3ra-3/24 — Anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea autoritatii publice la emiterea unui act administrativ individual favorabil si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-3/24 — Anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea autoritatii publice la emiterea unui act administrativ individual favorabil si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Antoci

Alexandr, reprezentat de avocatul Dragoș Bogatu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Antoci Alexandr către Inspectoratului

General al Poliției privind anularea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-3/24

PIGD 2-22092668-01-3ra-03012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. I. Barbacaru

Curtea de Apel Chișinău – jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

30 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Antoci Alexandr, reprezentat

de avocatul Dragoș Bogatu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

reprezentant al reclamantului Antoci Alexandr, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând:

− anularea deciziei Inspectoratului General al Poliției prin care s-a refuzat angajarea lui

Antoci Alexandr în funcție;

− obligarea Inspectoratului General al Poliției să emită un act administrativ privind numirea

lui Antoci Alexandr în funcția de subofițer superior de sector al Sectorului de Poliție nr.

4 Codreanca din cadrul Inspectoratului de Poliție Strășeni al IGP, conform cererii depuse;

− încasarea de la Inspectoratul General al Poliției a tuturor cheltuielilor de judecată

suportate de reclamant.

Alexandr a depus o cerere adresată factorilor de decizie din cadrul Inspectoratului

General al Poliției, prin care a solicitat angajarea în funcția de subofițer superior de

sector al Sectorului de Poliție nr. 4 (Codreanca) din cadrul Inspectoratului de Poliție

Strășeni al IGP.

Inspectoratul General al Poliției se află în imposibilitatea de a emite actul

administrativ privind numirea sa în funcție. În susținerea acestei poziții, conducerea

Inspectoratului General al Poliției a indicat că singurul motiv al respingerii cererii

de angajare îl constituie cauza penală nr. 2019978051, pornită în temeiul art. 327

alin. (2) din Codul penal, în care reclamantul a avut calitatea de persoană vizată.

recunoscut că acesta a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că fapta imputată

nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, cererea de angajare a fost

respinsă prin raportare la prevederile art. 13 din Legea nr. 320/2012 privind

activitatea poliției și statutul polițistului. Potrivit acestui articol, în funcțiile publice

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pot fi angajate doar

persoanele care, printre alte condiții, au o reputație ireproșabilă. Din conținutul

scrisorii primite, rezultă că autoritatea a apreciat că reputația lui Antoci Alexandr

nu este ireproșabilă din cauza existenței anterior a cauzei penale, motiv pentru care

a fost refuzată readmiterea acestuia în cadrul organelor de poliție.

1

formulat, la data de 13 mai 2022, o cerere prealabilă în conformitate cu prevederile

art. 164 și art. 208 din Codul administrativ. Prin scrisoarea din 6 iunie 2022,

Secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, domnul Serghei Diaconu, a

respins cererea prealabilă, reiterând același motiv, respectiv existența urmăririi

penale care, între timp, fusese deja încetată prin scoaterea reclamantului de sub

urmărire penală.

al Poliției cu privire la cererea reclamantului privind angajarea în funcție este

neîntemeiată, nelegală și contravine drepturilor sale legale.

angajat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar având în vedere aptitudinile

sale profesionale și principiile personale, nu poate fi pusă la îndoială reputația sa

ireproșabilă. În ceea ce privește invocarea existenței unei cauze penale clasate ca

motiv pentru afectarea imaginii și reputației acestuia, s-a susținut că un asemenea

raționament este vădit neîntemeiat.

penală în cauza nr. 2019978051, având ca obiect săvârșirea, de către o persoană

publică, a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) din Codul penal – folosirea

intenționată a situației de serviciu. Cu toate acestea, în urma investigațiilor

efectuate, organele de urmărire penală au constatat lipsa elementelor constitutive

ale infracțiunii imputate lui Antoci Alexandr, iar prin ordonanța motivată din 4

iunie 2019, s-a dispus scoaterea acestuia de sub urmărire penală.

penală în temeiul unei cauze de reabilitare, fiind repus în totalitate în drepturile de

care beneficia anterior declanșării procesului penal, fără nicio excepție. Mai mult,

organul de urmărire penală a stabilit că fapta nu întrunește elementele unei

infracțiuni și că Antoci Alexandr nu poartă nicio vinovăție, ceea ce presupune, în

mod necesar, că reputația acestuia nu poate fi afectată de existența anterioară a

anchetei penale. Potrivit instituției juridice a reabilitării, se produce efectul de

înlăturare a tuturor incapacităților și decăderilor din drepturi, precum și restabilirea

deplină a reputației și statutului anterior al persoanei.

cererea de angajare a lui Antoci Alexandr, prin raportare la existența cauzei penale

clasate, este lipsit de justificare legală și contravine efectelor reabilitării.

