3ra-432/24 — anularea actului administrativ

3ra-432/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Vadim

Ciobanu în numele și interesele lui Marian Octavian,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Marian Octavian împotriva Inspectoratului General al

Poliției cu privire la anularea actului administrativ și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 06 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-432/24

NR. PIGD 2-22008976-01-3ra-20052024)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate. Invocarea declarativă a

faptului că decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,

02 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Vadim

Ciobanu în numele și interesele lui Marian Octavian

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, prin

care a solicitat anularea ordinului IGP nr.638ef. din 30 decembrie 2021 „Cu

privire la sancționarea disciplinară a șefului adjunct al Secției urmărire

penală a Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău, comisar Octavian Marian”, încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 5 000 lei.

General al Poliției nr. 638ef. din 30 decembrie 2021 „Сu privire la

sancționarea disciplinară a șefului adjunct al Secției urmărire penală a

Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de Poliție а mun. Chișinău,

comisar Octavian Marian”, s-a dispus: 1) Pentru încălcarea prevederilor art.

26 alin. (1) lit. e) din Legea 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului, art. 50 lit. n) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 9 alin.

(1) din Legea nr. 333/2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală, pct.

93 din Instrucțiunile referitoare la organizarea activității de urmărire penală

în cadrul Inspectoratului General al Poliției nr. 138/2013, pct. 7 subpct. 18)

și 19) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

409/2017 și pct. 36 lit. c), g) și i) din Instrucțiunea privind comportamentul

angajaților cu statut special din Inspectoratul General al Poliției al MAI,

aprobat prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 42/2014,

faptă manifestată prin nesubordonarea pe plan organizatoric conducătorului

instituției în cadrul căreia este constituit organul de urmărire penală,

neexecutarea Ordinului șefului Inspectoratului de poliție Botanica al

Direcției de poliție a mun. Chișinău nr.30/2021 privind aprobarea listei cu

birourile de serviciu și angajații repartizați în aceste birouri în cadrul

Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de poliție a mun. Chișinău din

23 noiembrie 2021, șeful adjunct al Secției urmărire penală a Inspectoratului

de poliție Botanica al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, comisar Octavian

1

Marian Anatolie se sancționează disciplinar cu avertisment; 2) Șeful adjunct

al Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției

de Politie a mun. Chișinău, comisar Octavian Marian Anatolie în termen de

trei zile din momentul aducerii la cunosțință a prezentului ordin, se va

conforma cerințelor Ordinului șefului Inspectoratului de poliție Botanica al

Direcției de poliție a mun. Chișinău nr.30/2021 și va prelua în scopul

exercitării atribuțiilor funcționale biroul nr. 14 din sediul subdiviziunii

indicate, cu predarea biroului nr. 23.

normele legale în baza căruia a fost emis ordinul Inspectoratului General al

Poliției nr. 638ef. din 30 decembrie 2021 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a șefului adjunct al Secției urmărire penală a Inspectoratului de

poliție Botanica al Direcției de Poliție а mun. Chișinău, comisar Octavian

Marian”, constată că ordinul a fost adoptat ilegal și urmează a fi anulat, din

raționamentele indicate infra.

prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea 320/2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, art. 50 lit. în) din Legea nr. 288/2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 333/2006 privind statutul ofițerului de

urmărire penală, pct. 93 din Instrucțiunile referitoare la organizarea

activității de urmărire penală în cadrul Inspectoratului General al Poliției nr.

138/2013, pct. 7 subpct. 18) și 19) din Statutul disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017 și pct. 36 lit. c), g) și i) din

Instrucțiunea privind comportamentul angajaților cu statut special din

Inspectorate General al Poliției al MAI, aprobat prin ordinul șefului

Inspectoratului General al Poliției nr. 42/2014.

comis careva abatere disciplinară și nu putea fi sancționat disciplinar.

manifestată prin – nesubordonarea pe plan organizatoric conducătorului

instituției în cadrul căreia este constituit organul de urmărire penală și anume

neexecutarea Ordinului șefului Inspectoratului de poliție Botanica al

Direcției de poliție a mun. Chișinău nr.30/2021 privind aprobarea listei cu

birourile de serviciu și angajații repartizați în aceste birouri în cadrul

Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de poliție a mun. Chișinău,

explică că ordinul respectiv a fost contestat de către reclamantul Marian

Octavian cu cerere prealabilă și cerere de suspendare a executării actului

administrativ individual, ulterior a fost contestat în instanța de judecată cu

2

cerere de chemare în judecată și cerere de suspendare a executării actului

administrativ individual. Or, potrivit art. 171 alin. (4) din Codul

administrativ, dacă se depune о cerere de suspendare a executării actului

administrativ individual acesta poate fi executat doar după soluționarea

cererii respective.

executării ordinului șefului Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de

poliție a mun. Chișinău nr.30/2021 privind aprobarea listei cu birourile de

serviciu și angajații repartizați în aceste birouri în cadrul Inspectoratului de

poliție Botanica al Direcției de poliție a mun. Chișinău, acesta putea fi

executat doar după soluționarea cererilor respective, ori aceste cereri încă nu

au fost soluționate.

Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de poliție a mun. Chișinău

nr.30/2021 și nu a încălcat prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea

320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art. 9 alin.

(1) din Legea nr. 333/2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală, pct.

93 din Instrucțiunile referitoare la organizarea activității de urmărire penală

în cadrul Inspectoratului General al Poliției nr. 138/2013 și pct. 7 subpct. 19)

din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

409/2017.

manifestarea unui comportament nepoliticos în cadrul ședințelor operative

din 23 noiembrie 2021, comunică că nici о normă legală nu reglementează

„comportamentul politicos”. Or, art. 50 lit. m) din Legea nr. 288/2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, indică că, funcționarul public cu statut special are

obligația să fie respectuos, cuviincios și corect în raporturile cu conducătorii,

colegii, subalternii. Iar pct. 7 subpct. 18) din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr, 409/2017, funcționarul este

obligat să fie respectuos, cuviincios și corect în raporturile cu superiorii,

colegii, subalternii.

pe reclamantul Marian Octavian să aibă un comportament politicos, iar

reclamantului i-a fost imputată о faptă, care de facto nu constituie încălcare

a obligațiilor legale. Cu atât mai mult, reclamantul Marian Octavian în cadrul

ședințelor operative din 23 noiembrie 2021 a avut un comportament

3

respectuos, cuviincios și corect și a acționat într-o manieră de evitare a

escaladării unui conflict iminent.

public la răspundere disciplinară este necesară întrunirea unor condiții: 1)

persoana trasă la răspundere trebuie să dețină calitatea de funcționar public;

2) respectivul funcționar să fi săvârșit о abatere disciplinară prescrisă de

lege; 3) fapta ilicită să producă un rezultat periculos; 4) să existe о legătură

de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos.

Răspunderea disciplinară poate fi angajată numai dacă sunt întrunite toate

elementele constitutive ale abaterii, iar absența oricăreia dintre ele face ca

abaterea și, pe cale de consecință, răspunderea să nu poată exista. La caz, în

urma acțiunilor lui Marian Octavian, nu a fost produs careva rezultat

periculos, respectiv acesta nu putea fi atras la răspundere disciplinară.

în mod ilegal a fost sancționat disciplinar cu avertisment.

constituită contrar prevederilor art. 59 alin. (4) din Legea nr. 158/2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public și pct. 10 din

Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11.03.2009.

în privința lui, nu a fost inclus, în mod obligatoriu, un reprezentant al

organului sindical din cadrul Inspectoratului General al Poliției sau un

reprezentant desemnat prin votul majorității funcționarilor publici din cadrul

Inspectoratului General al Poliției.

Poliției nr. 638ef. din 30 decembrie 2021 ,,Cu privire la sancționarea

disciplinară a șefului adjunct al Secției urmărire penală a Inspectoratului de

poliție Botanica al Direcției de Poliție а mun. Chișinău, comisar Octavian

Marian” este ilegal, deoarece nu a încălcat prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e)

din Legea 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

art. 50 lit. în) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 9 alin. (1) din Legea

nr. 333/2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală, pct. 93 din

Instrucțiunile referitoare la organizarea activității de urmărire penală în

cadrul Inspectoratului General al Poliției nr. 138/2013, pct. 7 subpct. 18) și

19) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

409/2017 și pet 36 lit. c), g) și i) din Instrucțiunea privind comportamentul

angajaților cu statut special din Inspectoratul General al Poliției al MAI,

4

aprobat prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 42/2014 și

a fost încălcată procedura legală la adoptarea a ordinului indicat, respectiv

se impune necesitatea anulării acestuia.

Codul administrativ, autoritatea publică nu este complet liberă în utilizarea

dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să se bazeze ре о

decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din

prevederile art. 137 alin. (1) din Codul administrate, potrivit căruia

autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal

stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

își exercite discreția fără erori discreționare. Or, scopul dreptului discreționar

conform esenței dispoziției art. 16 alin. (1) și 137 alin. (1) din Codul

administrativ, este de a permite autorității să răspundă flexibil la diversele

probleme ce apar în anumite domenii de administrare publică. În acest fel,

autoritatea publică poate adopta decizii individual în cadrul unui cadru legal,

făcând astfel posibilă realizarea unui echilibru între scopul legal abstract și

circumstanțele reale. În special, aceasta oferă loc pentru un test de celeritate

și echitate.

administrativ, ordinul contestat nu este motivat, în special reieșind din

poziția și explicațiile oferite de el.

