2ra-1640/21 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-1640/21 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1640/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

DECIZIE

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Andrei Racu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Racu

împotriva Inspectoratului național de securitate publică, Inspectoratului General al

Poliției, Ministerului Afacerilor Interne și lui Igor Ursu cu privire la repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Andrei Racu și a fost menținută hotărârea din 20 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 04 martie 2019 Andrei Racu a depus cerere de chemare de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului Național de Patrulare, în prezent Inspectoratul

național de securitate publică și lui Igor Ursu cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia agentului

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare al IGP, Igor Ursu din 29

septembrie 2016 a fost tras la răspundere contravențională și a fost sancționat în

temeiul art. 225 alin. (1) din Codul contravențional cu amendă în mărime de 100 u.c.

pentru faptul că, la 29 septembrie 2016, aproximativ ora 11.00, aflându-se în

mun.Chișinău, str. Calea Basarabiei, la volanul automobilului de model xxxx, a

parcat automobilul, blocând intenționat artera de transport, ceea ce a provocat

perturbarea funcționării normale a transportului auto.

A menționat că, a contestat cu procesul-verbal cu privire la contravenție și

decizia agentului constatator din 29 septembrie 2016 în instanța de judecată.

A susținut că, prin hotărârea din 15 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost admisă contestația și au fost declarate nule procesul-verbal cu

privire la contravenție nr. MAI03486683 din 29 septembrie 2016 și decizia agentului

constatator, prin care a fost sancționat cu amendă în mărime de 100 u. c. pentru

comiterea contravenției prevăzute la art. 225 alin. (1) din Codul contravențional, cu

1

încetarea procesului contravențional din motivul nulității procesului-verbal cu

privire la contravenție.

A afirmat că, prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a

fost respins recursul declarat de către agentul constatator și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

Consideră că, prin acțiunile agentului constatator din cadrul Inspectoratului

National de Patrulare, Igor Ursu, i-a fost cauzat un prejudiciu material și moral

considerabil.

A notat că, prejudiciul material este compus din cheltuielile și pierderile

suportate în legătură cu examinarea cauzei contravenționale de către instanțele

judecătorești (deplasarea la sediul instanței de judecată, formarea documentelor,

xerox, timpul pierdut).

A solicitat încasarea în mod solidar de la pârâți a sumei de 900 de lei, cu titlu

de prejudiciu material, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de judecată.

La 18 februarie 2020 Andrei Racu a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând atragerea în proces a Inspectoratului General al Poliției și a

Ministerului Afacerilor Interne în calitate de copârâți și încasarea în mod solidar de

la Inspectoratul național de securitate publică, Inspectoratul General al Poliției,

Ministerul Afacerilor Interne și Igor Ursu a sumei de 900 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea depusă de către Andrei Racu ca fiind neîntemeiată.

La 29 iulie 2020 Andrei Racu a declarat apel nemotivat, iar la 14 decembrie

2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Andrei Racu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 10 septembrie 2021 Andrei Racu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele judecătorești nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat eronat legea.

A menționat că, instanțele judecătorești nu au aplicat prevederile art. 384

alin.(2) lit. u) din Codul contravențional în coroborare cu art. 6, 13 și 41 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

A susținut că, instanțele judecătorești, examinând cauza, au interpretat eronat

prevederile art. 1398 alin. (1) și (2) și 1422 din Codul civil (în redacția până la 01

martie 2019).

2

Prin referința depusă la 06 octombrie 2021 Ministerul Afacerilor Interne,

reprezentat de către Lilia Modîrca, a solicitat respingerea recursului.

Prin referința depusă la 07 octombrie 2021 Inspectoratul General al Poliției și

Inspectoratul național de securitate publică, reprezentați de către Serghei Teleba, au

solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 08 decembrie 2021 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parțială a acțiunii din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 29 august 2016, aproximativ

ora 11:00, Andrei Racu, aflându-se în mun. Chișinău, str. Calea Basarabiei, la

volanul automobilului de model xxxx, a parcat automobilul, blocând intenționat

arterele de transport, ceea ce a provocat perturbarea funcționării normale a

transportului, ignorând prevederile pct. 70 din Regulamentul circulației rutiere.

Conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03486683 din

29 septembrie 2016, Andrei Racu a fost recunoscut vinovat de comiterea

contravenției prevăzute de art. 225 alin. (1) din Codul contravențional, fiindu-i

aplicată amendă în mărime de 100 de unități convenționale, ceea ce constituie 1200

de lei.

Nefiind de cu procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului

constatator din 29 septembrie 2016, Andrei Racu a depus contestație împotriva

acestor.

Ca urmare, prin hotărârea din 15 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, a fost admisă contestația depusă de către Andrei Racu și au fost

declarate nule procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03486683 din 29

3

ianuarie 2016 și decizia agentului constatator, cu încetarea procesului

contravențional privind acuzarea lui Andrei Racu de comiterea contravenției

prevăzute de art. 225 alin. (1) din Codul contravențional din motivul nulității

procesului-verbal cu privire la contravenție.

