3r-25/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-25/23 2-21124894-01-3r-26012023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 22 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul depus de Serghei Gherman și Vladislav Brailean în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Gherman și Vladislav Brailean împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Serghei Gherman și Vladislav Brailean împotriva hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ c o n s t a t ă : La 20 august 2021, Serghei Gherman și Vladislav Brailean, reprezentați de avocatul stagiar Alexandru Guigov au depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 10, 11, 17, 23, 39, 137, 140, 206 Cod administrativ, art. 3, 107, 110, 111 Cod penal, art. 4, 5, 27, 28, 33, 63, 85, 117, 166, 167, 174, 175 Cod de procedură civilă, au solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) anularea deciziei nr. 34/17-4784 din 23 iunie 2021 și a deciziei nr. 34/2-2479 din 20 iulie 2021, emise în privința lui Serghei Gherman; 3) anularea deciziei nr. 34/17-5307 din 12 iulie 2021, deciziei nr. 34/17-B-869/21 din 5 august 2021 și a deciziei nr. 34/2-2699 din 10 august 2021, emise în privința lui Vladislav Brailean; 4) obligarea Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției de a emite actele administrative individuale favorabile conform legislației în vigoare; 5) încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Serghei Gherman și 1 Vladislav Brailean împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea deciziei nr. 34/17-4784 din 23 iunie 2021 și deciziei nr. 34/2-2479 din 20 iulie 2021 emise în privința lui Serghei Gherman, anularea deciziei nr. 34/17- 5307 din 12 iulie 2021, deciziei cu nr. 34/17- B-869/21 din 05 august 2021 și deciziei cu nr. 34/2-2699 din 10 august 2021, emise în privința lui Vladislav Brailean, obligarea Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției de a emite actele administrative individuale favorabile conform legislației în vigoare, compensarea cheltuielilor de judecată.

La 4 iulie 2022, Serghei Gherman și Vladislav Brailean, reprezentați de avocatul stagiar Alexandru Guigov au depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. Iar la 16 decembrie 2022, Serghei Gherman și Vladislav Brailean au prezentat motivarea apelului, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Serghei Gherman și Vladislav Brailean împotriva hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

La 17 ianuarie 2023, Serghei Gherman și Vladislav Brailean au depus recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii recurate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului Serghei Gherman și Vladislav Brailean au invocat că nu sunt de acord cu concluzia instanței de apel, precum că hotărârea motivată a primei instanțe le-a fost notificată la 08 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, întrucât la actele cauzei există o recipisă, prin care se confirmă că Serghei Gherman, a luat cunoștință de copia hotărârii motivate la 30 noiembrie 2022. Au menționat că, după depunerea apelului nemotivat la 14 iunie 2022, se informau periodic dacă a fost sau nu emisă hotărârea motivată pentru a prezenta partea motivată a apelului declarat.

Astfel, au indicat că tocmai la data de 30 noiembrie 2022, adresându-se personal la instanța de judecată, Serghei Gherman a primit hotărârea motivată. Au susținut că nu au comunicat și nu au solicitat instanței de judecată comunicarea prin intermediul poștei electronice. Totodată, nu au solicitat niciodată ca modalitatea principală de comunicare să fie poșta electronică. Dimpotrivă, au indicat în antetul cererilor depuse în adresa instanței de judecate, în primul rând, adresa fizică la care domiciliază și unde pot recepționa actele de procedură. De asemenea, au comunicat că pentru probarea notificării, nu este suficient doar extrasul din corespondența electronică, întrucât acesta nu conține confirmarea recepționării mesajului.

Astfel, aceasta nu garantează că mesajul a ajuns la destinatar, iar destinatarul îl poate vizualiza. Or, de la destinatar nu există un răspuns de confirmare a recepționării mesajului, deoarece nu a fost primit. În concluzie, au considerat că pretinsul extras din corespondența electronică, nu este o dovadă certă, corectă și esențială care ar putea demonstra sigur că notificarea a ajuns la destinatar, această situație nefiind compatibilă cu respectarea garanțiilor 2 unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Au invocat că, notificarea executată într-un mod necorespunzător nu poate fi luată în considerare la calcularea termenelor de procedură.

