2ra-1304/18 — constatarea încălcării dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei

dosar nr. 2ra-1304/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (O. Cojocaru)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)

Î N C H E I E R E

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile și

repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a

menținut hotărârea din 19 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și

încasarea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 03 noiembrie 2016, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile și repararea

prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.

În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Străisteanu, a indicat că, la

23 ianuarie 2016, a depus la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, prin care a

solicitat constatarea încălcării dreptului la informație și repararea prejudiciului

material și moral.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a invocat că, judecătorul Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău, Vlah Ciprian, timp de 10 luni nu a convocat nici o

ședință de judecată, nu a executat decizia din 13 iunie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a dispus restituirea cauzei civile la rejudecare în instanța de

fond. La 15 iulie 2016, judecătorul, Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, Vlah

Ciprian, a emis o încheiere de restituire a cererii de chemare în judecată cu toate

înscrisurile anexate, care prin decizia din 27 octombrie 2017 a Curții de Apel

1

Chișinău a fost casată, cu restituirea cauzei în aceiași instanță pentru examinare în

fond.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a relatat că, încălcarea dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei civile din 23 ianuarie 2016, se datorează

exclusiv judecătorului Vlah Ciprian, care timp de 10 luni nu a convocat ședința de

judecată, nu a început examinarea cauzei și a inventat diferite motive de restituire

a cererii de chemare în judecată.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a menționat că, cerere de chemare în

judecată a fost înregistrată la 23 ianuarie 2016, iar încheierea de restituire a cererii

de chemare în judecată, cu înscrisurile anexate a fost emisă la 15 iulie 2016 peste

6 luni de zile.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a invocat că, termenul de examinare a

cauzei a depășit 10 luni de zile și instanța de judecată a avut un comportament

absolut pasiv, abuziv, în vederea pregătirii cauzei spre examinare în fond și

emiterea încheierilor judecătorești, în termenul stabilit de lege.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a indicat că, în cazul constatării

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, în mod obligatoriu se

repară și prejudiciul moral cauzat. Or, încasarea acestuia constituie o obligație

impusă prin lege.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a menționat că, prejudiciul moral este în

directă legătură cauzală cu acțiunile ilegale ale Ministerului Justiției al RM.

Reclamantul Gheorghe Străisteanu, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile din

23 ianuarie 2016, încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul său, a sumei în mărime de 5 500 lei cu

titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la examinarea în

termen rezonabil a cauzei civile din 23 ianuarie 2016 și emiterea încheierilor

judecătorești din 25 martie 2016, 18 aprilie 2016 și 15 iulie 2016.

Prin hotărârea din 19 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și încasarea

prejudiciului moral, s-a constat încălcarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la

examinarea în termen rezonabil a cauzei, s-a încasat din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu

prejudiciul moral în mărime de 500 lei. În rest pretenția lui Gheorghe Străisteanu

cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a respins.

Prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Ministerul Justiției al RM, s-a menținut hotărârea din

19 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Străisteanu împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului

moral.

La 26 martie 2018, Ministrul Justiției al RM, a declarat recurs împotriva

deciziei din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei decizii, prin care acțiunea lui Gheorghe Străisteanu să fie respinsă

integral.

2

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al RM, a indicat

că, consideră decizia instanței de apel neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Recurentul Ministerul Justiției al RM, a menționat că, concluzia instanței de

apel de respingere a apelului este eronată, deoarece perioada de examinare din

speța principală, pentru care se pretinde constatarea încălcării art. 6 din Convenție

și art. 2 din Legea nr. 87, nu poate fi imputată exclusiv instanței de judecată.

Conform raportului motivat se constată că cauza, în care se invocă încălcarea

dreptului la un proces rezonabil, a fost examinată cu respectarea drepturilor

tuturor participanților la proces, or instanța de judecată nu poate îngrădi alte

drepturi procesuale ale participanților, pe motiv că ulterior se va tergiversa

examinarea unei cauze.

Recurentul Ministerul Justiției al RM a invocat că, Legea nr. 87 din 21

aprilie 2011 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, operează cu noțiunea de

judecare a cauzei, iar în speța dedusă judecății, cauza a fost pusă pe rol, conform

raportului prezentat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani la 11 noiembrie

2016, prin urmare admiterea pretenției cu privire la încasarea prejudiciului moral

din contul bugetului de stat, nu este justificat prin probe.

Recurentul, a susținut că, toate argumentele invocate de instanța de fond, în

motivarea hotărârii poartă, doar un caracter declarativ, formal fără a dispune de

careva suport probatoriu și legal.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 21 februarie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 2978 (f. d.

92), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Ministerul Justiției al RM, la data de 26 martie 2018, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 30 mai 2018, în adresa intimatului Gheorghe Străisteanu, a fost expediată

copia recursului declarat de Ministerul Justiției al RM, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

Intimatul, Gheorghe Străisteanu, nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv, și nu au depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată

de Ministerul Justiției al RM.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al RM, în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

3

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Justiției al

RM, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de

apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al RM.

4

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

5