încălcate flagrant mai multe drepturi fundamentale ale lui Antoci Alexandr,

garantate prin Constituție și alte acte normative incidente. De asemenea, prin

respingerea cererii de angajare în funcție, reclamantul a fost supus unui tratament

discriminatoriu din partea unei autorități publice, fapt interzis expres de art. 6 din

2

Legea nr. 121/2012 privind asigurarea egalității. Potrivit acestor dispoziții, orice

formă de discriminare este interzisă, iar promovarea unor politici sau săvârșirea

unor acțiuni ori inacțiuni care încalcă principiul egalității în drepturi trebuie

prevenite și sancționate de autoritățile publice competente, conform prevederilor

legale.

Inspectoratului General al Poliției de a refuza angajarea lui Antoci Alexandr este

vădit neîntemeiată și nelegală, motiv pentru care se impune anularea acesteia, cu

repunerea reclamantului în drepturile încălcate și obligarea autorității pârâte la

emiterea actului administrativ de numire în funcție, conform cererii formulate.

art. 209, 211 și 212 din Codul administrativ.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea de contencios administrativ, înaintată de către avocatul Dragoș Bogatu în

interesele lui Alexandr Antoci împotriva Inspectoratului General al Poliției cu

privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

favorabil, și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a admis parțial. S-a anulat decizia

Inspectoratului General al Poliției exprimată prin răspunsul nr.34/3-1536 din 21

aprilie 2022, precum și decizia exprimată prin răspunsul nr.44/22-2305 din 6 iunie

2022 adoptată în procedura prealabilă. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției

de a emite actul administrativ favorabil solicitat de către Alexandr Antoci conform

cererii din 10 martie 2022. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca

fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 27 aprilie 2023,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii. Iar, la 8 august

2023, Inspectoratul General al Poliției, a prezentat motivarea apelului.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 aprilie 2023 și s-a emis o

decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexandr

Antoci împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca neîntemeiată.

litigiu, astfel cum a fost formulat prin cererea de chemare în judecată și reiterat în

3

calea de atac exercitată, îl constituie dezacordul reclamantului Antoci Alexandr cu

decizia Inspectoratului General al Poliției prin care s-a refuzat numirea acestuia în

funcția de subofițer superior de sector al Sectorului de Poliție nr. 4 (Codreanca) din

cadrul Inspectoratului de Poliție Strășeni, motivat de faptul că nu ar întruni condiția

reputației ireproșabile, impusă pentru exercitarea funcțiilor publice cu statut

special.

pârâtă pentru refuzul angajării reclamantului constă în faptul că, potrivit

informațiilor furnizate de Procuratura Generală, la data de 22 februarie 2018 a fost

examinată cauza penală nr. 2019978051, pornită pe faptul transmiterii unei

fotografii ce conținea descifrarea comenzilor codificate utilizate de forțele de

ordine în contextul restabilirii ordinii publice, fapta fiind calificată sub aspectul

elementelor infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (2) lit. b¹) din Codul penal.

Ulterior, prin ordonanța emisă la data de 3 iunie 2019, în temeiul art. 275 pct. 3),

art. 284 alin. (2) pct. 2) și alin. (5), precum și art. 286 din Codul de procedură

penală, s-a dispus clasarea cauzei penale, reținându-se că fapta nu întrunește

elementele constitutive ale unei infracțiuni și, respectiv, scoaterea de sub urmărire

penală a lui Antoci Alexandr.

că, prin ordonanța procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Statnîi

Roman, emisă la data de 4 iunie 2019, în baza prevederilor art. 275 pct. 3), art. 284

alin. (2) pct. 2) și alin. (5), precum și art. 286 din Codul de procedură penală, s-a

dispus:

− scoaterea de sub urmărire penală a cetățeanului Antoci Alexandr în cauza penală

nr.2019978051, întrucât fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

− încetarea urmăririi penale și clasarea cauzei penale respective pentru același motiv (f.d.

15–21 dosar).

certitudine, în cadrul urmăririi penale, că Antoci Alexandr a remis unei persoane

terțe informații cu caracter restricționat, acțiunile acestuia nu pot fi încadrate în

prevederile art. 327 din Codul penal, întrucât nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii. […] Se constată lipsa elementelor obligatorii ale laturii obiective a

infracțiunii de abuz de serviciu – și anume urmările prejudiciabile –, precum și lipsa

laturii subiective – interesul material al făptuitorului.”

scoaterea de sub urmărire penală a cetățeanului Antoci Alexandr, în temeiul

inexistenței unei infracțiuni, s-a întemeiat pe constatarea lipsei elementelor

constitutive esențiale ale infracțiunii prevăzute la art. 327 din Codul penal,

respectiv: absența unei urmări prejudiciabile, în componenta laturii obiective; și

absența unui interes material, în componenta laturii subiective.

actul de conduită incriminat – a fost reținut, în sensul că cetățeanul Antoci Alexandr

4

a transmis unei persoane terțe informații cu caracter restricționat. Cu toate acestea,

