3r-65/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- consecintele neindeplinirii cerintelor instantei de recurs. Achitarea taxei de timbru conditie obligatorie pentru punerea pe rol a recursului. Cerintele legale privind modul de semnare a cererii de recurs.
3r-65/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Evgheni
Iacușenco,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Evgheni Iacușenco împotriva
Inspectoratului General al Poliției, terț Iurie Rapeșco cu privire la
anularea actului administrativ,
împotriva încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3r-65/24
NR. PIGD 2-21053951-01-3r-12032024)
Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de recurs. Achitarea
taxei de timbru – condiție obligatorie pentru punerea pe rol a
recursului. Cerințele legale privind modul de semnare a cererii de
recurs.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu)
Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)
16 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Evgheni Iacușenco
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 aprilie 2021 Evgheni Iacușenco a depus cerere de chemare în
judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratul
General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil.
Prin încheierea protocolară din 20 martie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani a fost atras în proces în calitate de terț Iurie
Rapeșco.
Prin încheierea din 15 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost declarat inadmisibilă pretenția lui Evgheni Iacușenco cu
privire la încasarea prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 15 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Evgheni
Iacușenco.
La data de 22 iunie 2023 Evgheni Iacușenco a depus cerere de apel
împotriva hotărârii din 15 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea
unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. Totodată, apelantul a
menționat că motivarea apelului va fi prezentată după recepționarea hotărârii
motivate.
Prin încheierea din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
declarat inadmisibil apelul depus de Evgheni Iacușenco împotriva hotărârii
din 15 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că nu a
depus motivarea cererii de apel în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din
Codul administrativ.
La 02 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Evgheni
Iacușenco a depus recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 72 alin. (3) din Codul administrativ:
„Dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor
legale stabilite pentru un document electronic.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea
de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și
art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța
de judecată.
Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) –
h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași
acțiune.”
Art. 241 alin. (3) din Codul administrativ:
„Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
Art. 234 alin. (1) coroborat cu 241 alin. (3) din Codul administrativ:
„La cererea de recurs se anexează documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. e)
din Codul administrativ și anume dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru,
în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr. 213/2023.”
Art. 235 coroborat cu 241 alin. (3) din Codul administrativ:
„Dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 234 alin. (1),
judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă
recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se
consideră depusă la data inițială.”
2
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. f) coroborat cu 243 alin. (1) lit. a) din Codul
administrativ:
„Instanța de recurs examinează din oficiu admisibilitatea recursului. Recursul se
declară inadmisibil în special când: cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la
art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în
termenul stabilit de instanța de judecată.”
Art. 211 alin. (2) din Codul administrativ:
„Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul
lui legal ori împuternicit.”
Art. 212 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ:
„La cererea de chemare în judecată se anexează: dovada achitării taxei de stat și/sau
a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr. 213/2023.”
Art. 213 din Codul administrativ:
„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1)
și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru
înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”
Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
Art. 2 din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele
fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,
precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile
prevăzute de prezenta lege. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici
nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul.
Prin derogare de la alin. (1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și
instituțiile publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul
de stat.
3
Taxa de timbru constituie 200 de lei.”
Art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023:
„Se impune taxă de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile
reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și
alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor
executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de
judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.”
Art. 43 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de
încredere nr. 124 din 19 mai 2022:
„Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ
următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de
persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul
echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura
electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului
sigiliului electronic indicat în document.”
Art. 40 alin. (1) și (7) din Legea privind identificarea electronică și
serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022:
„Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat,
după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură
olografă, iar modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor
judiciare este reglementat de legislația procesuală, făcându-se astfel trimitere la
prevederile art. 171 din Codul de procedură civilă, ce reglementează condițiile depunerii
cererilor în instanțele judecătorești, prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor.”
Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 111 alin. (1) din
Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.”
Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or
în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau
la care încetează operațiunile respective.”
4
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Fiind examinată, din oficiu, chestiunea cu privire la respectarea
condițiilor de formă a cererii de recurs depuse, prin încheierea din 25 aprilie
2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a acordat recurentului Evgheni
Iacușenco termen până la data de 10 mai 2024, pentru prezentarea, la Curtea
Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a
documentului în original, care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de
200 de lei și a cererii de recurs semnate electronic sau pe suport de hârtie
semnate olograf. S-a explicat recurentului Evgheni Iacușenco că, în cazul în
care acesta va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea se va
considera depusă la data inițială. S-a explicat recurentului Evgheni Iacușenco
că, în cazul în care acesta nu va înlătura neajunsurile în termenul stabilit,
cererea de recurs va fi declarată inadmisibilă.
Încheierea nominalizată a fost expediată lui Evgheni Iacușenco, prin
intermediul poștei electronice la adresa „jeneaiak@rambler.ru” la data de 30
aprilie 2024. Anume de pe această adresă electronică recurentul a expediat
recursul la 02 martie 2024 (f.d. 146).
Completul de judecată menționează că distinct acestor circumstanțe,
recurentul Evgheni Iacușenco până la data și ora stabilită de către Curtea
Supremă de Justiție nu a prezentat documentul în original, care confirmă
achitarea taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei, pentru depunerea
recursului împotriva încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău și cererea de recurs semnată electronic sau pe suport de hârtie
semnată olograf, nici până la data examinării recursului.
Contrar prevederilor legale citate supra, recurentul Evgheni Iacușenco
nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Evgheni Iacușenco
împotriva încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, din
motiv că aceasta a fost depusă fără a aplicarea semnăturii olografe sau
electronică avansată calificată, contrar prevederilor art. 171 din Codul de
procedură civilă și art. 40, 43 din Legea privind identificarea electronică și
serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022, și fără a prezenta documentul
în original, care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200 de lei la
5
depunerea cererii de recurs, ceea ce generează drept consecință declararea
recursului depus de către acesta ca inadmisibil în temeiul art. 243 alin. (1)
lit. a) coroborat cu art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ.
Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de
instanță, îi revine în exclusivitate recurentului Evgheni Iacușenco, care nu a
efectuat nicio acțiune procesuală, după cum sugerează și jurisprudența
CEDO, de a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a lichida
neajunsurile în termenul procedural, manifestând în acest sens un
comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Evgheni Iacușenco împotriva
încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6