2ra-125/18 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, dosarul nr. 2ra-2366/2017 judecător: O. Parfeni 2ra-125/2018 instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol Î N C H E I E R E 17 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță, Galina Stratulat examinând, fără înștiințarea participanților la proces, admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 februarie 2017, c o n s t a t ă : La 05 decembrie 2016, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii a indicat că, la 14 iunie 2016 a depus o contestație la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău în temeiul art. 448 Cod contravențional, împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03401291 și a deciziei agentului constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare, Vasile Grosu din 01 iunie 2016 întocmit în privința sa în baza art. 238, alin. (3) Cod Contravențional. Menționează că, la 27 septembrie 2016 peste 3 luni și 14 zile de la data înregistrării contestației, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău a emis o hotărâre prin care a dispus anularea procesului-verbal cu privire la contravenție din 01 iunie 2016, ca fiind întocmit vădit ilegal, constatând lipsa în acțiunile sale a faptului contravenției.

La 25 octombrie 2016, Curtea de Apel Chișinău prin decizie irevocabilă a decis menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 septembrie 2016. 1 Astfel, susține că, examinarea cauzei contravenționale din 14 iunie 2016 a durat 4 luni și 11 zile, cu încălcarea termenului de 30 zile prevăzut de Codul Contravențional. Indică că, examinarea cauzei contravenționale din 14 iunie 2016 într-un termen de 4 luni și 11 zile, cade sub incidența Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Mai indică că, cauza contravențională din 14 iunie 2016, nu este dificilă din punct de vedere factologic sau juridic, nu prezintă nici o complexitate deoarece pe dosar participă doar Inspectoratul Național de Patrulare, în calitate de agent constatator și dânsul în calitate de contravenient. Pe dosar nu a fost necesar efectuarea unor acțiuni procedurale complexe cum ar fi audierea martorilor, audierea experților, specialiștilor, numirea expertizelor și alte acțiuni care ar împiedica luarea unei hotărâri definitive într-un termen rezonabil, în termen de 3 zile, prevăzut de art. 448 alin. (2) Cod contravențional să fie expediat dosarul în instanța de judecată și în termen de 30 zile prevăzut de art. 454 alin. (1) să fie judecată cauza.

Susține că, în calitate de reclamant dânsul a fost activ, s-a comportat în conformitate cu legislația în vigoare, a depus mai multe cereri, plângeri, prin care a insistat să fie informat despre deciziile adoptate, despre procesele-verbale cu privire la contravenție, despre ședințele de judecată, a întocmit și a prezentat în termenul stabilit de lege explicațiile, probe și alte documente necesare pentru soluționarea cauzei, iar tergiversarea examinării cauzei se datorează exclusiv comportamentului abuziv al angajaților Inspectoratului Național de Patrulare și a instanței de judecată, care intenționat au tergiversat examinarea cauzei contravenționale din 14 iunie 2016. Susține că, cauza contravențională din 14 iunie 2016 pentru el este extrem de importantă, întru-cât este vorba despre întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție vădit ilegal, cu date eronate, false, fiind aplicată o amendă pentru fapte pe care nu le-a comis.

Solicită reclamantul, constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale din 14 iunie 2016 și încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul său a sumei în mărime de 5 200 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 februarie 2017 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral și s-a încasat în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu prejudiciul moral în sumă de 500 lei, în rest pretențiile fiind respinse.

La 23 februarie 2017, Ministerul Justiției al RM a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată. 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017 s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al RM și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 februarie 2017. La 04 august 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei (f.d. 75). Iar, la 09 octombrie 2017 Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat în termen, în cazul în care copia deciziei instanței de apel a fost expediată participanților la proces la 04 august 2017 (f.d. 75), iar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia de către părți. În susținerea recursului, Ministerul Justiției al RM a invocat interpretarea în mod eronat a prevederilor legale de către instanțele ierarhic inferioare, or, perioada îndelungată de examinare a cauzei contravenționale nu poate fi imputată exclusiv instanței de judecată, părțile contribuind în mare măsură la durata procesului.

Menționează recurentul că, instanța de apel nu a reținut spre examinare argumentul ce ține de nedepunerea de către intimat în instanța de judecată a cererii de urgentare a examinării cauzei, în condițiile art. 192 Cod de procedură civilă, fapt care deduce pasivitatea acestuia la examinarea cauzei. Afirmă recurentul că, instanța de apel de asemenea nu a reținut spre examinare în întregime raportul motivat, în care este indicat că amânările în ședința de judecată au fost datorate comportamentului participanților la proces, iar instanța de judecată nu este legată de termenul stabilit de examinare a cauzei de 30 zile, în cazul în care participanții la proces dispun și de alte drepturi procesuale.

A mai invocat în recurs Ministerul Justiției al RM și faptul că instanțele de judecată au interpretat și aplicat eronat și normele de drept ce se referă la încasarea prejudiciului moral. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 13 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Gheorghe Străisteanu cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

3 Până la momentul examinării recursului, intimatul nu au depus referință la cererea de recurs declarată, prin care să-și exprime opinia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului menționează că, Ministerul Justiției al RM în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele 4 recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat 5