2ra-2702/15 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral

prima instanţă: S. Lazari dosarul nr. 2ra-2702/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova ÎNCHEIERE 05 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cernavca Valeriu împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 c o n s t a t ă: La data de 07 iulie 2014 Cernavca Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a menţionat că, la 16 aprilie 2013 a contestat în instanţa de judecată procesul-verbal cu privire la contravenţie şi decizia privind aplicarea sancţiunii din 21 martie 20132 întocmite pe numele său de către agentul constatator. Relevă că, contestaţia a fost expediată de agentul constatator la data de 23.04.2013, iar termenul de judecare a fost fixat pentru data de 06.06.2013, şedinţă care a fost amînată de numeroase ori din cauza lipsei agentului constatator şi a victimei. La data de 04 decembrie 2013 a fost pronunţată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău pe marginea contestaţiei sale, iar la data de 14 ianuarie 2014 decizia Curţii de Apel Chişinău prin care a fost respins recursul şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

1 Consideră că, prin durata excesivă a termenului examinării cauzei contravenţionale de către instanţele de judecată i-a fost încălcat dreptul la examinarea cauzei în termen rezonabil prevăzut de art. 6 CEDO. Solicită constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 octombrie 2014 s-a admis parţial acţiunea, s-a constatat faptul încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi s-a încasat în beneficiul reclamantului din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei suma de 5000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral, în rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prima instanţă a constatat încălcarea dreptului reclamantului Cernavca Valeriu la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenţionale care a durat 8 luni, calculată de la momentul adresării în instanţa de judecată şi pînă la pronunţarea hotărîrii instanţei de judecată definitive şi irevocabile. S-a considerat suma prejudiciului moral solicitată de reclamant exagerată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, s-a modificat hotărîrea primei instanţe în partea cuantumului prejudiciului moral acordat lui Cernavca Valeriu, diminuînd aceasta de la 5000 lei la 1000 lei, în rest celelalte dispoziţiile ale hotărîrii primei instanţe s-au menţinut fără modificări.

Diminuarea sumei de 5000 lei încasată cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanţă a fost motivată de caracterul excesiv al acesteia. La data de 01 iulie 2015 reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat că, instanţele inferioare au interpretat eronat normele cu privire la repararea prejudiciului moral prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 2 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul consideră că recursul a fost depus în termen or, potrivit materialelor pricinii rezultă că, decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 a fost recepţionată de recurent la data de 30 martie 2015 (f.d. 84-85), iar recursul a fost declarat la data de 01 iunie 2015 (f.d. 80) Argumentele invocate în recurs precum că instanţele inferioare au interpretat eronat normele cu privire la repararea prejudiciului moral prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu pot fi reţinute în condiţiile în care prejudiciul moral a fost determinat în concordanţă cu norma menţionată şi în coroborare cu circumstanţele importante ale pricinii.

Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie ca fiind inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Ministerului Justiţiei, Şoimu Ghenadie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4