3ra-77/23 — contestarea actului administrativ

3ra-77/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Rogozari Iurie,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Rogozari Iurie împotriva Inspectoratului General al

Poliției cu privire la contestarea actului administrativ și repararea

prejudiciului,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-77/23

NR. PIGD 2-21042105-01-3ra-24012023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în vigoare

până la 1 septembrie 2023) Cod administrativ. Dezacordul recurentului cu

decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

19 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Rogozari Iurie

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând

anularea ordinului nr.72 ef. din 16.02.2021, obligarea de a emite ordin de

restabilire în serviciu începând cu data de 16.02.2021, cu repararea

prejudiciului cauzat.

întru executarea Hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 28

ianuarie 2021, dosar nr.3-2005/20 și prin ordinul Inspectoratului General al

Poliției a MAI RM, cu nr.38 ef. din 29 februarie 2021, a fost restabilit în

funcția de ofițer principal de sector al sectorului nr. 1 (Fălești) al

Inspectoratului de poliție Fălești. La data de 15.02.2021, în legătură cu

agravarea sănătății, medicul de familie în privința sa a deschis concediul

medical cu seria 01 nr.4237783, iar, la data de 16.02.2021, în jurul orelor

08:30, a fost telefonat de către angajatul Direcției managementul Resurse

Umane al Inspectoratului General al Poliției MAI, dl. Apostol Eduard, care

l-a întrebat, dacă s-a pornit în drum spre Chișinău, fiindcă a fost invitat

anterior de ultimul prin intermediul telefonului, comunicând, că în gestiunea

lui se află procedura administrativa și este necesară prezența reclamantului,

căruia i-a explicat, că el la moment se află în concediul medical, după care

se va prezenta.

sa a fost deschis concediul medical prin telefon conducerii Secției Ordine

Publice și inclusiv angajaților Secției Resurselor Umane al Inspectoratului

de poliție Fălești.

socializare „Viber”, a fost informat despre emiterea ordinului nr.72 ef. din

16 februarie 2021 „Cu privirea la încetarea raportului de serviciu al

comisarului Rogozari Iurie Ion”, în conformitate cu art.38 alin.(1) lit.m) al

Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

1

Ministerului Afacerilor Interne, cu reținerea salariului mediu achitat în baza

pct. 1 al Ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției nr.38 ef. din 29

ianuarie 2021 „Cu privire la executarea Hotărârii Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani)” din 28 ianuarie 2021, unde poate menționa că executarea

pct. 1 al Ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției nr.38 ef. din 29

ianuarie 2021, cu inscripție „achitării unui salariu mediu pentru absență

forțată de la lucru urmează a fi executată imediat nu a fost executată și nici

achitarea salariului său de funcție până în prezent, pentru perioada de

serviciu.

menționat mai sus și a confirmat prin semnătură, conform cerințelor

angajaților Secției Resurselor Umane al Inspectoratului de poliție Fălești.

emiterea prematură a Ordinului cu nr.72 ef. din 16.02.2021 a IGP a MAI

RM, i-a afectat grav, dreptul său la muncă conform legislației Republicii

Moldova.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Rogozari Iurie

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea ordinului

nr.72 ef. din 16.02.2021, obligarea de a emite ordin de restabilire în serviciu

începând cu data de 16.02.2021, cu repararea prejudiciului cauzat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei hotărâri noi cu privire

la admiterea acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul depus de Rogozari Iurie și s-a menținut hotărârea din 29

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

legală și întemeiată, fiind adoptată cu respectarea normelor de drept material

și procedural.

corectă evaluare a probelor administrate și a aplicat just dispozițiile legale

2

incidente, motiv pentru care apelul declarat de Rogozari Iurie a fost respins

ca neîntemeiat.

apelantului a fost determinată de un temei juridic clar și imperativ prevăzut

de lege, respectiv condamnarea sa definitivă pentru săvârșirea unei

infracțiuni. Potrivit art. 38 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 288/2016 privind

funcționarul public cu statut special, raportul de serviciu încetează în cazul

condamnării definitive pentru fapte care discreditează funcția publică. De

asemenea, Codul muncii stabilește că încetarea contractului individual de

muncă în astfel de circumstanțe nu depinde de voința părților, nefiind

asimilată unei concedieri.

