2ra-751/22 — repararea prejudiciului moral

2ra-751/22 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-751/22

2-20132935-01-2ra-26052022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: A. Ojoga

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: V. Sîrbu, V. Mihaila, I. Cotruță

D E C I Z I E

6 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli

Dovgani împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică, intervenienți

accesorii Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, cu privire repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 26 octombrie 2020, Anatoli Dovgani a depus cerere de chemare în

judecată, concretizată prin cererea din 9 noiembrie 2020 (f.d.29-30), împotriva

Inspectoratului Național de Patrulare (Inspectoratul Național de Securitate

Publică), intervenient accesoriu Ministerul Justiției, solicitând încasarea sumei de

2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din contul Inspectoratului Național de

Securitate Publică prin intermediul Ministerului Finanțelor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că la 3 iunie 2019, agentul

constatator al Inspectoratului Național de Patrulare, a întocmit în privința lui

procesului-verbal seria DCT 02 206281, prin care a fost recunoscut vinovat în

comiterea contravenției prevăzute de alin.(1) art.236 Cod contravențional, cu

aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 12 unități convenționale și

3 puncte de penalizare.

La înmânarea copiei procesului-verbal cu privire la contravenție, agentul

constatator l-a obligat să achite amenda la bancă sau la terminal. Astfel,

reclamantul că a achitat amenda în mărime de 300 lei.

La 12 iunie 2019 a depus contestație la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana

în care a indicat că procesul-verbal a fost întocmit cu încălcarea normelor legale, și

anume, nu i-au fost asigurat serviciile unui translator, nu i-au fost explicate toate

1

drepturile prevăzute la art.384 și 443 Cod contravențional și nu au fost prezentate

probe care ar demonstra vinovăția lui.

La 30 ianuarie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a admis contestația

și s-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție din 3 iunie 2019,

intentat împotriva lui Anatoli Dovgani, pe semnele contravenției de la alin.(1)

art.236 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional.

La 30 iunie 2020, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondat recursul

declarat de ofițerul principal al Inspectoratului General al Poliției, Dumitru

Talmazan, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 30

ianuarie 2020, prin care i-a fost încetată cauza contravențională în baza art.236

alin.(1) Cod contravențional.

Anatoli Dovgani consideră că acțiunile ilegale ale organelor poliției i-au

provocat suferințe morale și fizice.

Susține că prejudiciul cauzat a fost grav, deoarece învinuirea a fost fabricată

cu mijloc tehnic special „ITC Eye”. Acest mijloc se afla oficial la dotarea

persoanei juridice „Bass Sistems” SRL care a și constatat contravenția însă

procesul-verbal se întocmește de organele poliției, după ce primesc de la „Bass

Sistems” SRL imaginea cu 2 cadre.

Prin hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Dovgani împotriva

Inspectoratului Național de Securitate Publică, intervenienți accesorii Ministerul

Justiției și Ministerul Finanțelor, cu privire repararea prejudiciului moral, s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

La 15 iunie 2021, Anatoli Dovgani a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe.

La 8 iulie 2019, Anatoli Dovgani a depus cererea de apel motivată.

Prin decizia din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat Anatoli Dovgani.

S-a casat hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care:

S-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Dovgani.

S-a încasat de la Inspectoratul Național de Securitate Publică în beneficiul lui

Anatoli Dovgani suma de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

La 30 martie 2022, Inspectoratul Național de Securitate Publică a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată.

În motivarea recursului, a invocat că decizia este neîntemeiată și

neargumentată. Totodată, consideră că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, a menționat că prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie

1998, nu sunt aplicabile speței, or, sancțiunea contravențională la care a fost supus

reclamantul nu a fost aplicată de către o instanță de judecată.

Mai ales că prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 nu

reglementează expres și limitativ cazurile și condițiile răspunderii patrimoniale a

statului pentru erorile comise de organele de urmărire penală, procuratură și

2

instanțele judecătorești, iar circumstanțele cazului dedus judecății nu pot fi

încadrate în limitele acestui act normativ.

Prin urmare prejudiciul moral cauzat persoanei fizice și juridice este reparabil

doar în urma supunerii ilegale la arest administrativ, reținerii ilegale sau aplicării

ilegale a amenzii administrative de către instanța de judecată, circumstanțe care în

speță nu au fost constatate.

Totodată, a remarcat că agentul constatator la momentul depistării comiterii

unei fapte care poate fi calificată drept contravenție, este obligat nemijlocit de a

întreprindă toate măsurile prevăzute de Codul contravențional. Din acest motiv,

acestea nici într-un caz nu pot fi calificate drept acțiuni ilicite, deoarece

îndeplinirea cu exactitate a atribuțiilor de serviciu este o îndatorire directă, motiv

din care nu pot fi reținute argumentele reclamantului precum că, agentul

constatator ar fi comis careva abateri de la prevederile legale.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Colegiul reține că decizia din

2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată Inspectoratul Național

de Securitate Publică prin intermediul poștei terestre, la 1 februarie 2022 (f.d.132),

însă dovada legală de recepționare a acesteia lipsește.

