3ra-896/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-896/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-896/22

2-20154575-01-3ra-30082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Cibotaru Natalia, reprezentată de

avocatul Slisarenco Ion,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Cibotaru Nalalia împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de Poliție cu

Destinație Specială ,,Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Cibotaru Nalalia împotriva hotărârii din 29 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 7 decembrie 2020, Cibotaru Nalalia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială

,,Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că este angajată în cadrul Brigăzii de Poliție cu

Destinație Specială ,,Fulger”, conform ordinului Inspectoratului General al Poliției nr.

480 ef din 02 noiembrie 2017. Iar conform fișei de post, deține funcția de ofițer superior

în cadrul Serviciului de presă și relații publice, sarcinile de bază fiind coordonarea,

planificarea, evaluarea tematicilor și acțiunilor de reflectare a activităților Brigăzii de

Poliție cu Destinație Specială ,,Fulger”, promovarea și menținerea imaginii pozitive a

unității în rândul societății civile, realizarea planului de activitate, desfășurat cu scopul

de a menține și a promova imaginea unității la un nivel înalt.

A menționat în acest context că pe parcursul activității și-a îndeplinit conștiincios

atribuțiile de serviciu, nu a avut încălcări disciplinare și executorii, a fost menționată cu

1

diplome de către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și

Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

A remarcat că de în rând cu toți angajații Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială

,,Fulger”, participă la toate lecțiile de pregătire fizică și tactică, la toate măsurile de

instruire în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu antrenarea în

activității speciale.

A susținut că din momentul adoptării și punerii în aplicare a Hotărârii de Guvern

nr. 735 din data de 18 iulie 2018, a beneficiat lunar în mărime deplină de îndemnizația

lunară pentru activități speciale de combatere a terorismului, depunând lunar rapoarte

în acest sens, și fiindu-i acordată această indemnizație lunar de către Comisia de

specialitate a Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială ,,Fulger” care stabilește

acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a

terorismului.

Astfel, a explicat că lunar fiecare angajat al Brigăzii de Poliție cu Destinație

Specială ,,Fulger”, depune un raport adresat Comisiei prin care solicită acordarea

indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului, iar astfel, la

data de 22 septembrie 2020, prin urmare și dânsa a depus raportul lunar cu privire la

înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a Brigăzii de Poliție cu Destinație

Specială ,,Fulger”, vizând acordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de

combatere a terorismului în luna septembrie 2020, adresat Președintelui Comisiei

privind acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de

combatere a terorismului, argumentând fiecare subpunct unde în drept cu fiecare

indicator de performanță a indicat acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii

indicatorului propus și solicitând acordarea indemnizației lunare pentru activități

speciale de combatere a terorismului în mărime deplină, adică de 6 500 lei.

Însă la data de 25 septembrie 2020, contrar prevederilor pct. 22 și 23 al

Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere

a terorismului aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 271 din 17 august

2018, de către Comisia Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială ,,Fulger”, privind

stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, s-a decis

neacordarea în totalmente a indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere

a terorismului pentru luna septembrie 2020, care constituie 6 500 lei.

A accentuat că din extrasul procesului-verbal nr. 9 din 25 septembrie 2020 al

ședinței Comisiei menționate, se atestă că Comisia a propus și a votat o asemenea

decizie bazându-se pe: procesul-verbal nr. 15/3422 din 23 septembrie 2020 a ședinței

de pe lângă Comandantul entității unde a fost ascultată, aferent rezultatelor realizate în

activitatea pe parcursul ultimelor luni, prin care comisia a constatat precum că dânsa nu

și-a onorat obligațiunile de serviciu conform fișei de post.

A obiectat că de către membrii Comisiei, contrar prevederilor sus enunțate, a fost

votat unanim de a reduce indemnizația în totalitate la subpunctele 1-5, din motiv că cele

specificate în raportul în privința ei, nu sunt suficiente pentru a-i fi acordată

indemnizația pentru indicatoarele supra citate, deoarece nu întrunesc activitățile

necesare conform Hotărârii de Guvern nr. 735/2018, cu excepția unui membru al

Comisie care s-a abținut de la vot pentru indicatorul nr. 5.

