3ra-172/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- instanta de apel nu a oferit o motivare suficientă hotărârii
3ra-172/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Inspectoratul General al Poliției,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Cioban Alexandr împotriva Ministerului Afacerilor Interne,
Inspectoratului General al Poliției privind anularea ordinului de sancționare
disciplinară,
împotriva deciziei din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-172/24)
NR. PIGD (2-22060555-01-3ra-15022024)
Instanța de apel nu a furnizat o motivare adecvată și clară la toate argumentele și
circumstanțele invocate
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Ciumac,
Instanța de apel : G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan
20 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Inspectoratul General al
Poliției,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 aprilie 2022, Cioban Alexandr a depus acțiunea în contencios
administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al
Poliției privind anularea ordinului de sancționare disciplinară.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 15 aprilie 2022, conform ordinului
nr.178ef. a fost sancționat disciplinar cu retrogradare cu un grad special. Motivele
retrogradării, efectuarea anchetei de serviciu la 16 martie 2022, de către conducerea
Inspectoratului General al Politiei, în temeiul raportului șefului Secției comunicare
și protocol, inspector principal Fetco-Cupeț Diana.
În cadrul anchetei de serviciu, s-a stabilit că la 15 martie 2022, angajații
Inspectoratului General al Poliției din cadrul Secției comunicare și protocol,
acționând conform atribuțiilor funcționale, au mediatizat prin intermediul
mijloacelor de informare electronice din rețeaua Internet, comunicatul de presă
privind cazurile de conducere a mijloacelor de transport de către șoferii în stare de
ebrietate constatate în perioada ultimelor 24 de ore, care conțin în sine inclusiv
acțiunile lui Capsamun Vitalie suspectat de comiterea unor acțiuni similare.
Fapta de săvârșirea căreia este bănuit Capsamun Vitali, a fost înregistrată în
Registrul nr.1 din cadrul Inspectoratului de poliție Comrat al Direcției de poliție
UTA Gagauzia din 15 martie 2022, iar în prezent este examinată în cadrul cauzei
penale pornită conform componenței de infracțiune prevăzute de art.264/1 alin. (3)
Cod penal, adică refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de
transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii
stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul
acestui examen medical.
S-a menționat că, în asemenea condiții, la 16 martie 2022, ora 10.24 și
respectiv la 10.30, reclamantul a contactat telefonic șefului Secției comunicare și
protocol, inspector principal Fetco-Cupeț Diana și ofițerul principal al Serviciului
comunicare și protocol din cadrul Inspectoratului național de securitate publică,
inspector principal Golovco Natalia, cărora le-a cerut să modifice conținutul
1
comunicatului de presă în partea ce-1 vizează pe Capsamun Vitali, prin publicarea
unei dezmințiri privind pretinsa neconfirmare a stării de ebrietate în cazul ultimului
sau, să lichideze postarea respectivă din rețea.
În aceste sens, i s-a înaintat implicarea neîntemeiată și contrar atribuțiilor
funcțional deținute la soluționarea situației respective, în lipsa unor petiții oficial
înregistrate până la acel moment din partea lui Capsamun Vitali, motivandu-i
acțiunile reclamantului prin rezultatele unei testări alcooscopice efectuate ulterior,
potrivit rezultatelor căreia, în cazul ultimului nu a fost constatată starea de ebrietate.
Totodată, în cadrul desfășurării anchetei de serviciu, a depus explicații
precum că, a recunoscut faptele propriu-zise în raport cu angajații Fetco-Cupeț Diana
și Golovco Natalia, însă a negat intenția de a comite fapta ilegală cu aceasta,
comunicând în acest sens precum că nu a reușit să asigure înregistrarea plângerii lui
Capsamun Vitali, în modul stabilit.
În același timp, chiar și dacă a fost primită decizia de a fi sancționat
disciplinar, consideră că, sancțiunea disciplinară aplicată și anume retrogradarea cu
un grad special este prea aspră și putea fi mai blândă, ținând cont de faptul că pe
parcursul activității nu a fost sancționat disciplinar niciodată și a activat conștiincios,
conform legii, și a fost stimulat și premiat de mai multe ori.
Subsidiar, consideră că, fapta săvârșită de reclamant nu atrage după sine
careva consecințe, dar prin aceasta a vrut să aplaneze careva situații de conflict care
ar putea apărea pe viitor, deoarece situația ce ține de testarea ulterioară a lui
Capsamun Vitali și neconstatarea stării de ebrietate ar fi generat condiții de
informare eronată pe marginea cazului acestuia.
Reclamantul a solicitat anularea actului administrativ individual ca fiind unul
ilegal și defavorabil, și anume, anularea ordinului nr.178ef. din 15 aprilie 2022 cu
privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Cioban Alexandr, potrivit
căruia a fost retrogradat cu un grad special.