General al Poliției, exprimată prin omisiunea de a lua în considerație toate

faptele relevante.

sale, faptul că Ordinul șefului Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției

de poliție a mun. Chișinău nr.30/2021 a fost contestat în modul stabilit și

reclamantul nu este obligat să-l execute.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Marian Octavian împotriva

Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea ordinului nr.638ef.

din 30.12.2021 „Cu privire la sancționarea disciplinară a șefului adjunct al

Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de

Poliție a mun. Chișinău, comisar Octavian Marian”, încasarea cheltuielilor

de asistență juridică în mărime de 5 000 lei.

5

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Ciobanu Vadim, a declarat cerere de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie

admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Marian Octavian și s-a menținut hotărârea din 29 iunie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

legală, fiind adoptată în baza unei aprecieri corecte a probelor și aplicării

juste a normelor legale.

sancționat disciplinar pentru refuzul de a se subordona pe plan organizatoric

și pentru neexecutarea ordinului de relocare a biroului, conform prevederilor

Legii nr. 320/2012 privind activitatea Poliției și statutul polițistului și altor

acte normative interne aplicabile. Sancțiunea disciplinară a fost emisă

conform procedurilor legale și respectând competențele autorităților

emitente.

Inspectoratului de Poliție Botanica, care dispunea relocarea în alt birou,

conform necesităților administrative. Refuzul de a executa acest ordin a

constituit o abatere disciplinară gravă, fiind contrară obligațiilor sale de

subordonare și respectare a deciziilor superiorilor.

ședințelor operative din 17 și 23 noiembrie 2021, ridicând tonul vocii și

părăsind ședința în mod ostentativ, ceea ce a fost confirmat de martorii

prezenți. Acest comportament a fost considerat de instanță ca fiind contrar

normelor de conduită profesională stabilite pentru funcționarii publici cu

statut special.

era obligat să execute ordinul de relocare în birou până la soluționarea cererii

de suspendare. Ordinul contestat de Marian Octavian a fost emis înainte de

depunerea cererii de suspendare, astfel încât acesta era obligat să îl respecte.

Rîșcani, a fost corectă și legală, fiind adoptată în baza unei aprecieri corecte

6

a probelor și aplicării juste a normelor legale. În consecință, hotărârea primei

instanțe a fost menținută integral.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Octavian Marian, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 martie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi prin care

acțiunea să fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

subliniază nelegalitatea sancțiunii, aplicarea incorectă a dreptului

discreționar și lipsa motivării hotărârilor instanțelor inferioare.

este esențial ca faptele imputate să producă un rezultat periculos. Conform

legislației în vigoare (HG 409/2017), orice sancțiune disciplinară trebuie să

fie justificată de consecințele grave ale faptelor. În speță, nu a fost produs

niciun astfel de rezultat, ceea ce face sancțiunea nelegală.

actului administrativ, acesta nu poate fi executat până la soluționarea cererii

respective. Ordinul contestat a fost emis fără a aștepta soluționarea cererii de

suspendare, încălcând art. 171 alin. (4) Cod administrativ. Această eroare

procedurală reprezintă un viciu major care invalidează sancțiunea.

în mod corespunzător, ignorând faptele relevante și aplicând sancțiunea în

mod arbitrar. Conform art. 16 Cod administrativ, dreptul discreționar trebuie

utilizat în conformitate cu scopul legii și fără erori evidente. În acest caz,

decizia a fost luată fără a ține cont de explicațiile și poziția reclamantului.

care să reglementeze comportamentul „politicos” în cadrul relațiilor de

serviciu. Recurentul susține că legislația în vigoare (inclusiv Legea nr.

288/2016) impune doar respectul și cuviința în raporturile cu superiorii și

colegii, fără a detalia ce ar constitui un comportament nepoliticos. Prin

urmare, sancționarea sa pe acest temei este nefondată.

încă de la început, întrucât comisia care a decis sancționarea sa nu a fost

constituită în conformitate cu normele prevăzute de lege. Aceasta reprezintă

7

o încălcare a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 158/2008, care reglementează

componența comisiilor disciplinare, invalidând astfel sancțiunea aplicată.

inferioare nu au oferit o motivare completă și clară a deciziilor. Hotărârea

primei instanțe și cea de apel au preluat fără analiză temeinică argumentele

părții adverse, fără a răspunde tuturor argumentelor și solicitărilor

reclamantului. Această lipsă de motivare contravine art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la o judecată

echitabilă.

POZIȚIA INTIMATULUI

a solicitat declararea recursului inadmisibil sau respingerea acestuia.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

8

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivată a instanței de apel a fost notificată participanților la proces, prin

intermediul poștei electronice (f.d.154), la 14 martie 2024. Cererea de recurs

a fost depusă la data de 10 mai 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

9

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

10

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de avocatul Vadim Ciobanu în

numele și interesele lui Octavian Marian.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11