Astfel, a relatat că membrii Comisiei, făcând referire la capitolul IV pct. 22 al

Regulamentului prenotat, au pus în discuție și votat unanim neacordarea indemnizației

dânsei pentru înrăutățirea indicatorilor și neîndeplinirea pe deplin a acestora. Însă, în

2

extrasul procesului-verbal nominalizat nu este indicat care anume indicator de

performanță din cei 5 prevăzuți în pct. 21 al ordinului Ministerului Afacerilor Interne

nr. 271 din 17 august 2018 nu a fost îndeplinit sau a fost îndeplinit nu pe deplin de către

aceasta.

A remarcat că în procesul-verbal nr. 15/3422 din 23 septembrie 2020 a ședinței de

pe lângă Comandantul entității unde a fost ascultată nu este invocată nicio faptă legată

de activitățile speciale de combatere a terorismului care nu a fost săvârșită sau care a

trebuit a fi săvârșită de dânsa, pentru ca ei să îi fie sau să nu îi fie reduși în totalitate

indicatorii de performanță de stabilire a indemnizației lunare pentru activități speciale

de combatere a terorismului pentru luna septembrie 2020.

A comunicat că în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 735 din 18 iulie 2018,

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 650/2006 „Privind salarizarea militarilor,

efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării

naționale, securității statului și ordinii publice”, anexa 14 a acesteia a fost completată

pct. 65, care prevede că, ofițerii de informație și securitate din cadrul Detașamentului

cu destinație specială „Alfa” al Serviciului de Informații și Securitate, funcționarii

publici cu statut special din cadrul Detașamentului cu destinație specială „Pantera” al

Administrației Naționale a Penitenciarelor, efectivul de trupă și corpul de comandă ale

Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” al Armatei Naționale, efectivul de trupă și

corpul de comandă ale Companiei cu destinație specială „Scorpion” al Departamentului

Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, ale Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne, ale Companiei nr. 1 din cadrul Batalionului nr. 1 al Brigăzii de

patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne și ofițerii de protecție din cadrul Serviciului de Protecție

și Pază de Stat, pot beneficia de indemnizații pentru activități speciale de combatere a

terorismului în mărime de până la 6 500 lei în calcul lunar. Modul și condițiile de

acordare a indemnizației se stabilesc prin act cu caracter intern, aprobat de către

conducătorii organelor respective.

A mai indicat că conform pct. 17 al Regulamentului privind acordarea

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului aprobat prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 271 din 17 august 2018, indemnizația pentru

activități speciale de combatere a terorismului poartă un caracter stimulator de

compensare a riscurilor asumate și se acordă lunar în dependență de aportul angajaților

în procesul de prevenire și combatere a terorismului, în baza indicatorilor realizați.

A evidențiat că din momentul adoptării și punerii în aplicare a Hotărârii de Guvern

nr. 735 din data de 18 iulie 2018, a beneficiat lunar în mărime deplină de indemnizația

lunară pentru activități speciale de combatere a terorismului, depunând lunar rapoarte

în acest sens, și fiindu-i această indemnizație acordată lunar de către Comisia de

specialitate a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” vizând

acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a

terorismului. Or, în conformitate cu pct. 18 al aceluiași Regulament, indemnizația se

stabilește cumulativ pentru fiecare indicator de performanță în funcție de activitățile

realizate, proporțional perioadei de gestionare în luna curentă și nu poate depăși 6 500

lei.

3

Și-a întemeiat pretențiile în baza pct. 17, 19, 21, 22 23, 25, 26 din Regulamentul

privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului

aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 271 din 17 august 2018.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea răspunsului Brigăzii de poliție cu destinație

specială ,,Fulger” nr. 34/15-Ci-100/20 din 21 octombrie 2020, prin care a fost respinsă

cererea prealabilă, anularea răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-

3982 din 9 noiembrie 2020, prin care a fost respinsă cererea prealabilă, anularea în parte

a procesului verbal nr. 9 din 25 septembrie 2020 al ședinței Comisiei Brigăzii de Poliției

cu Destinație Specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, privind stabilirea

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, prin care s-a decis

neacordarea îndemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului

pentru luna septembrie 2020 care constituie 6 500 lei, anularea în parte a ordinul nr. 72

din 25 septembrie 2020 al Brigăzii de poliție cu destinație specială ,,Fulger”, privind

acordarea/neacordarea îndemnizației pentru activități speciale de combatere a

terorismului pentru luna septembrie 2020, în partea ce ține de neacordarea/reducerea în

totalmente a indicatorilor de performanță ai îndemnizației lunare pentru activități

speciale de combatere a terorismului pentru luna septembrie 2020 care constituie 6 500

lei, obligarea emiterii actului administrativ individual prin care să se stabilească

îndemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna

septembrie 2020 în mărime deplină, repararea prejudiciului moral în mărime de 2 000

lei și restituirea cheltuielilor de judecată pentru acordarea asistenței juridice în sumă de

1 000 lei.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ciubotaru Natalia.

Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost declarată inadmisibilă pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral în suma

de 2 000 lei.

La 29 septembrie 2021, Ciubotaru Natalia a depus apel împotriva hotărârii din 29

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma notificării la 25

octombrie 2021 a hotărârii motivate, la data de 24 noiembrie 2022 a prezentat motivarea

apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ.

Prin decizia din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus

de Cibotaru Natalia împotriva hotărârii din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut pct. 65 din Anexa nr.

14, a Hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2016, privind salarizarea militarilor,

efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării

naționale, securității statului și ordinii publice, precum și a funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, pct. 3, 8, 13, 14, 17, 21,

22 din Regulamentul privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de

combatere a terorismului, anexă la ordinul Ministerului afacerilor Interne nr. 271 din

17 august 2018, care reglementează aspecte ce țin de acordarea indemnizației pentru

activitățile speciale, modul și condițiile de acordare a indemnizației.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel

a conchis că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia privind netemeinicia

pretențiilor formulate de Ciubotaru Natalia, în situația în care la data de 25 septembrie

2020, Comisia Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială ,,Fulger” a Inspectoratului

4

General al Poliției, examinând rapoartele șefilor de subdiviziuni și a altor materiale

conexe parvenite în cadrul Comisiei Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială ,,Fulger”,

pentru stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului,

inclusiv și procesul-verbal nr. 15/3422 din 23 septembrie 2020 a ședinței pe lângă

Comandantul entității unde a fost ascultată angajata Ciubotaru Natalia, aferent

rezultatelor realizate în activitate pe parcursul ultimilor luni, a constatat că angajata

Ciubotaru Natalia nu și-a onorat obligațiunile de serviciu conform fișei de post,

deoarece nu a fost realizat niciun indicator de performanță.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță just a stabilit că, apelanta

nu și-a onorat obligațiunile de serviciu conform fișei de post, condiție în care Comisia

pentru stabilirea indemnizației pentru activități speciale din cadrul Brigăzii de poliție

cu destinație specială ,,Fulger” întemeiat a decis neacordarea indemnizația pentru

activități speciale de combatere a terorismului reclamantei pentru luna septembrie 2020.

La 22 iunie 2022, Cibotaru Natalia, reprezentată de avocatul Slisarenco Ion a

depus recurs împotriva deciziei din 8 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data

de 5 septembrie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată.

A opinat, în acest sens că instanța de apel nu a elucidat și nu a constatat

circumstanțele cauzei.

Iar, circumstanțele importante pe care instanța de apel le consideră constatate nu

au fost dovedite cu probe veridice și suficiente.

Astfel, a accentuat că doar trimiterea la un raport în care se menționează că unii

indicatori nu au fost îndepliniți pe deplin de către recurenta nu poate servi drept motiv

întemeiat de a susține că comisia a decis legal lipsirea recurentei de indemnizația

respectivă.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin referința din 30 septembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției a solicitat

declararea inadmisibilă a recursului depus de Cibotaru Natalia, reprezentată de avocatul

Slisarenco Ion.

Prin referința din 3 octombrie 2022, Brigada de Poliție cu Destinație Specială

,,Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a

solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Cibotaru Natalia, reprezentată de

avocatul Slisarenco Ion.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 8 iunie 2022,

dispozitivul fiind notificată recurentului la data de 14 iunie 2022, iar decizia motivată

ce se solicită a fi casată la data de 18 august 2022, fapt ce se confirmă prin extrasele din

poșta electronică (f. d. 23, 27, vol. II). Astfel, recursul depus la 22 iunie 2022 (f. d. 24,

5

vol. II) și motivarea recursului prezentată la data de 5 septembrie 2022 (f. d. 28, vol.

II), sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Cibotaru Natalia, reprezentată

de avocatul Slisarenco Ion, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

6

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Cibotaru Natalia, reprezentată de avocatul Slisarenco Ion.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Cibotaru Natalia, reprezentată de avocatul Slisarenco Ion se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7