întrucât această faptă nu a produs urmări prejudiciabile și nu a fost săvârșită în

scopul obținerii unui folos material, s-a apreciat că nu sunt întrunite condițiile

legale pentru atragerea răspunderii penale, ceea ce a determinat clasarea cauzei

penale și scoaterea persoanei de sub urmărire penală.

procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Statnîi Roman, din data de 4

iunie 2019, nu a fost contestată de reclamantul Antoci Alexandr în termenul și în

condițiile prevăzute de lege, ceea ce denotă că această ordonanță a fost acceptată

de către acesta, devenind definitivă.

reținută în sarcina reclamantului – constând în transmiterea unor informații cu

caracter restricționat (mai exact, comenzile codificate destinate utilizării în cazul

intervenției autorităților în contextul unor dezordini în masă) – comisă de către un

polițist, funcționar public cu statut special, constituie o acțiune care afectează

reputația acestuia în sensul art. 13 din Legea nr. 320/2012 privind activitatea

poliției și statutul polițistului, și, prin urmare, justifică în mod obiectiv calificarea

sa ca persoană ce nu întrunește condiția unei reputații ireproșabile.

aspiră reclamantul și luând în considerare exigențele ridicate privind reputația

persoanelor care candidează pentru funcții în cadrul poliției, instanța de apel a

reținut că Antoci Alexandr nu întrunește condiția imperativă a reputației

ireproșabile, prevăzută la art. 13 lit. h) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne.

Inspectoratului General al Poliției, potrivit cărora nu se impune stabilirea unei

definiții exprese a sintagmei „reputație ireproșabilă”, întrucât această noțiune

reflectă percepția publică asupra persoanei – modul în care o persoană, căreia nu i

se poate reproșa nicio conduită contrară normelor de integritate, este evaluată de

societate. Prin urmare, prerogativa de a aprecia dacă o persoană întrunește această

condiție la momentul numirii într-o funcție publică cu statut special revine

angajatorului, care, în limitele competenței sale, evaluează discreționar caracterul

ireproșabil al reputației candidatului.

actelor administrative individuale contestate, atât Inspectoratul General al Poliției,

cât și Ministerul Afacerilor Interne și-au exercitat dreptul discreționar cu

respectarea limitelor stabilite de lege, având în vedere faptele relevante. Întrucât

dreptul discreționar al autorității publice presupune posibilitatea de a alege între

mai multe soluții legale care corespund scopului urmărit de normele incidente,

Inspectoratul General al Poliției, deși a luat act de faptul că Antoci Alexandr a fost

5

scos de sub urmărire penală pe motivul inexistenței elementelor constitutive ale

infracțiunii, a apreciat că acesta nu întrunește condiția reputației ireproșabile.

asupra faptului că exercitarea funcției de polițist sau accesul în cadrul acesteia

presupune, în mod esențial, deținerea unei reputații ireproșabile și îndeplinirea unor

cerințe stricte privind integritatea, moralitatea și probitatea profesională, menite să

asigure și să consolideze încrederea publică în activitatea organelor de poliție.

Întrucât încrederea cetățenilor în corectitudinea și profesionalismul polițiștilor

constituie un element fundamental al „capitalului social”, aceasta fundamentează

legitimitatea și buna funcționare democratică a instituțiilor polițienești.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Bogatu a declarat recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

ARGUMENTELE RECURSULUI

contestă decizia instanței de apel, susținând că aceasta este arbitrară, nelegală și

rezultă dintr-o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, precum și din aplicarea

eronată a normelor de drept material. Se susține că instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, ignorând efectele juridice ale ordonanței de

scoatere de sub urmărire penală emisă în favoarea reclamantului.

temei de reabilitare, în sensul art. 284 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea

ce presupune repunerea sa în toate drepturile de care beneficia anterior și

imposibilitatea afectării reputației sale prin menționarea unei anchete penale

finalizate cu neînceperea sau încetarea urmăririi penale. În acest context, consideră

lipsită de logică și temei poziția instanței de apel, care face trimitere la existența

unei fapte materiale, fără a ține cont de faptul că aceasta nu întrunește condițiile

pentru atragerea răspunderii penale.

judecând cauza sub toate aspectele relevante și aplicând corect dispozițiile legale.

În schimb, instanța de apel a făcut o aplicare greșită a legii și a valorificat într-un

mod abuziv dreptul discreționar al autorității publice.

POZIȚIA INTIMATULUI

Poliției a solicitat declararea recursului inadmisibil.

6

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată avocatului Dragoș Bogatu la data de 18 noiembrie 2023, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat la dosar (f.d. 106).

termenul legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu

prevederile art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

7

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Alexandr, reprezentat de avocatul Dragoș Bogatu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

8

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Antoci Alexandr, reprezentat de avocatul

Dragoș Bogatu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Diana Stănilă

9