3ra-67/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-67/22 2-20104680-01-3ra-25012022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 23 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Rogozari împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției, casată integral hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă : La 25 august 2020 Iurie Rogozari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Iurie Rogozari a indicat că, la începutul lunii martie anul 2019, în timp ce deținea funcția de ofițer principal al Serviciului Interacțiune Comunitară al Secției Securitate Publică al Inspectoratului de Poliție Fălești al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, s-a adresat telefonic unui angajat al Secției Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției, căruia i-a solicitat de a i se calcula vechimea în muncă, ce i-ar permite dreptul la pensie și i s-a adus la cunoștință despre 1 faptul că vechimea sa în muncă este de 24 de ani și 3 luni și dispune de dreptul la pensie.

La data de 18 martie 2019 Iurie Rogozari a depus cerere către conducerea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat încetarea raportului de serviciu conform prevederilor art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamantul a indicat că, potrivit ordinului nr. 120 ef din 21 martie 2019 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cererea lui Iurie Rogozari a fost admisă și s-a ordonat încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special, comisar Iurie Rogozari, ofițer principal al Serviciului Interacțiune Comunitară al Secției Securitate Publică al Inspectoratului de Poliție Fălești al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în corespundere cu Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și anume conform art. 38 alin.1 lit. c), adică după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie.

Reclamantul Iurie Rogozari a menționat că, ulterior, a primit certificatul cu nr. 6565 din 17 iunie 2019, eliberat de conducerea Inspectoratului de Poliție Fălești pe numele său, cu privire la vechimea calendaristică în serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Certificatul cu nr. 6565 din 17 iunie 2019, împreună cu extrasul din ordinul cu nr. 120 ef din 21 martie 2019 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, le-a prezentat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale din or. Fălești, pentru stabilirea pensiei. Ambele înscrisuri nu au fost primite de către angajatul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Fălești, din motiv că informația cu privire la stagiul de muncă nu este suficientă.

Reclamantul a indicat că, la data de 12 martie 2020, Inspectoratul de Poliție Fălești i-a eliberat înscrisul cu nr. 2498 privind calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, prin care i s-a stabilit vechimea în muncă de 23 de ani 3 luni și 16 zile. Reclamantul a considerat că informația în înscrisul cu nr. 2498 din 12 martie 2020 este una neautentică, având în vedere că anterior angajatul Serviciului Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne i-a comunicat faptul că a acumulat stagiul necesar de cotizare pentru dreptul la pensie și anume de 24 de ani și 3 luni. La data de 01 iunie 2020, s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Fălești cu cerere scrisă, la care a anexat și înscrisurile necesare, prin care a solicitat stabilirea pensiei.

Prin decizia nr. 26/2020/20259 din 15 iunie 2020, emisă de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Fălești, i s-a respins cererea de stabilire a pensiei, pe motiv că nu a acumulat stagiul necesar de cotizare de 24 de ani, conform art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri. Reclamantul a indicat că, la data de 06 iulie 2020 a depus cerere către conducerea Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea ordinului 2 nr. 120 ef.

din 21 martie 2019, considerându-l unul prematur și ilegal, și totodată a solicitat reangajarea sa în serviciul Ministerului Afacerilor Interne, în funcția pe care a deținut-o la momentul dispunerii ilegale a încetării raportului de serviciu, sau în altă funcție, pe motiv că, încetarea raportului de serviciu s-a făcut din culpa angajaților responsabili ai Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Prin scrisoarea Inspectoratului General al Poliției cu nr. 34/3-R-106/20 din 23 iulie 2020, pe care reclamantul a recepționat-o la data de 24 iulie 2020, i s-a refuzat în satisfacerea cererii, invocând motivul de tardivitate, expirării termenului de 30 zile, conform art. 17 alin. lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.

Reclamantul a considerat că, în circumstanțele descrise, persoana sau persoanele responsabile de calcularea vechimii în muncă și emiterea prematură a ordinului nr. 120 ef din 21 martie 2019 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, i-a afectat grav dreptul său la muncă, cu ieșirea ulterioară la pensie, conform prevederilor art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri. Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 120 ef.

din 21 martie 2019 emis de șeful Inspectoratului General al Poliției Pînzari Alexandru, prin care s-a ordonat încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special, Iurie Rogozari, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; obligarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a emite un ordin cu privire la reangajarea sa în serviciul Ministerului Afacerilor Interne, în funcția pe care a deținut-o la momentul dispunerii încetării raportului de serviciu, sau în altă funcție, pe motiv că, încetarea raportului de serviciu s-a făcut din culpa angajaților responsabili ai Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, din data emiterii ordinului cu nr. 120 ef.

din 21 martie 2019. Prin hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Rogozari împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil. S-a anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 120 ef din 21 martie 2019 cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor din subordinea acestuia. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să emită ordinul privind restabilirea lui Iurie Rogozari în funcția anterior deținută sau în altă funcție similară (f.d. 60, 66-79).

