nicio persoană nu poate fi declarată vinovată și nu va fi pedepsită decât dacă comite

fapte prevăzute de legea contravențională. Prezumția de nevinovăție asigură că

nimeni nu va fi tras la răspundere și sancționat discreționar, iar atunci când este

învinuit de săvârșirea unei infracțiuni se va urma o procedură prin care să se

stabilească vinovăția sa. Prezumția de nevinovăție este înscrisă în principalele

reglementări internaționale și regionale privind drepturile omului la care Republica

Moldova este parte, cum ar fi, de exemplu: art. 11 din Declarația Universală a

Drepturilor Omului, cu recomandarea să fie inserată în legislațiile naționale ale

statelor; art. 14, pct. 2 al Pactului Internațional asupra Drepturilor Civile și Politice

(1966), art. 6, § 2 al Convenției Europene de Apărare a Drepturilor Omului (1950).

Având semnificația unui drept fundamental al omului, principiul prezumției

nevinovăției își găsește aplicabilitatea în activitatea practică a organelor de drept,

care impune anumite reguli ce trebuie respectate, în caz contrar garanția impusă își

pierde din valoarea sa.

Prin urmare, reclamantul a punctat că, respectarea prezumției de nevinovăție

reprezintă o responsabilitate nu numai doar a instanțelor de judecată, ci și a altor

organe ale statului.

Așadar, hotărârea de încetare a procesului contravențional, pe motivul lipsei

faptei contravenționale, confirmă caracterul ilicit al acțiunilor agentului constatator,

iar în acest context instanța a observat că agentul constatator nu a verificat

argumentele invocate de contravenient, pentru a stabili dacă nu cumva învinuirea

adusă este nejustificată și a pus la baza învinuirii niște copii a unor înscrisuri care nu

este probat de cine și în ce circumstanțe anume au fost efectuate, dar și care au fost

ridicate și anexate fără un temei legal la materialele dosarului contravențional,

lipsind în așa fel probe pertinente, concludente și utile.

Cu referire la prejudiciul moral, reclamantul a menționat că răspunderea

autorității publice pentru prejudiciile patrimoniale și morale cauzate lui este o

2

răspundere civilă delictuală fără vinovăție. Fundamentul acestei răspunderi este de

natură obiectivă și constă în obligația de garanție instituită de lege în sarcina

autorităților publice cu privire la legalitatea actelor pe care le emit și activității pe

care o desfășoară în slujba cetățenilor, care are ca suport asumarea riscurilor pentru

eventuala activitate defectuoasă, abuzivă, ilicită și cauzatoare de prejudicii pentru

persoanele fizice și persoanele juridice.

Drept urmare a întocmirii ilegale a procesului verbal cu privire la contravenție

*** *** din *** *** *** a suportat suferințe psihice, inclusiv manifestate prin stări

de stres, anxietate, frustrare, neliniște, disconfort și retrăire, imposibilitate de a

savura modul obișnuit de trai și de a se bucura în modul cuvenit de garanțiile

prescrise de Lege, umilință, etc., stări ce sunt apreciate și de CtEDO ca fiind

componente ale prejudiciilor nepatrimoniale (cauzele Sommerfeld împotriva

Germaniei, McFarlane împotriva Irlandei, Kakamoukas și alții împotriva Greciei,

etc.).

Așadar, reținând aspectele relevante ce țin de mărimea amenzii stabilite în

procesul verbal cu privire la contravenție (care este de mărime sporită, 4000 de lei);

resursele consumate pentru repunerea în drepturi (consultarea legislației, redactarea

și depunerea contestației, participarea în ședințele judiciare, întocmirea

demersurilor), reclamantul a opinat că suma de 20000 de lei solicitată cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere contravențională

constituie o satisfacție justă și echitabilă în raport cu atingerile aduse drepturilor și

libertăților sus enunțate, dar și cu cheltuielile aferent provocate.

A mai comunicat că acțiunea este formulată împotriva pârâtului Direcția de

Poliție mun. Chișinău, reieșind din faptul ca în cauzele precedente s-a ridicat

problema lipsei personalității juridice distincte a inspectoratelor de poliție sectoriale,

care, de altfel, fac parte din structura enunțată, ce este unitate centrală de

administrare și control.

Reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea

lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă

a procesului-verbal cu privire la contravenție *** din *** *** *** și încasarea din

contul pârâtului Direcția de Poliție mun. Chișinău a prejudiciului moral în mărime

de 20000 de lei.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov. S-a

încasat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău în beneficiul lui Alexei Dimitrov

suma de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea s-a respins, ca fiind

neîntemeiată.

La 08 noiembrie 2022, Alexei Dimitrov a declarat apel împotriva hotărârii din

08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

La 14 noiembrie 2022, Direcția de Poliție mun. Chișinău a declarat apel,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

cererile de apel depuse de Alexei Dimitrov și Direcția de Poliție a mun. Chișinău și

s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

3

La 19 aprilie 2023, Direcția de Poliție a mun. Chișinău a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

din 08 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Recurentul a invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a

fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

Suplimentar, a punctat că cererea de chemare în judecată nu se încadrează în

prevederile art. 3 ale Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, or, aceasta a fost

îndreptată către un pârât necorespunzător.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei se constată că, dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău

a fost pronunțat public la 07 februarie 2023. Decizia motivată din 07 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată, prin intermediul poștei electronice,

Direcției de Poliție mun. Chișinău, la 31 martie 2023, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei (f.d. 198).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, or,

cererea de recurs a fost depusă la 19 aprilie 2023 (f.d.204-209).