încetarea raportului de serviciu s-a produs în perioada în care acesta se afla

în concediu medical, instanța de apel a apreciat că acesta este nefondat.

Întrucât încetarea raportului de muncă a intervenit ca urmare a unei sentințe

definitive, aceasta nu reprezintă o măsură arbitrară a angajatorului și, prin

urmare, interdicția concedierii în perioada concediului medical nu este

aplicabilă în speță.

procedurile legale în procesul de încetare a raportului de serviciu, apelantul

fiind informat și citat pentru audiere. Acesta a refuzat însă să dea declarații,

aspect care, coroborat cu probele din dosar, a confirmat legalitatea actului

administrativ emis.

considerând că actul administrativ contestat a fost emis în conformitate cu

prevederile legale aplicabile, iar argumentele invocate de apelant nu sunt de

natură să răstoarne soluția instanței de fond.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 noiembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău.

depus motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii.

3

ARGUMENTELE RECURSULUI

sunt nelegale și arbitrare, acestea neavând o motivare corespunzătoare și

încălcând drepturile sale fundamentale. În esență, acesta a contestat atât

temeiul juridic al încetării raportului său de muncă, cât și modul în care

instanțele au analizat probele și au aplicat legislația. Recurentul a considerat

că instanțele nu au efectuat un control efectiv asupra legalității actului

administrativ emis de Inspectoratul General al Poliției și că hotărârile

adoptate nu respectă cerințele unui proces echitabil.

retroactivă a Legii nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special.

Rogozari Iurie a susținut că fapta pentru care a fost condamnat a fost comisă

anterior intrării în vigoare a acestei legi și, prin urmare, nu putea constitui un

temei legal pentru încetarea raportului său de serviciu. Recurentul a

argumentat că instanțele inferioare au aplicat greșit această lege, încălcând

principiul neretroactivității normelor juridice.

serviciu a avut loc în timp ce se afla în concediu medical, ceea ce, în opinia

sa, constituie o încălcare flagrantă a legislației muncii. Acesta a făcut referire

la jurisprudența națională anterioară, indicând că în cauze similare s-a

constatat nelegalitatea concedierii în perioada concediului medical. În

sprijinul poziției sale, a menționat dosarele A. Bichir c. IGP (3ra-455/15) și

V. Blinda c. IGP (3ra-1731/16), în care s-a reținut că o astfel de practică este

contrară prevederilor legale aplicabile.

probelor de către instanțele inferioare. Recurentul a afirmat că instanțele nu

au analizat în mod obiectiv circumstanțele cauzei și că hotărârile acestora au

fost pronunțate fără o examinare riguroasă a materialului probator. Mai mult,

acesta a susținut că instanțele au ignorat jurisprudența relevantă, inclusiv

hotărârile Curții Constituționale referitoare la regimul funcționarilor publici

cu statut special și la limitele exercitării dreptului discreționar de către

autoritățile administrative.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

interesele Inspectoratului General al Poliției, a solicitat declararea acestuia

inadmisibil sau respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată.

4

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2023) prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

în vigoare la data declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o

încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței

de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus

după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului

nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.

245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244

alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) prevede:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

dispozitivul deciziei contestate cu recurs a fost notificat recurentului, în mod

5

electronic, la 24 noiembrie 2022, iar copia deciziei integrale la 11 ianuarie

2023.

motivarea recursului a fost depusă la 30 ianuarie 2023, cu respectarea

prevederilor art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului).

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

6

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Rogozari Iurie.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

7