2ra-1864/15 — Repararea prejudiciului

Prima instanţă: G. Plămădeală 2ra-1864/15 Instanţa de apel: M. Anton, A. Doga, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrjev Andrei şi Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea faptului încălcării termenului rezonabil la examinarea cazului contravenţional şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 22 august 2014, c o n s t a t ă: La 24 martie 2014, Gîrjev Andrei şi Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei administrative în termen rezonabil şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, la 03 octombrie 2013, au depus contestaţie către Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău împotriva procesului- verbal cu privire la contravenţie din 25 septembrie 2013. Contestaţia a fost expediată, potrivit art. 448 alin. (2) Cod Contravenţional, către Inspectoratul Naţional de Patrulare, autoritate din care face parte agentul constatator care a întocmit procesul-verbal. La 25 octombrie 2013, Inspectoratul Naţional de Patrulare, peste 18 zile de la recepţionarea cererii de chemare în judecată, a expediat-o la Judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău pentru examinare. Menţionează reclamanţii că au depus, la 29 noiembrie 2013, la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău o cerere prin care au solicitat să fie informaţi despre parvenirea dosarului în instanţa de judecată, la care judecător se află în procedură şi pentru ce dată a fost fixată examinare. La 24 decembrie 2013, reclamantul Străisteanu Gheorghe a primit răspuns de la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău, prin care a fost informat că, dosarul a parvenit în instanţă şi a fost repartizat judecătorului Elena Cobzac, iar şedinţa de judecată este fixată pentru data de 14 decembrie 2013, ora. 10:30, bir. 16. La 30 decembrie 2013, a depus cerere repetat către Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău prin care a solicitat, să fie informat despre data şi ora şedinţei de judecată.

La 23 ianuarie 2014, reclamanţii au primit răspuns la cerere înaintată, prin care au fost informaţi, că următoarea şedinţă de judecată este programată pentru data de 24 februarie 2014, ora 11:00. La 24 februarie 2014, reclamantul Gîrjev Andrei, a depus cerere la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău prin care a solicitat examinarea contestaţiei în lipsa sa. Reclamanţii indică că, la 07 martie 2014, a fost pronunţată hotărîrea judecătorească pe cauza contravenţională enunţată, astfel menţionează Gîrjev Andrei şi Străisteanu Gheorghe că judecarea cauzei contravenţionale a durat 6 luni, cu încălcarea gravă a termenilor prevăzuţi de Codul Contravenţional.

Reclamanţii invocă că, acţiunile vădit ilegale ale colaboratorilor Inspectoratului Naţional de Patrulare şi a judecătorului care a examinat cauza contravenţională cad sub incidenţa Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Mai indică reclamanţii că, cauza contravenţională nu a fost dificilă din punct de vedere factologic sau juridic, nu prezintă complexitate, deoarece pe dosar participă doar reclamanţii şi Inspectoratul Naţional de Patrulare, respectiv pe dosar nu era necesar efectuarea unor acţiuni procedurale complexe cum ar fi audierea martorilor, audierea experţilor, a specialiştilor, numirea expertizelor şi alte acţiuni care ar împiedica luarea unei hotărîri definitive în termen rezonabil, în termen de 3 zile prevăzut de art. 448 alin. (2) Cod Contravenţional, să fie expediată dosarul în instanţa de judecată şi în termen de 30 zile prevăzut de art. 454 alin. (1) Cod Contravenţional, să fie judecată cauza.

Totodată, afirmă reclamanţii că rolul acestora a fost unul activ, s-au comportat conform legislaţiei în vigoare, au depus mai multe cereri prin care au insistat să fie informaţi despre şedinţele de judecată, s-au prezentat la toate şedinţele de judecată, au întocmit şi au prezentat în termenul stabilit de lege explicaţiile, probele şi alte documente necesare pentru soluţionarea cauzei, iar tergiversarea examinării cauzei se datorează exclusiv comportamentului abuziv al colaboratorilor Inspectoratului Naţional de Patrulare şi a judecătorului care a examinat cauza contravenţională. Reclamanţii invocă că, în calitate de reclamanţi, estimează mărimea prejudiciului moral în sumă de a cîte 2000 lei pentru fiecare reclamant.

Reclamanţii solicită adoptarea unei hotărîri judecătoreşti prin care să fie constatat faptul încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenţionale, precum şi încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul acestora a sumei în mărime de 2000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 august 2014, s- a admis parţial pretenţiile lui Gîrjev Andrei, s-a constatat încălcarea dreptului lui Gîrjev Andrei la judecarea cauzei contravenţionale din 03 octombrie 2013, s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Gîrjev Andrei suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest cererea de chemare în judecată a lui Gîrjev Andrei şi Străisteanu Gheorghe s-a respins, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 august 2014. La 01 iunie 2015, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015 şi emiterea unei noi decizii prin care acţiunea înaintată de către Gîrjev Andrei şi Străisteanu Gheorghe să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea cererii de recurs, recurentul Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a invocat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015 este neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată, deoarece a fost emisă cu încălcarea şi aplicare eronată a normelor de drept material, şi anume cu interpretarea eronată a legii.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate. Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas