2ra-875/18 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-875/18 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: O. Ionașcu dosarul nr. 2ra-875/18
instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru
ÎNCHEIERE
16 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Gheorghe Străisteanu
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile și repararea
prejudiciului moral cauzat prin această încălcare
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018 prin care a
fost respins apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și menținută hotărârea
Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 30 mai 2017, prin care a fost respinsă
acțiunea
constată:
La 30 martie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării
dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile și repararea prejudiciului
moral cauzat prin această încălcare.
În motivarea acțiunii a invocat că la 4 septembrie 2013, a depus la
Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată în baza
prevederilor din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,
prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen
rezonabil a cauzei contravenționale din 2 aprilie 2013 și repararea prejudiciului
material și prejudiciului moral cauzat.
Relatează că la 10 februarie 2014, peste 6 luni de la data înregistrării
acțiunii, judecătorul a emis o hotărâre judecătorească prin care a constatat
încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contravenționale din
1
2 aprilie 2013 și a dispus încasarea de la bugetul de stat prin intermediul
Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu a sumei în
mărime de 500 lei cu titlu de prejudiciu moral.
Afirmă că la 27 mai 2014, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie prin
care a respins cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al RM cu menținerea
în vigoare a hotărârii primei instanțe.
Ca urmare, la 8 decembrie 2016, peste 2 ani și 7 luni de la data adoptării
deciziei instanței de apel, Ministerul Justiției al RM a depus recurs la Curtea
Supremă de Justiției împotriva hotărârii primei instanțe din 10 februarie 2014 și
deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2014.
Astfel, prin încheierea irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din
29 martie 2017 a fost declarat inadmisibil recursul înaintat de Ministerul Justiției al
RM.
Evidențiază că examinarea cauzei civile intentată în baza prevederilor din
Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, care urma să fie judecată în cel mult 3 luni, a
durat 3 ani și 7 luni, cu încălcarea gravă a termenului prevăzut de prevederile art. 4
din Legea menționată.
Obiectează că în cazul constatării încălcării dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei, în mod obligatoriu se repară și prejudiciul moral cauzat. Or,
încasarea acestuia constituie o obligație impusă prin lege.
Astfel, remarcă că prejudiciul moral este în directă legătură cu acțiunile
ilegale ale Ministerului Justiției al RM.
Își întemeiază pretențiile în baza prevederilor din Legea nr. 87 din
21 aprilie 2011, recomandările CEDO și a prevederilor din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Solicită admiterea acțiunii, constatarea faptului încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei civile din 4 septembrie 2013, care a durat 3
ani și 7 luni, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului
Justiției al RM în beneficiul lui a sumei în mărime de 10000 lei cu titlu de
prejudiciu moral cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la examinarea în termen
rezonabil a cauzei civile din 4 septembrie 2013.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 30 mai 2017 a fost
respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018 a fost respins
apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și menținută hotărârea primei instanțe.
La 15 martie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Gheorghe Străisteanu a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea integrală a hotărârii primei instanței și a deciziei recurate, rejudecarea
cauzei în instanța supremă, constatarea încălcării dreptului lui la judecarea în
termen rezonabil a cauzei civile din 4 septembrie 2013 și încasarea din contul
bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui a
sumei în mărime de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea
gravă a dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile din
4 septembrie 2013.
2
În motivarea recursului a invocat că actele judecătorești contestate cu recurs
sunt ilegale, emise contrar prevederilor legislației în vigoare și recomandărilor
Curții Supreme de Justiției și CEDO în cazuri similare.
Menționează că prima instanță, prin hotărârea din 30 mai 2017, a ignorat
toate probele prezentate, inclusiv și recomandările Curții Supreme de Justiției și
CEDO în cazuri cu situații similare.
Evidențiază că raportul prezentat de Ministerul Justiției al RM nu este
motivat și nici argumentat, fiind scris cu câteva fraze generale în care sunt
enumerate datele la care au fost emise hotărârile judecătorești, nefiind indicată
nicio măsură concretă care s-a întreprins timp de 3 ani și 7 luni pentru a examina
pricina civilă într-un termen rezonabil.
Obiectează că instanța de apel, prin decizia din 16 ianuarie 2018, nu s-a
expus asupra celor invocate în cererea de chemare în judecată din 30 martie 2017
și asupra celor indicate în cererea de apel din 31 martie 2017.
Remarcă că prin actele întocmite de Ministerul Justiției al RM și deciziile
emise de Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, care nu sunt întru
totul conforme cerințelor Curții Europene a Drepturilor Omului, îi este încălcat
grav dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile din
4 septembrie 2013.
Astfel, aceste acțiuni cad sub incidența prevederilor din Legea nr. 87 din
21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Reiterează că instanța de fond și instanța de apel nu au aplicat legea care
trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 15 martie 2018, în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Străisteanu
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Gheorghe Străisteanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Gheorghe Străisteanu ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de Gheorghe Străisteanu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecători Dumitru Mardari
Luiza Gafton
4