La 17 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal,

a expediat în adresa intimatului copia recursului declarat de către Direcția de Poliție

mun. Chișinău împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare

a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a

referinței.

Până la examinarea recursului, Alexei Dimitrov nu și-a valorificat drepturile

sale procedurale și nu a depus referință.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

4

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Direcția de Poliție mun. Chișinău a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, avînd în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Conform art. 431 din Codul de procedură civilă, examinarea recursului

împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de

Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea

recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.

Examinând materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Direcția de Poliție mun. Chișinău

este admisibil și urmează a fi examinat în continuare într-un complet din 3 judecători

al Curții Supreme de Justiție

Conform cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se consideră

că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi, din

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, Alexei Dimitrov

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție mun. Chișinău,

intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul de Poliție

Botanica și Igor Catelevici, cu privire la constatarea încălcării dreptului la prezumția

nevinovăției și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov. S-a

încasat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău în beneficiul lui Alexei Dimitrov

suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea s-a respins,

ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

cererile de apel depuse de Alexei Dimitrov și Direcția de Poliție a mun. Chișinău și

s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

5

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a considerat drept întemeiată

concluzia instanței de fond prin care a constatat încălcarea dreptului lui Alexei

Dimitrov la prezumția nevinovăției, prin constatarea faptei și aplicarea sancțiunii

contravenționale, ori, la caz s-a stabilit cu certitudine că prin hotărârea din 21 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a anulat procesul-verbal cu privire

la contravenție nr. MAI05049127 din 24 august 2020. Astfel, în cauză devin

incidente dispozițiile art. 441 alin. (2) din Codul contravențional, potrivit cărora

încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în

a cărei privință a fost pornit.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului prin care invocă

imposibilitatea reparării prejudiciului moral din contul acestuia, Direcției de Poliție

mun. Chișinău a IGP, care este responsabilă pentru reparația prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului reclamantului la prezumția nevinovăției sale, dat fiind

faptul că a fost investit cu obligația pozitivă de a dovedi vinovăția lui Alexei

Dimitrov, or, potrivit dispozițiilor art. 2036 alin. (1)-(2) din Codul civil, în cazul în

care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile

ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

Cu referire la solicitarea reclamantului privind încasarea prejudiciului moral,

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că compensația pentru prejudiciul moral trebuie

să fie suficientă, însă nu excesivă, iar suma de 2000 de lei, dispusă spre încasare de

prima instanță corespunde criteriilor indicate, încasarea unei sume mai mari fiind

disproporționată în raport cu încălcarea admisă și cu faptul că însăși constatarea

dreptului încălcat reprezintă, potrivit jurisprudenței CtEDO o satisfacție echitabilă a

suferințelor morale, însă insuficientă în speță pentru a acoperi integral întinderea

acestora.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a aplicat corect normele de

drept material și procedural, hotărârea fiind în concordanță cu art. 239-240 din Codul

de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând materialele

anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic

litigios, consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt greșite.

În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana

în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să

primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite

ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională.

Din sensul normei de drept citate rezultă că persoana în privința căreia a fost

pornit proces contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul

constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru prin sancționarea ilicită cu

amendă contravențională, însă, din contul bugetului instituției care are personalitate

juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul

cauzat, în condițiile enunțate supra.

6

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției este

unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică

și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din aceeași Lege, în vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției de competență teritorială

generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii

publice desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții

concrete de activitate. Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează

subdiviziunea specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire

penală. Structura și regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se

aprobă de către ministrul afacerilor interne.

Conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul General este

persoană juridică cu competențe pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul

în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa

în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul

stabilit.

Potrivit art. 15-17 din Regulamentul indicat, Inspectoratul are în subordinea sa:

1) subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii

atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al

ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv

subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile

specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau

fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.

În corespundere cu anexa nr. 3 din hotărârea Guvernului nr. 547 din 12

noiembrie 2019, Direcția de Poliție a mun. Chișinăului face parte din subdiviziunile

teritoriale ce se subordonează Inspectoratului General al Poliției.

Astfel, Direcția de Poliție a mun. Chișinău, fiind o subdiviziune a

Inspectoratului General al Poliției, fără statut de persoană juridică nu poate fi

desinestătător subiect în raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație

fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut

de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În acest context, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată față de

un pârât necorespunzător.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

Alexei Dimitrov incorect și-a îndreptat acțiunea față de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău, care, prin efectul legii, nu poate fi subiect desinestătător în raportul

obligațional de răspundere civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, în

conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, disponibilitatea

în drepturi aparține reclamantului.

7

Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele de

judecată sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor

formulate față de pârâții atrași.

În contextul celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a respinge acțiunea înaintată de Alexei Dimitrov.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Direcția de Poliție mun. Chișinău.

Se casează integral decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 08 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva

Direcției de Poliție mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al

Poliției, Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici, cu privire la constatarea

încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea prejudiciului moral și se

pronunță o hotărâre nouă, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de Alexei Dimitrov împotriva Direcției de Poliție

mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției,

Inspectoratul de Poliție Botanica și Igor Catelevici, cu privire la constatarea

încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

8

9