În cererea de recurs, reprezentantul recurentului a menționat că, copia deciziei

integrale a fost recepționată la 4 februarie 2022.

Din aceste considerente, Colegiul constată că recursul înregistrat la 30 martie

2022, a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților cererea de recurs la 26 mai

2022, informându-i despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Prin referința din 2 iunie 2022, Anatoli Dovgani a solicitat respingerea

recursului ca fiind tardiv.

În rest, până la data examinării admisibilității recursului, referințe nu au fost

depuse.

Prin încheierea din 29 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică, a fost considerat

admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

3

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

La caz, Colegiul a considerat inoportună invitarea acestora, întrucât

argumentele expuse în cererile de recurs și referință au fost formulate cu suficientă

precizie.

În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14 16 septembrie 2020,

Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în care există

necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către

autorități (a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12

iulie 2001); b) atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria

impresie referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor

situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea

Göç, pre-citată, § 51; Miller, pre-citată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr.

17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a

obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei

audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr.

283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau exista, pot fi cercetate

și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și documentelor prezente la

dosar.

În esență, recurentul și intimații au avut posibilitatea să prezinte poziția în

scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care a interpretat în mod eronat legea.

Colegiul judiciar menționează că nu va formula un răspuns detaliat pentru

fiecare argument al recursului, ci va analiza doar motivele decisive pentru

soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag.26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr.2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag.84, 98).

Astfel, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele

de judecată în fazele procesuale anterioare denotă următoarele.

La 3 iunie 2019, agentul constatator al Inspectoratului Național de Patrulare a

întocmit în privința lui Anatoli Dovgani procesului-verbal cu privire la

contravenție, în baza căruia acesta a fost sancționat conform art. 236 alin. (1) din

4

Codul contravențional, cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de

12 unități convenționale și 3 puncte de penalizare. (f.d.8)

Reclamantul a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție menționat.

Iar, prin hotărârea din 30 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, s-a admis contestația depusă de reclamant, s-a declarat nul procesul-

verbal cu privire la contravenție din 3 iunie 2019 și s-a încetat procesul

contravențional.

Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

nefondat recursul declarat de ofițerul principal al Inspectoratului General al

Poliției, Dumitru Talmazan, împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana. (f.d.9-12)

Invocând că procesul-verbal cu privire la contravenție întocmit în privința sa a

fost anulat și s-a încetat procesul contravențional, reclamantul a depus prezenta

acțiune în judecată împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică,

intervenient accesoriu Ministerul Justiției, în temeiul prevederilor Legii nr.1545

din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

Anatoli Dovgani, în baza prevederilor legii menționate, a solicitat încasarea

sumei de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din contul Inspectoratului Național

de Securitate Publică prin intermediul Ministerului Finanțelor. (f.d.29-30)

Prin încheierea protocolară din 25 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în calitate de intervenient accesoriu, în proces s-a atras Ministerul

Finanțelor. (f.d.60)

Fiind judecată cauza, prin hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind

neîntemeiată. (f.d.76)

În motivarea soluției adoptate, prima instanță a conchis că legea prevede

expres cazurile în care persoana este în drept să solicite repararea prejudiciului

moral și/sau material cauzat de către reprezentanții autorităților competente.

A reținut că repunerea în drepturi a persoanei se efectuează în cazuri

exhaustive și anume în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă s-a

constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau inacțiunilor autorității competente să

constate contravenția, ceea ce în speța dată lipsește.

La caz, instanța de fond a menționat că circumstanțele de fapt invocate de

reclamant nu constituie temei de a pretinde repararea prejudiciului moral conform

art. 2007 din Codul civil. Or, circumstanțele speței nu atestă una din condițiile

prevăzute de art.3 din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998, astfel fiind inaplicabile

și prevederile art.45 din Codul contravențional, care prevede că persoana al cărei

drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune

civilă depusă conform legislației procedurale civile.

A menționat că instanța de judecată care a examinat cauza contravențională

nu a determinat și nu a constatat fapte de încălcare a legalității și a drepturilor

omului, iar încetarea procesului contravențional pe motivele indicate în conținutul

deciziei Curții de Apel Chișinău nr.4r1135/20 nu denotă încălcarea drepturilor

5

fundamentale a lui Anatoli Dovgani și nu acordă acestuia dreptul de a solicita

despăgubiri de la Ministerul Justiției.

Anatoli Dovgani a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe. (f.d.86-

89)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 2 decembrie 2021, a admis apelul

declarat Anatoli Dovgani, a casat hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și a emis o hotărâre nouă, prin care: s-a admis integral

cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Dovgani și s-a încasat de la

Inspectoratul Național de Securitate Publică în beneficiul lui Anatoli Dovgani

suma de 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. (f.d.123, 124-130)

În motivarea deciziei, Colegiul instanței de apel a apreciat ca fiind

neîntemeiat raționamentul instanței de fond că încetarea procesului contravențional

pe motivele indicate în conținutul deciziei Curții de Apel Chișinău nr.4r-1135/20

nu denotă încălcarea drepturilor fundamentale a lui Anatoli Dovgani și nu acordă

acestuia dreptul de a solicita despăgubiri de la Ministerul Justiției.