Or, în cazul din speță, urmează a fi luat în considerare termenul notificării, din momentul aducerii la cunoștință a hotărârii motivate conform recipisei din dosar, adică data de 30 noiembrie 2022. Conform art. 241 alin. (1) Cod administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Iar, în conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 21 decembrie 2022. Copia încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Serghei Gherman și Vladislav Brailean la 04 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică – mapallex@gmail.com, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică a Curții de de Apel Chișinău, anexat la actele cauzei (f. d. 146). Astfel, instanța de recurs consideră că Serghei Gherman și Vladislav Brailean s-au conformat prevederilor legale și au respectat termenul instituit de legiuitor la art. 242 Cod administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Potrivit art. 191 alin. (5) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inoportună invitarea părților la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia și participanții la proces nu au solicitat examinarea recursului în ședința de judecată.

La 27 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției copia recursului depus de Serghei Gherman și Vladislav Brailean împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 154). Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a recursului.

Din actele cauzei rezultă cu certitudine că prin hotărârea din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Serghei Gherman și Vladislav Brailean împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 107, 115-127).

Dispozitivul hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a fost notificat la 15 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, lui Serghei Gherman și Vladislav Brailean și avocatului stagiar Alexandru Guigov, care le reprezintă interesele, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, anexat la actele cauzei (f. d. 109). Cert este și faptul că la 4 iulie 2022, Serghei Gherman și Vladislav Brailean, reprezentați de avocatul stagiar Alexandru Guigov au depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani (f. d. 113-114). Tot materialele cauzei atestă că la 16 decembrie 2022, Serghei Gherman și Vladislav Brailean au prezentat motivarea apelului, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f. d. 133-142).

Prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Serghei Gherman și Vladislav Brailean împotriva hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău (f. d. 143-145). Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată ca justificată concluzia Curții de Apel Chișinău de declarare a apelului inadmisibil. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) Cod administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Cu referire la normele legale enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea motivată din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a fost notificată la data 08 noiembrie 2022 lui Serghei Gherman și lui Vladislav Brailean la adresa electronică mapallex@gmail.com și avocatului stagiar Alexandru Guigov la adresa electronică allexander.g@gmail.com , fapt ce se atestă prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 128). 4 La acest capitol, instanța de recurs scoate în evidență că respectivele adrese electronice nominalizate au fost inserate de către Serghei Gherman și Vladislav Brailean în cererea de chemare în judecată, cererea cu privire la atragerea în proces a OP „Combat-Service” SRL în calitate de intervenient accesoriu, cererea de recurs împotriva încheierii din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, cererea de amânare din 04 aprilie 2022, cererea de apel nemotivată, cererea de apel motivată, inclusiv și în cererea de recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt care atestă că Serghei Gherman și Vladislav Brailean și-au dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice (f. d. 4, 58, 66,

92,113,133, 149). Distinct de aceste constatări, este indubitabil că termenul de depunere a apelului motivat, prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a început să curgă pentru Serghei Gherman și Vladislav Brailean de la data de 09 noiembrie 2022, ziua imediat următoare notificării hotărârii motivate a primei instanțe și a expirat la data de 08 decembrie 2022. Cu toate acestea, Serghei Gherman și Vladislav Brailean nu au prezentat instanței motivarea apelului, motiv din care instanța de apel corect a ajuns la concluzia declarării inadmisibilității acestuia, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

