2ra-1466/18 — repararea prejudiciului ș.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului ş.a.
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1466/18 — repararea prejudiciului ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr.2ra-1466/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (P. Harmaniuc)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, reprezentat
de Teleba Serghei împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu
Gheorghe împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare cu
privire la constatarea faptului încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere
contravențională (penală) ilegală, constatarea încălcării dreptului la un proces
echitabil și compensarea prejudiciului moral,
c o n s t a t ă:
La 07 august 2017, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare cu privire la
constatarea faptului încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională
(penală) ilegală, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil și compensarea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în data de 26 iulie 2016, agentul
constatator al Inspectoratului Național de Patrulare, Pînzaru Dumitru, a întocmit în
privința sa procesul - verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03 452259 cu date
eronate, false, prin care 1-a recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute
de art. 236 alin. (1) din Codul Contravențional, cu aplicarea sancțiunii sub formă de
amendă în mărime de 20 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 1000 de lei
și 3 puncte de penalizare.
A notat că, prin hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a dispus anularea procesului - verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03
452259 din 26 iulie 2016 pe motiv că, fapta contravențională nu a fost comisă de
către Străisteanu Gheorghe, iar prin decizia din 04 mai 2017 a Curții de Apel
Chișinău, hotărârea primei instanțe a fost menținută.
Reieșind din circumstanțele menționate, a susținut reclamantul că a fost tras la
răspundere contravențională (penală) și sancționat ilegal, contrar prevederilor
1
Codului contravențional, prin falsificarea unui proces-verbal cu privire la
contravenție întocmit în lipsa sa și a unui avocat, fără explicarea drepturilor și
obligațiilor, astfel încălcându-se drepturile fundamentale prevăzute de Constituție și
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 53 din Constituție, art. 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale, art. 45 alin. (1), 383 alin. (3), 384 alin. (2) și 441 alin. (2) din Codul
contravențional, art. 5 din Codul de procedură civilă, art. 8, 10, 14, 1398, 1405, 1422
și 1423 din Codul civil, pe practica Curții Supreme de Justiție și a Curții Europene a
Drepturilor Omului, cât și pe prevederile art. 1, 2, 3, 6, 7, 11 și 13 din Legea privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25
februarie 1998.
A cerut Străisteanu Gheorghe, constatarea faptului încălcării dreptului de a nu fi
tras la răspundere contravențională (penală) ilegală, constatarea încălcării dreptului la
un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO ca urmare a întocmirii procesului -
verbal cu privire la contravenție seria MAI nr. 03 452259 din 26 iulie 2016 și
aplicarea unei sancțiuni ilegale, precum și compensarea prejudiciului moral în sumă
de 5500 de lei cauzat prin aplicarea unei sancțiuni contravenționale (penale)
intenționat ilegale.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2017,
acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Străisteanu
Gheorghe de a nu fi tras eronat la răspundere contravențională, precum și încălcarea
prezumției nevinovăției, admise prin întocmirea de către agentul constatator al
Inspectoratului Național de Patrulare în privința lui a procesului-verbal cu privire la
contravenție seria MAI03 452259 și decizia de sancționare din 26 iulie 2016, anulată
ulterior, cu încetarea procesului contravențional.
S-a încasat de la Inspectoratul național de patrulare în beneficiul lui Străisteanu
Gheorghe suma de 800 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin tragerea eronată
la răspundere contravențională și încălcarea prezumției nevinovăției, admise prin
întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din
26 iulie 2016. În rest pretențiile din acțiune s-au respins, ca fiind neîntemeiate.
La 14 decembrie 2017, Inspectoratul Național de Patrulare a declarat apel,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 12 decembrie 2017 și adoptarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie
respinsă, ca neîntemeiată.
Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Inspectoratul Național de Patrulare, și a fost menținută hotărârea din 12
decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Pentru a hotărî astfel instanța de apel a conchis că prima instanță corect a reținut
întrunirea de către Gheorghe Străisteanu a cerințelor instituite de Legea nr. 1545 în
vederea constatării caracterului ilicit al acțiunilor organului împuternicit să
examineze cazurile cu privire la contravenții și respectiv încălcării prezumției
nevinovăției, or, potrivit hotărârii din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, contestația depusă de către Străisteanu Gheorghe împotriva procesului -
verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03 452259 din 26 iulie 2016 a fost admisă,
2
procesul-verbal fiind anulat, iar procesul contravențional încetat, din cauza lipsei
faptului contravenției, hotărâre care a devenit irevocabilă prin decizia din 04 mai
2017 a Curții de Apel Chișinău.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a reținut drept întemeiată concluzia instanței
de fond prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului
lui Străisteanu Gheorghe de a nu fi tras eronat la răspundere contravențională, precum
și încălcarea prezumției nevinovăției, admise prin întocmirea de către agentul
constatator al Inspectoratului Național de Patrulare în privința intimatului a
procesului-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 452259 și decizia de
sancționare din 26 iulie 2016, anulată ulterior, cu încetarea procesului
contravențional.
La fel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a stabilit că suma
solicitată de către reclamant – intimat în vederea compensării prejudiciului moral
suportat și pretins în mărime de 5500 de lei este una exagerată, iar suma de 800 de
lei este o sumă rezonabilă și echitabilă.
La 05 iunie 2018, Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General
al Poliției, reprezentat de Teleba Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei din 14
martie 2018, a Curții de Apel Chișinău, prin care solicită admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe din 12 decembrie 2017,
cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată de
Străisteanu Gheorghe să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.
În motivarea recursului a indicat, că în speța dată lipsește un act oficial care ar
constitui un act de reabilitare a lui Străisteanu Gheorghe în sensul art. 313, alin. (5)
din Codul de procedură civilă, în baza căruia ultimul ar dispune de dreptul de a
pretinde compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată în temeiul
Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545
-XIII din 25 februarie 1998.
La fel, și prevederile art. 10 din Legea cu privire la modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 -XIII din 25 februarie 1998,
expres indică că, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea
și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art.6.
Or, pretențiile și argumentele lui Străisteanu Gheorghe în susținerea acțiunii nu
cad sub incidența art. 6 din Legea cu privire la modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești și, respectiv, intimatul nu beneficiază de dreptul la repararea
prejudiciului, în mărimea și modul stabilit de prezenta lege.
Prin urmare, a notat recurentul că atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu
au calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, ce a
dus la emiterea unei soluții greșite asupra temeiniciei acțiunii înaintate de intimat.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
Completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,
din motivele ce succed.
Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,
asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
3
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
Argumentele recurentului precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat
normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost
determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect cu argumentări
adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.
Astfel, instanța de recurs notează că, Inspectoratul Național de Patrulare al
Inspectoratului General al Poliției, reprezentat de Teleba Serghei nu a invocat nici un
argument plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.
În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a
precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în
primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,
competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest
tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol Completul
reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar
cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,
fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din
4
decizia recurată.
Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă
după ce recurentul a avut posibilitatea de a fi auzit de prima instanță și de instanța
de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis
„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23
octombrie 1996, §48-50).
Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, Inspectoratului Național de
Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, reprezentat de Teleba Serghei i-a
fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu
dreptul la un recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind
încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că
participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și
raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de
vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a
examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele
prezentate,a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural,
iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de
art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Completul de admisibilitate
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de
procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul Național de
Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, reprezentat de Teleba Serghei.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Dumitru Mardari
5