2ra-1715/14 — Constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contravenţionale şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: M. Muruianu dosarul nr. 2ra-1715/14 (Judecătoria Buiucani mun. Chişinău) instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă (Curtea de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 04 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Străisteanu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu Gheorghe împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contravenţionale şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 05 decembrie 2013, c o n s t a t ă La 05 septembrie 2013 Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contravenţionale şi repararea prejudiciului moral. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 decembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 decembrie 2013. La 31 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, Străisteanu Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acţiunii.

Recurentul în motivarea recursului a invocat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat în mod eronat normele de drept procedural, şi anume nu s- au pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel şi de chemare în judecată, precum şi nu au dat o apreciere juridică corespunzătoare faptului că dânsul nu a fost citat legal în cadrul examinării cauzei contravenţionale, care în opinia sa a fost judecată cu încălcarea termenului rezonabil, neexistând vreo dovadă de primire a citaţiei. Totodată, consideră că instanţele de fond şi de apel au apreciat în mod arbitrar probele prezente la dosar, în mod neîntemeiat şi ilegal respingând acţiunea sa contrar practicii judiciare existente în domeniu.

Consideră că acţiunea înaintată este întemeiată în fapt şi în drept şi pasibilă admiterii integrale, iar respingerea ei constituie o îngrădire nejustificată a dreptului său la examinarea cauzei într-un termen rezonabil garantat de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. La 29 aprilie 2014 în adresa intimatului Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a fost expediată copia recursului declarat de către Străisteanu Gheorghe cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nu a depus referinţă la recurs. Examinând temeiurile recursului declarat de către Străisteanu Gheorghe în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. 2 Astfel, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Străisteanu Gheorghe ca temei al admisibilităţii prezentului recurs precum că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat în mod eronat normele de drept procedural prin neexpunerea asupra tuturor motivelor invocate de dânsul, deoarece este neîntemeiat. Materialele cauzei denotă în mod cert faptul că atât Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, cât şi Curtea de Apel Chişinău în textul hotărârilor judecătoreşti adoptate la 05 decembrie 2013, respectiv, 26 februarie 2014, s-au pronunţat asupra tuturor motivelor de referinţă invocate de către Străisteanu Gheorghe, oferindu-le o apreciere juridică corespunzătoare şi formulând concluziile finale de respingere a acţiunii în strictă corespundere cu rigorile prevăzute de art. 239 CPC.

Referitor la argumentul recurentului cu privire la necitarea legală în cadrul cauzei contravenţionale, se reţine că acesta nu are nici o relevanţă la examinarea prezentei acţiuni. Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului privind încălcarea principiului preeminenţei practicii judiciare, soluţia pronunţată pe marginea prezentei speţe fiind contrară jurisprudenţei degajate pe cauze similare, deoarece este eronat, circumstanţele de fapt şi de drept ale prezentei pricini fiind diferite de cele existente în cauzele exemplificate de către Străisteanu Gheorghe. Alte argumente invocate în recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţele de judecată s-a pronunţat deja în modul corespunzător. 3 Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru 4