Mai cu seamă că însuși Serghei Gherman și Vladislav Brailean, depunând cererea de apel nemotivată, prin conținutul acesteia și-au rezervat dreptul de a prezenta motivarea apelului după recepționarea hotărârii motivate a primei instanțe (f. d. 114). În acest context, instanța de recurs remarcă că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr- o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. La caz, Serghei Gherman și Vladislav Brailean nu și-au valorificat corespunzător dreptul procedural respectiv și nu au depus motivarea apelului în termenul prevăzut de lege. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. 5 Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează în exclusivitate comportamentului necorespunzător al lui Serghei Gherman și Vladislav Brailean, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. Contrar acestor prevederi legale, Serghei Gherman și Vladislav Brailean nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen imperativ prevăzut de lege.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că examinând admisibilitatea apelului la data de 21 decembrie 2022, instanța de apel întemeiat a conchis ca incidente cazului prevederile art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, ca urmare, întemeiat declarând ca fiind inadmisibil apelul depus de Serghei Gherman și Vladislav Brailean.

În contextul expus, instanța de recurs va respinge argumentul recurenților în sensul că Serghei Gherman, a luat cunoștință cu hotărârea motivată la 30 noiembrie 2022, or, în speță s-a constatat indubitabil că notificarea hotărârii motivate a primei instanțe, s-a efectuat la data de 08 noiembrie 2022 prin intermediul poștei electronice (f. d. 128). Iar faptul că adresa electronică la care a avut loc această notificare a fost folosită în permanență de către Serghei Gherman și Vladislav Brailean pe parcursul examinării cauzei în raport cu instanțele de judecată, resping și argumentul recurenților precum că dânșii nu au solicitat niciodată ca modalitatea principală de comunicare să fie efectuată prin intermediul poștei electronice.

Referitor la argumentul recurenților, precum că pentru probarea notificării, nu este suficient doar extrasul din corespondența electronică, întrucât acesta nu conține confirmarea recepționării mesajului, instanța de recurs relevă că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități.

Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de judecată demonstrează incontestabil că hotărârea motivată din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a fost expediată și adusă la cunoștință lui Serghei Gherman și Vladislav Brailean.

Astfel fiind, instanța de recurs va nota că notificarea de către Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani a recurenților prin transmiterea unui mesaj electronic, corespunde prevederilor legale menționate supra și scopului unei bune administrări a 6 justiției, fiind urmărit interesul public al economiei de resurse financiare și eficienței (a se vedea Hotărârea Curții Constituționale nr. 8 din 26 aprilie 2018, parag. 63 sau nr. 7 din 19 martie 2019, parag.

39). Pe de altă parte, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va reține și faptul că din actele cauzei rezultă cu certitudine că la data de 12 august 2021, Serghei Gherman a încheiat contractul de asistență juridică nr. 12/08/21-2 cu avocatul stagiar Alexandru Guigov, fapt confirmat prin mandatul seria MAS nr. 030718 și tot în acea zi, Vladislav Brailean a încheiat contractul de asistență juridică nr. 12/08/21-1 cu avocatul stagiar Alexandru Guigov, fapt confirmat prin mandatul seria MAS nr. 030720 (f. d. 2, 3). Potrivit art. 98 alin. (1) Cod administrativ, dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

Conform art. 45 alin. (1) din Codul administrativ, persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor. Respectiv, instanța de recurs notează că de la momentul notificării avocatului stagiar Alexandru Guigov la 08 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice a hotărârii motivate din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, avocatul stagiar Alexandru Guigov a avut obligația să comunice reprezentaților săi copia actului judecătoresc, pentru ca Serghei Gherman și Vladislav Brailean să facă uz de drepturile sale procedurale și să depună motivarea apelului, în interiorul termenului. Or, art. 47 alin. (3) Cod administrativ, statuează că culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

La fel, potrivit art. 65 alin. (1) Cod administrative, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Nu mai puțin important la caz este de învederat că, potrivit portalului național al instanțelor de judecată rezultă că hotărârea motivată din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la data de 10 octombrie 2022 Cele menționate mai sus atestă legalitatea încheierii din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Serghei Gherman și Vladislav Brailean împotriva hotărârii din 14 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

În această ordine de idei se constată că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în 7 restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut.

În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spania], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticile invocate de către recurenți sunt nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de Serghei Gherman și Vladislav Brailean. Se menține încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Gherman și Vladislav Brailean împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 8