Prin decizia din 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

ca nefundat recursul declarat de către reprezentantul agentului constatator, Grigore

Untila și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care pe parcursul examinării

cauzei a fost concretizată, Andrei Racu a solicitat încasarea în mod solidar de la

Inspectoratul național de securitate publică, Inspectoratul General al Poliției,

Ministerul Afacerilor Interne și Igor Ursu a sumei de 900 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 50000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de

judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Valentin Luca, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea

primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Instanțele judecătorești au reținut că, în speță nu se întrunesc temeiurile legale

de intervenire a răspunderii pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile

ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza

contravențională, deoarece în privința lui Andrei Racu au fost efectuate acțiuni

procesuale în cadrul unui proces contravențional, acțiuni de documentare și cercetare

a unei posibile contravenții săvârșite, colaboratorii Inspectoratului Național de

Patrulare al IGP având acest drept și fiind obligați să investigheze asemenea cazuri,

acțiunile acestora neputând fi calificate drept acțiuni ilicite, iar anularea procesului-

verbal contravențional reprezintă o satisfacție echitabilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, constată că, instanțele judecătorești

au interpretat eronat normele de drept material și au dat o apreciere greșită

materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că, conform art. 384

alin. (2) lit. u) și (31) din Codul contravențional, persoana în a cărei privință a fost

pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru

prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să

constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională. Dreptul prevăzut la

alin. (2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă

s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente să

constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Din sensul normelor de drept citate rezultă că, persoana în privința căreia a

fost pornit proces contravențional are dreptul de a cere despăgubiri pentru

prejudiciul cauzat doar în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă s-a

constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau inacțiunilor autorității competente să

4

constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

La caz, se reține că, odată ce instanțele de judecată au anulat procesul-verbal

cu privire la contravenție nr. MAI03486683 din 29 septembrie 2016 și decizia

agentului constatator și a încetat procesul contravențional, constatând caracterul

ilicit al acțiunilor agentului constatator al Inspectoratului național de patrulare al IGP

la întocmirea procesului-verbal enunțat, Andrei Racu poate pretinde repararea

prejudiciului material și moral prin prisma art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul

contravențional.

Astfel, conform art. 14 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01

martie 2019), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a

prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana

lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea

dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv),

precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Iar, conform art. 383 alin. (3) din Codul contravențional, persoana în a cărei

privință a fost pornit proces contravențional se repune în dreptul de care a fost privată

și ei i se repară cheltuielile suportate în proces dacă, prin hotărâre definitivă, este

declarată nevinovată sau răspunderea sa contravențională este înlăturată, cu excepția

cazului de amnistie.

Din materialele dosarului rezultă că, Andrei Racu, solicitând repararea

prejudiciului material în sumă de 900 de lei, care, după cum a invocat, este compus

din cheltuieli suportate în legătură cu examinarea cauzei contravenționale

(deplasarea la sediul instanței de judecată, formarea documentelor, xerox, timpul

pierdut), nu a prezentat probe pertinente și veridice în acest sens.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge pretenția recurentului cu

privire la repararea prejudiciului material.

La caz, prin cererea de chemare în judecată, Andrei Racu, pe lângă repararea

prejudiciului material, a mai solicitat și repararea prejudiciului moral în sumă de

50000 de lei.

Astfel, conform art. 1422 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice

sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum

și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige

persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

5

Respectiv, fiecare persoană, care pretinde că a suferit, este în drept să-și

estimeze prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege

să aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării

rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul

compensației depinde și de durata menținerii consecințelor vătămării. Instanța de

judecată, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, ia în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul.

Distinct de aceste constatări, la caz, în temeiul prevederilor enunțate, se

impune admiterea parțială a pretenției lui Andrei Racu cu privire la repararea

prejudiciului moral, având în vedere caracterul și gradul de gravitate al încălcărilor

admise, de natura drepturilor personale lezate și locul acestora în sistemul de valori

ale persoanelor, de caracterul și gradul suferințelor psihice.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră că, suma de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral, constituie o sumă echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suferit de

către Andrei Racu, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile

a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzată

recurentului.

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Andrei Racu în mărime de

50000 de lei este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite la

caz și principiul general al echității.

Este necesar de reținut că, conform pct. 3 din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 547 din 12 noiembrie

2019, Inspectoratul reprezintă unitatea centrală de administrare și control al Poliției,

cu statut de persoană juridică de drept public, având competență pe întreg teritoriul

Republicii Moldova, are sediul în municipiul Chișinău, dispune de ștampilă cu

imaginea Stemei de Stat și denumirea în limba de stat, precum și de cont trezorerial

și alte atribute specifice, în modul stabilit.

Conform pct. 15-17 din Regulamentul enunțat, Inspectoratul are în subordinea

sa: subdiviziuni specializate și subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii

atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al

ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv

subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile

specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau

fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.

Art. 12 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului prevede că, unitatea centrală de administrare și control

a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii

Moldova este Inspectoratul General al Poliției.

Conform art. 14 din Legea enunțată, în vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne, la propunerea șefului

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

6

Prin urmare, Inspectoratul național de securitate publică, fiind o subdiviziune

a Inspectoratului General al Poliției, suma de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral, urmează a fi încasată de la Inspectoratul General al Poliției, cu statut de

persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a pronunța o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către de

Andrei Racu împotriva Inspectoratului național de securitate publică, Inspectoratului

General al Poliției, Ministerului Afacerilor Interne și lui Igor Ursu cu privire la

repararea prejudiciului material și moral de admis parțial, cu încasarea de la

Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Andrei Racu a sumei de 1000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest acțiunea de respins.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Andrei Racu.

Se casează integral decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Racu împotriva

Inspectoratului național de securitate publică, Inspectoratului General al Poliției,

Ministerului Afacerilor Interne și lui Igor Ursu cu privire la repararea prejudiciului

material și moral și se pronunță o nouă hotărâre, prin care:

Se admite parțial acțiunea depusă de către Andrei Racu împotriva

Inspectoratului național de securitate publică, Inspectoratului General al Poliției,

Ministerului Afacerilor Interne și lui Igor Ursu cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

Se încasează de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Andrei

Racu suma de 1000 (o mie) de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest acțiunea se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7