Prin hotărârea din 1 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea în contencios administrativ depusă de Alexandr Cioban împotriva
Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției privind anularea
ordinului de sancționare disciplinară, s-a respins ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 decembrie 2022, Cioban
Alexandr a declarat apel asupra hotărârii din 1 decembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin decizia din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Cioban Alexandr.
S-a casat hotărârea din 01 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, și s-a emis o decizie nouă potrivit căreia acțiunea în contencios
administrativ depusă de Alexandr Cioban împotriva Ministerului Afacerilor Interne,
2
Inspectoratului General al Poliției privind anularea ordinului de sancționare
disciplinară, s-a admis.
S-a anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.178ef. din 15 aprilie
2022 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul Direcției de
poliție a UTA Găgăuzia, inspector principal Cioban Alexandr”.
La 14 decembrie 2023, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs
nemotivat împotriva deciziei din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
La 13 martie 2024, Inspectoratul General al Poliției a depus recursul motivat.
În motivarea recursului a susținut că, soluția instanței de apel este eronată.
Instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei.
Argumentul lui Cioban Alexandr potrivit căreia sancțiunea disciplinară
aplicată este prea severă este neîntemeiată, deoarece angajatorul are dreptul de a
stabili vinovăția pentru abaterea disciplinară comisă și de a impune o sancțiune
disciplinară la discreția sa, în funcție de gravitatea abaterii.
Comiterea abaterii disciplinare constatată a fost posibilă exclusiv în condițiile
și din cauza atitudinii ignorante față de cerințele cadrului normativ incident asupra
disciplinei de serviciu, lipsei de responsabilitate în raport cu regimul de interdicții
stabilit în activitatea funcționarului public cu statut special și normele deontologie
profesională, admis de către Cioban Alexandr, fapt din care rezultă necesitatea
intervenției de ordin disciplinar în scopul excluderii și neadmiterii pentru viitor a
unor abateri similare de către polițistul vizat.
Recurentul a susținut că, actul administrativ a fost emis cu respectarea
rigorilor Codului administrativ, fiind motivat în fond, având la bază o procedură
administrativă sub formă de anchetă de serviciu legal desfășurată și cu administrarea
probelor concludente ce demonstrează cu certitudine culpa polițistului Cioban
Alexandr.
Astfel, consideră recurenta că soluția instanței este bazată pe interpretarea
eronată a prevederilor legale cu caracter special, instanța nu a stabilit corect
circumstanțele relevante pentru cauză, iar probele prezentate de părți nu au fost
apreciate în modul corespunzător, litigiul nefiind soluționat în conformitate cu
dreptul material și procedural aplicabil speței.
Prin referința depusă la 7 februarie 2025, Cioban Alexandr a pledat pentru
respingerea recursului ca vădit neîntemeiat susținând că decizia instanței de apel este
adoptată cu aplicarea corectă a legii materiale.
LEGISLAȚIA PERTINENTĂ
3
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
”(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului
în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de
recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din
3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un
complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
”Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la
proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul
poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la
recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
4
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii: b) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare
în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs”.
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.”
Art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea privind funcționarul public cu statut special
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016:
”Funcționarului public cu statut special îi este interzis să abuzeze de calitatea sa oficială și
să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcției sau al instituției din care
face parte”.
Art. 57 din privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016:
”Se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut
special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative,
restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa
postului.”
Articolul 58 din Legea din privind funcționarul public cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016:
”(1) În funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu
statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) mustrare aspră;
d) retrogradare cu un grad special;
e) retrogradare în funcție;
f) concediere din funcția publică cu statut special.
(2) Sancțiunile aplicate se iau în vedere la evaluarea performanțelor profesionale, acordarea
gradelor speciale, promovare și recompensare, cu excepția situației în care efectele lor au fost
stinse ori acestea au fost ridicate ca recompensă în condițiile prezentei legi.”
Potrivit pct.4 subpct. 11) din Codul de etică și deontologie al funcționarului
public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.629/2017, conduita profesională a funcționarului public cu
statut special se bazează pe următoarele principii:
5
”loialitatea - obligația de a servi cu bună-credință instituția în care activează, precum și
interesele legitime ale cetățenilor, de a se abține de la orice act sau faptă care poate prejudicia
imaginea, prestigiul sau interesele legale ale instituției.”