Astfel, instanța de apel a menționat că prejudiciului pretins de către Anatoli

Dovgani urmează a fi reparat de către organele care au aplicat ilicit amenda

contravențională și anume Inspectoratul Național de Securitate Publică. Or, art. 13

alin. (1) al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, statuează expres că repararea

prejudiciului specificat la art.7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din

contul bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de

urmărire penală întreținut din bugetul local – din contul acestui buget. Prejudiciul

material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către

alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe.

Referitor la cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, instanța

de apel a conchis că suma de 2 000 de lei reprezintă o satisfacție echitabilă și

rezonabilă, pentru suferințele psihice suportate pe parcursul examinării cauzei

contravenționale.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, Inspectoratul Național de

Securitate Publică a declarat recurs. (f.d.135-140)

Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis, cu

casarea deciziei instanței de apel, a hotărârii instanței de fond și emiterii unei noi

decizii, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Conform art. 1 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, prezenta lege constituie

actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul și condițiile de

răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite

comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de

procuratură și de instanțele judecătorești.

Potrivit art. 2 din aceiași Lege, prin acțiuni ilicite se înțelege acțiuni sau

inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la

contravenții, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care

exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea

principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la

6

răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de

răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate

prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul

procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

Potrivit cu art. 3 alin. (1), în conformitate cu prevederile prezentei legi, este

reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:

a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;

b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale

ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a

averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor

acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; d)

supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau

aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată; e)

efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației; f)

ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a

ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

Potrivit art. 13 alin. (1), (2) din Legea menționată, repararea prejudiciului

specificat la art. 7 lit. a), c)-g) și în capitolul III se efectuează din contul bugetului

de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală

întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și moral

cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât

instanța de judecată se repară de către aceste organe.

Amenzile se restituie de la buget, din fondul în care acestea au fost virate sau

de către organul care a beneficiat de aceste sume.

Deci, sensul normelor de drept citate rezultă indubitabil că persoana în

privința căreia a fost pornit proces contravențional are dreptul la repararea

prejudiciilor cauzate de agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de

Patrulare prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă din contul

bugetului instituției care are personalitate juridică și poate fi subiect a raportului

obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile enunțate supra.

În acest context, Colegiul reține că potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 320

din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

Inspectoratul General al Poliției reprezintă unitatea centrală de administrare și

control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului, în vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Subdiviziunile specializate sânt unități ale Poliției de competență teritorială

generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii

publice desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții

concrete de activitate.

7

Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea

specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală.

Structura și regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se

aprobă de către ministrul afacerilor interne.

Conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul General este

persoană juridică cu competentă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul

în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa

în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul

stabilit.

Conform art. 15-17 din regulament, Inspectoratul are în subordinea sa:1)

subdiviziuni specializate;2) subdiviziuni teritoriale.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului

Inspectoratului, prin ordin al ministrului afacerilor interne, se înființează

subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care va avea calitatea de organ de

urmărire penală.

Subdiviziunile specializate reprezintă entități ale Poliției de competență

teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică, aflate în subordinea

Inspectoratului.

În corespundere cu art. 7 din Regulamentul cu privire la supravegherea

tehnică exercitată de Inspectoratul Național de Securitate Publică aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 415 din 8 aprilie 2003, Inspectoratul Național de

Securitate Publică îndeplinește funcțiile de control de stat, dirijare, alte obligațiuni

de serviciu ce țin de supravegherea tehnică prevăzute în actele normative în

vigoare.

Astfel, Inspectoratul Național de Securitate Publică, fiind o subdiviziune a

Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi desinestătător fi subiect în raportul

obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității

centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Aici, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată nu către pârâtul

corespunzător.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, Anatoli Dovgani incorect și-a îndreptat

acțiunea față de Inspectoratul Național de Securitate Publică, care, prin efectul

legii, nu poate fi subiect desinestătător în raportul obligațional de răspundere civilă.

Instanța de recurs subliniază că, în conformitate cu prevederile art.27 din

Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi aparține reclamantului.

Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele de

judecată sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor

formulate față de pârâții atrași.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

acțiunea înaintată de către Anatoli Dovgani.

8

Din aceste motive și având în vedere că prima instanță și instanța de apel, deși

au stabilit corect circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea suplimentară

și administrarea unor noi dovezi, însă au încălcat normele de drept material,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat Anatoli Dovgani, de a

casa integral decizia din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și de a emite o hotărâre

nouă de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 444 și 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică.

Se casează integral decizia din 2 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și se emite o

hotărâre nouă, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Anatoli Dovgani

împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică, intervenienți accesorii

Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, cu privire repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Victor Burduh

Dumitru Mardari

9