La data de 28 ianuarie 2021 Inspectoratul General al Poliției a depus apel împotriva hotărârii din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Rogozari să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 63-64). 3 Hotărârea motivată din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Inspectoratului General al Poliției, prin intermediul poștei electronice la data de 08 aprilie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul, anexat la actele cauzei (f.d. 80-81).

La data de 07 mai 2021 Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Iurie Rogozari (f.d. 89-95). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Inspectoratului General al Poliției împotriva hotărârii din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției.

S-a casat integral hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care, cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Rogozari împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, a fost declarată inadmisibilă (f.d. 134, 135-144). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 120 ef din 21 martie 2019 „Cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor din subordinea acestuia”, s-a dispus încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special, Iurie Rogozari, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Instanța de apel a notat că drept temei pentru emiterea ordinului nominalizat a constituit cererea comisarului Iurie Rogozari din 18 martie 2019, prin care ultimul a solicitat încetarea raportului de serviciu, în conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu dreptul de a primi pensie. Instanța de apel a reținut că din actele cauzei nu se desprinde data concretă, la care lui Iurie Rogozari i-a fost adus la cunoștință ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 120 ef din 21 martie 2019 „Cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor din subordinea acestuia”, deși, cu o zi înainte de emiterea acestuia, adică la 20 martie 2019, ultimul a predat legitimația de serviciu pe motivul concedierii.

Suplimentar, instanța de apel a subliniat că Iurie Rogozari a luat cunoștință de ordinul contestat până la data de 17 iunie 2019, deoarece ultimul indică că ulterior, după ce a primit și certificatul cu nr. 6565 din 17 iunie 2019, eliberat pe numele său de conducerea Inspectoratului de Poliție Fălești, privitor la vechimea calendaristică în serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, împreună cu extrasul din ordinul cu nr. 120 ef din 21 martie 2019 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, le-a prezentat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale din or. Fălești, pentru stabilirea pensiei.

În acest context, instanța de apel a relatat că această concluzie este întemeiată prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Fălești nr. 34/37/5082 din 20 octombrie 4 2020, care la solicitarea ofițerului superior al Serviciului de asistență juridică al Inspectoratului de Poliție Fălești, Andrei Cazacu, cu privire la informarea în formă scrisă la ce dată a fost adus la cunoștință lui Iurie Rogozari ordinul nr. l20 ef din 21 martie 2019 și certificatul cu nr.6565 din 17 iunie 2019 și în ce modalitate, Iurie Rogozari a fost informat că, actele în deplină componență, cu privire la perioada de activitate a lui Iurie Rogozari, i-au fost eliberate la data de 17 iunie 2019. Prin urmare, instanța de apel a indicat că aplicând prevederile art. 209 alin. (2) din Codul administrativ, acțiunea reclamantului Iurie Rogozari nu se încadrează în termenele legale de contestare a actului administrativ – ordinul nr. 120 ef.

din 21 martie 2019. Instanța de apel a menționat că, Iurie Rogozari s-a adresat cu cererea prealabilă către Inspectoratul General al Poliției la data de 06 iulie 2020, prin care a solicitat anularea ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției nr. 120 ef din 21 martie 2019 „Cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor din subordinea acestuia” și reangajarea în serviciu (f.d. 8-9). Instanța de apel a relevat că, prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-R-106/20 din 23 iulie 2020, Iurie Rogozari a fost informat despre respingerea cererii sale ca tardivă, aceasta nefiind examinată în fond. În acest sens, instanța de apel a invocat că acțiunea reclamantului Iurie Rogozari înaintată la 21 august 2020, este una inadmisibilă.

Instanța de apel a concluzionat că termenele de prescripție se referă la termenele de apărare a drepturilor și a intereselor protejate de lege. Din această perspectivă ele sunt abordate ca intervale de timp conferite pentru adresarea în instanța de judecată cu cereri de apărare sau exercitare forțată a drepturilor sau a intereselor legitime ale persoanelor ce sesizează instanța. Stabilirea termenelor de prescripție este îndreptată spre asigurarea funcționării normale a circuitului de drept. Scopul acestei instituții juridice rezidă în menținerea stabilității ordinii de drept – status quo.

La data de 28 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari a depus recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 145-147). Tot, la 28 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Iurie Rogozari a depus recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.