Pct.7 subpct.2), 5), 7), 8), 9) stabilește că:
”funcționarul public cu statut special este obligat: să respecte disciplina de serviciu; să
promoveze cultura de serviciu, respectul și ajutorul reciproc; să fie disciplinat și vigilent, să
manifeste inițiativă și perseverență, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii competente,
corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu; să respecte principiile, normele și regulile
activității profesionale; să promoveze și să consolideze prin propria prestație imaginea publică a
instituției pe care o reprezintă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului la data de 9 februarie 2024, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar
(f.d.136).
Cererea de recurs a fost depusă la 13 martie 2024. Astfel, că recursul este
depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Materialele cauzei atestă că, Cioban Alexandr a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției prin care a solicitat
anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.178ef. din 15 aprilie 2022
„Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul Direcției de poliție
a UTA Găgăuzia, inspector principal Cioban Alexandr”.
Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 1 decembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a respins acțiunea în contencios administrativ
depusă de Cioban Alexandr.
Curtea de apel prin decizia din 5 decembrie 2023 a admis apelul declarat de
Cioban Alexandr, a casat hotărârea din 1 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, și a emis o decizie nouă potrivit căreia a anulat ordinul
Inspectoratului General al Poliției nr.178ef. din 15 aprilie 2022 „Cu privire la
sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul Direcției de poliție a UTA
Găgăuzia, inspector principal Cioban Alexandr”.
Instanța de apel a notat că, autoritatea publică nu și-a îndeplinit obligația de
a motiva în fapt actul administrativ contestat. Inspectoratul General al Poliției nu a
dat nici o apreciere petiției înregistrate de Capsamun Vitali și argumentelor
apelantului expuse în cadrul anchetei în care a indicat că petiția era deja recepționată,
6
însă nu se realizaseră procedura de înregistrare a petiției lui Capsamun Vitali în
modul stabilit mai devreme.
De asemenea, a reținut că, autoritatea publică urma să verifice în cadrul
activității administrative desfășurate, inclusiv în cadrul anchetei de serviciu să
cerceteze starea de fapt și de drept într-o manieră obiectivă, obiectiv acordând o
analiză a tuturor circumstanțelor cazului inclusiv poziției expusă de funcționar și
motivelor indicate de către acesta. Să verifice dacă acestea au fost săvârșite cu
intenția de a interveni într-un mod ilegal în situația concretă – și aceasta în vederea
identificării laturei obiective și subiective ale faptei acestuia sub aspectul întrunirii
componenței de abatere disciplinară imputată.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Completul de judecată
ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta
prezintă deficiențe în motivare. Conform prevederilor art. 239 din Codul procedură
civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își
întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe
probele cercetate în ședință de judecată.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele
prezentate, la caz instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
de părți, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă.
Art.118 alin. (1) Cod administrative prevede că, motivarea este operațiunea
administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act
administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt
pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea
deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care
autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie
să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.
Deci, motivarea actului administrativ reprezintă o cerință esențială în dreptul
administrativ, care impune autorităților publice să explice rațiunile și temeiurile
juridice sau factuale pe care se bazează actului. Asigură transparența în procesul
decizional, permițând persoanei să înțeleagă cum și de ce s-a luat o anumită decizie,
care sunt măsurile dispuse prin acesta precum și care au fost considerentele esențiale
de fapt și de drept care au stat la baza luării respectivelor măsuri.
În cazul de față, analizând actele dosarului, care au stat la baza emiterii
ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.178ef. din 15 aprilie 2022 „Cu privire
la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul Direcției de poliție a UTA
Găgăuzia, inspector principal Cioban Alexandr”, prin prisma motivelor de
nelegalitate invocate de reclamant și prin prisma prevederilor Codului administrativ,
7
Completul de judecată conchide că, decizia instanței de apel este rezultatul unei
interpretări și aplicări eronate a dispozițiilor legale.
Potrivit anchetei de serviciu Cioban Alexandr a efectuat apelurile telefonice
către Natalia Golovco - ofițerul de presă al Inspectoratului național securirate
publică și lui Diana Fetco-Cupeț - șefului al Secției comunicare și protocol al
Inspectoratului General al Poliției, cărora le-a solicitat eliminarea informației în
privința lui Capsamun Vitalii la 16.03.2022, ora 10:24, adică în dimineața aceleiași
zile.
Capsamun Vitalii, persoana suspectată de conducerea mijlocului de transport
în stare de ebrietate, a înregistrat plângeri privind dezmințirea informației la
16.03.2022 ora 20:45 și 21:01, adică în seara zilei de 16.03.2022.
Chiar și în ipoteza depunerii de către Capsamun Vitalii a plângerii înainte ca
Cioban Alexandr să contacteze angajații responsabili de relații cu publicul, oricum
aceasta nu-i oferea nici un drept să ”intervină” pe lângă colegii săi.
