2ra-1466/18 — repararea prejudiciului ș.a.

dosarul nr.2ra-1466/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (P. Harmaniuc)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, reprezentat

de Teleba Serghei împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Străisteanu

Gheorghe împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare cu

privire la constatarea faptului încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere

contravențională (penală) ilegală, constatarea încălcării dreptului la un proces

echitabil și compensarea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La 07 august 2017, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională

(penală) ilegală, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil și compensarea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în data de 26 iulie 2016, agentul

constatator al Inspectoratului Național de Patrulare, Pînzaru Dumitru, a întocmit în

privința sa procesul - verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03 452259 cu date

eronate, false, prin care 1-a recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute

de art. 236 alin. (1) din Codul Contravențional, cu aplicarea sancțiunii sub formă de

amendă în mărime de 20 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 1000 de lei

și 3 puncte de penalizare.

A notat că, prin hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a dispus anularea procesului - verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03

452259 din 26 iulie 2016 pe motiv că, fapta contravențională nu a fost comisă de

către Străisteanu Gheorghe, iar prin decizia din 04 mai 2017 a Curții de Apel

Chișinău, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Reieșind din circumstanțele menționate, a susținut reclamantul că a fost tras la

răspundere contravențională (penală) și sancționat ilegal, contrar prevederilor

1

Codului contravențional, prin falsificarea unui proces-verbal cu privire la

contravenție întocmit în lipsa sa și a unui avocat, fără explicarea drepturilor și

obligațiilor, astfel încălcându-se drepturile fundamentale prevăzute de Constituție și

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 53 din Constituție, art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, art. 45 alin. (1), 383 alin. (3), 384 alin. (2) și 441 alin. (2) din Codul

contravențional, art. 5 din Codul de procedură civilă, art. 8, 10, 14, 1398, 1405, 1422

și 1423 din Codul civil, pe practica Curții Supreme de Justiție și a Curții Europene a

Drepturilor Omului, cât și pe prevederile art. 1, 2, 3, 6, 7, 11 și 13 din Legea privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25

februarie 1998.

A cerut Străisteanu Gheorghe, constatarea faptului încălcării dreptului de a nu fi

tras la răspundere contravențională (penală) ilegală, constatarea încălcării dreptului la

un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO ca urmare a întocmirii procesului -

verbal cu privire la contravenție seria MAI nr. 03 452259 din 26 iulie 2016 și

aplicarea unei sancțiuni ilegale, precum și compensarea prejudiciului moral în sumă

de 5500 de lei cauzat prin aplicarea unei sancțiuni contravenționale (penale)

intenționat ilegale.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 12 decembrie 2017,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Străisteanu

Gheorghe de a nu fi tras eronat la răspundere contravențională, precum și încălcarea

prezumției nevinovăției, admise prin întocmirea de către agentul constatator al

Inspectoratului Național de Patrulare în privința lui a procesului-verbal cu privire la

contravenție seria MAI03 452259 și decizia de sancționare din 26 iulie 2016, anulată

ulterior, cu încetarea procesului contravențional.

S-a încasat de la Inspectoratul național de patrulare în beneficiul lui Străisteanu

Gheorghe suma de 800 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin tragerea eronată

la răspundere contravențională și încălcarea prezumției nevinovăției, admise prin

întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din

26 iulie 2016. În rest pretențiile din acțiune s-au respins, ca fiind neîntemeiate.

La 14 decembrie 2017, Inspectoratul Național de Patrulare a declarat apel,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 12 decembrie 2017 și adoptarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie

respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul Național de Patrulare, și a fost menținută hotărârea din 12

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a hotărî astfel instanța de apel a conchis că prima instanță corect a reținut

întrunirea de către Gheorghe Străisteanu a cerințelor instituite de Legea nr. 1545 în

vederea constatării caracterului ilicit al acțiunilor organului împuternicit să

examineze cazurile cu privire la contravenții și respectiv încălcării prezumției

nevinovăției, or, potrivit hotărârii din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, contestația depusă de către Străisteanu Gheorghe împotriva procesului -

verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03 452259 din 26 iulie 2016 a fost admisă,

2

procesul-verbal fiind anulat, iar procesul contravențional încetat, din cauza lipsei

faptului contravenției, hotărâre care a devenit irevocabilă prin decizia din 04 mai

2017 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a reținut drept întemeiată concluzia instanței

de fond prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului

lui Străisteanu Gheorghe de a nu fi tras eronat la răspundere contravențională, precum

și încălcarea prezumției nevinovăției, admise prin întocmirea de către agentul

constatator al Inspectoratului Național de Patrulare în privința intimatului a

procesului-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 452259 și decizia de

sancționare din 26 iulie 2016, anulată ulterior, cu încetarea procesului

contravențional.

La fel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a stabilit că suma

solicitată de către reclamant – intimat în vederea compensării prejudiciului moral

suportat și pretins în mărime de 5500 de lei este una exagerată, iar suma de 800 de

lei este o sumă rezonabilă și echitabilă.

La 05 iunie 2018, Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General

al Poliției, reprezentat de Teleba Serghei, a declarat recurs împotriva deciziei din 14

martie 2018, a Curții de Apel Chișinău, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe din 12 decembrie 2017,

cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată de

Străisteanu Gheorghe să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a indicat, că în speța dată lipsește un act oficial care ar

constitui un act de reabilitare a lui Străisteanu Gheorghe în sensul art. 313, alin. (5)

din Codul de procedură civilă, în baza căruia ultimul ar dispune de dreptul de a

pretinde compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată în temeiul

Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545

-XIII din 25 februarie 1998.

La fel, și prevederile art. 10 din Legea cu privire la modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 -XIII din 25 februarie 1998,

expres indică că, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea

și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art.6.

Or, pretențiile și argumentele lui Străisteanu Gheorghe în susținerea acțiunii nu

cad sub incidența art. 6 din Legea cu privire la modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești și, respectiv, intimatul nu beneficiază de dreptul la repararea

prejudiciului, în mărimea și modul stabilit de prezenta lege.

Prin urmare, a notat recurentul că atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu

au calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, ce a

dus la emiterea unei soluții greșite asupra temeiniciei acțiunii înaintate de intimat.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Argumentele recurentului precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost

determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect cu argumentări

adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției, reprezentat de Teleba Serghei nu a invocat nici un

argument plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol Completul

reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

4

decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce recurentul a avut posibilitatea de a fi auzit de prima instanță și de instanța

de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23

octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, Inspectoratului Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, reprezentat de Teleba Serghei i-a

fost asigurat dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu

dreptul la un recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind

încălcarea echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că

participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și

raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de

vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate,a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural,

iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Completul de admisibilitate

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, reprezentat de Teleba Serghei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

5