148-150). La data de 28 ianuarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Inspectoratului General al Poliției, copia recursurilor depuse de Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 157). Deși, la data de 04 februarie 2022 Inspectoratul General al Poliției a recepționat copia recursurilor, intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia referitor la cererile de 5 recurs depuse de Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari (f.d.

158). Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele motive. Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 28 septembrie 2021, însă date despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate la dosar nu sunt (f.d. 134, 135-144). La data de 28 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari a depus recurs preliminar împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

145-147). Tot, la 28 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Iurie Rogozari a depus recurs preliminar împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021 (f.d. 148-150). Decizia motivată din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Iurie Rogozari la data de 23 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006007896AS, anexat la actele cauzei (f.d. 154). Însă, până la data examinării admisibilității recursurilor depuse de Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari, de către Curtea Supremă de Justiție, recurentul și reprezentantul acestuia nu au prezentat motivarea recursurilor împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. 6 Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.(2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art.233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit avizului de recepție nr. DS8006007896AS, trimiterea poștală cu copia deciziei motivate din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, expediată la domiciliul lui Iurie Rogozari – or. Fălești, str. Serghei Lazo, 33, a fost recepționată de către acesta la data de 23 decembrie 2021 (f.d. 154). Adresa respectivă a fost indicată de recurentul Iurie Rogozari în cererea de chemare în judecată și în cererea de recurs (f.d.

2, 148). Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Iurie Rogozari este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei motivate din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, adică ziua de 24 decembrie 2021, iar termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind data de 22 ianuarie 2022, zi de sâmbătă, însă având în vedere regula calculării termenelor de procedură stabilit la art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ultima zi de prezentare a motivării recursului a fost 24 ianuarie 2022, zi de luni.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari nu au prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 24 ianuarie 2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului. Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 24 decembrie 2021 și 24 ianuarie 2022, Iurie Rogozari și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi au dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursurilor împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate.

Astfel, motivarea recursului determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau 7 printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 28 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatul Igor Hlopețchi, acționând în interesele lui Iurie Rogozari a depus recurs intitulându-l „preliminar” împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar ca subiect al mesajului expediat fiind indicat „Recurs nemotivat dosar nr. 3a-531/21” (f.d. 145-147). Tot, la 28 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Iurie Rogozari a depus recurs denumit „preliminar” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2021 (f.d. 148-150). Cererile de recurs depuse de Iurie Rogozari și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi după formă și conținut sunt identice, au aceeași denumire „recurs preliminar” și aceeași structură.

În special, primul compartiment din cererile de recurs „preliminar” are denumirea „în fapt”, conține trei aliniate în care se indică data depunerii și obiectul cererii de chemare în judecată, soluția primei instanțe și soluția instanței de apel. Al doilea compartiment al cererilor de recurs intitulate „preliminar” are denumirea „în drept” și conține două aliniate, în care recurentul și reprezentantul acestuia fac referire la art. 245 alin. (1) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, articole care reglementează procedura de depunere a recursului nemotivat și deciziile emise de instanța de recurs. Iar, la finele cererilor de recurs „preliminar” sunt expuse solicitările recurentului și reprezentantului acestuia și anume: admiterea recursului în sensul declarat; casarea integrală a deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererilor de recurs „preliminar” depuse de Iurie Rogozari și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi, nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel, privind admiterea apelului depus de Inspectoratul General al Poliției, casarea integrală a hotărârii din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Rogozari împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, a fost declarată inadmisibilă.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul Iurie Rogozari și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi, nu au formulat critici veritabile împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, ori la argumentele indicate de instanță de apel în fundamentarea deciziei. 8 Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel și fără a formula careva critici plauzibile, recurentul Iurie Rogozari și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi s-au limitat, prin cererile de recurs „preliminar”, numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurentul Iurie Rogozari și reprezentantul acestuia, avocatul Igor Hlopețchi nu au prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și care sunt normele legale încălcate, prin admiterea apelului depus de Inspectoratul General al Poliției.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, fiind părți interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună motivarea cererilor de recurs în termenul stabilit de lege. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Iurie Rogozari și reprezentantului acestuia, avocatului Igor Hlopețchi, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. Contrar acestor prevederi legale, recurentul Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu au prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, care reprezintă interesele recurentului au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, 9 mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată lui Iurie Rogozari la data de 23 decembrie 2021 și prin urmare, recurentul și reprezentantul acestuia aveau obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursurile depuse de Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarate inadmisibile, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari.

În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursurile depuse de Iurie Rogozari și avocatul Igor Hlopețchi, în interesele lui Iurie Rogozari se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 10