Statuând că Cioban Alexandr nu a comis nici o abatere disciplinară, instanța
de apel a desconsiderat complet prevederile art.52 alin. (1) lit. b) din Legea privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr.
288 din 16.12.2016, care prevede funcționarului public cu statut special îi este
interzis să abuzeze de calitatea sa oficială și să compromită, prin activitatea sa
privată ori publică, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.
În acest sens aprecierea instanței de apel privind lipsa abaterii disciplinare pe
motiv că Cioban Alexandr ar fi încercat să aplaneze o eventuală situație neplăcută
în care ar putea să apară instituția, se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a
circumstanțelor de fapt ale cauzei.
În cauză, în condițiile în care ordinul Inspectoratului General al Poliției
nr.178ef. din 15 aprilie 2022 a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art.52 alin. (1)
lit. b) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, este indeniabil că autorul actului
administrativ a motivat împrejurările de fapt pe baza cărora s-a reținut aplicabilitatea
textului legal.
Având în vedere că ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.178ef. din
15 aprilie 2022 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul
Direcției de poliție a UTA Găgăuzia, inspector principal Cioban Alexandr cuprinde
temeiurile în fapt și în drept, motivele pentru care a fost sancționat, actul
administrativ este unul motivat.
Instanța de recurs menționează că, prin decizia 5 decembrie 2023, instanța de
apel a conchis asupra temeiniciei pretenției reclamantului Cioban Alexandr și a
anulat Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.178ef. din 15 aprilie 2022 „Cu
8
privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul Direcției de poliție a
UTA Găgăuzia, inspector principal Cioban Alexandr”.
Însă, instanța de apel examinând cauza nu a furnizat o motivare suficientă în
ceea ce vizează alegațiile intimatului precum că Ordinul de sancționare conține
elementele esențiale ale motivării și anume, baza juridică, faptele relevante,
raționamentul logic, proporționalitatea și echitatea. Or, acest ordin conține o
motivare foarte vastă, inclusiv fiind descrisă pretinsa faptă, arătate normele legale
care au fost încălcate. Iar eventualul dezacord cu concluziile din ordin poate justifica
doar aprecierea acestuia ca fiind neîntemeiat și nicidecum ca nemotivat.
În esență, instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei. Nu a examinat toate probele prezentate de
Inspectoratul General al Poliției, nu a dat un răspuns cu referire la argumentele
privind aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 120 din Codul administrativ și a
prevederilor Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016.
La fel, Completul de judecată ține să accentueze că ține de competența
angajatorului (dreptul discreționar) să aprecieze dacă o faptă sau alta reprezintă o
abatere disciplinară și ce pedeapsă disciplinară urmează a fi aplicată.
Instanțele de judecată nu se pot substitui în competențele angajatorului.
Instanța de judecată doar verifică dacă într-o procedură administrativă, soldată cu
emiterea unor acte ce ating interesele unei sau alte persoane, dacă au fost respectate
prevederile legale și dacă deciziile adoptate nu sunt arbitrare sau bazate pe o
apreciere vădit nerezonabilă a circumstanțelor cauzei.
Deci, la rejudecare instanța de apel urmează să analize circumstanțele care au
stat la baza emiterii ordinului de sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul
Direcției de poliție a UTA Găgăuzia, inspector principal Cioban Alexandr.
Or, în lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește
raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea materială la caz.
Față de considerentele expuse, instanța de recurs ajunge la concluzia că
soluția adoptată de către instanța de apel nu este suficient de motivată.
Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod
obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre
soluționare. Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri
motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil
și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri
asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți
întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea
din 21 ianuarie 1999).
9
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de
drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și
expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește.
Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,
justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să
adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac
împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol
dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).
Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și
concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru
rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care
instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai
importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă
acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o
încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din
Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o 12
examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia
evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa. Corelând
prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la
obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că
circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit
obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces
echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația
instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din
Convenție.
În concluzie, în cazul analizat, Completul de judecată consideră că singura
soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și trimiterea spre
rejudecare a cauzei.
Or, instanța de recurs, în limitele recursului nu poate analiza motivele
invocate în recurs, aceste aspecte urmând a fi apreciate de instanța de apel la
examinarea cauzei în fond.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să
verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să
emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la
proces la un proces echitabil.
Prin urmare, constatând incidența motivului de recurs prevăzut de art. 2451
alin.(1) lit. d) Cod administrativ, instanța va admis recursul.
10
Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției.
Casează decizia din 5 decembrie 2023, adoptată, în cauza de contencios
administrativ depusă de Cioban Alexandr împotriva Ministerului Afacerilor Interne,
Inspectoratului General al Poliției privind anularea ordinului de sancționare
disciplinar.
Restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt complet de
judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11