3ra-1004/22 — cu privire la obligarea la plata indemnizatiei pentru activităti speciale

3ra-1004/22 — cu privire la obligarea la plata indemnizatiei pentru activităti speciale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1004/22

2-21005550-01-3ra-29092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Miniciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de

avocatul Ion Slisarenco,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Cibotaru Natalia împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii

de poliție cu destinație specială „Fulger” privind obligarea la plata indemnizației

pentru activități speciale de combatere a terorismului,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco

împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 14 ianuarie 2021 Natalia Cibotaru a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției

și Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” privind obligarea la plata

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a fost angajată în cadrul Brigăzii

de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al RM, conform ordinului Inspectoratului General al

Poliției al MAI al RM nrXX XX. din XX noiembrie XXXX și exercită funcția de

ofițer superior al Serviciului de presă și relații publice având gradul special de

inspector, este beneficiar al indemnizației pentru activități speciale de combatere a

terorismului în mărime de 6500 lei lunar, și salariul ei mediu lunar favorabil și

avantajos ei include și această indemnizație lunară.

A menționat reclamanta că potrivit fișei de post, deține funcția de ofițer superior

în cadrul Serviciului de presă și relații publice, sarcinile de bază fiind coordonarea,

planificarea, evaluarea tematicilor și acțiunilor de reflectare a activităților BPDS

„Fulger” a IGP al MAI al RM, promovarea și menținerea imaginii pozitive a unității

în rândul societății civile, realizarea planului de activitate, desfășurat cu scopul de a

menține și a promova imaginea unității la un nivel înalt.

1

A mai indicat reclamanta că prin ordinul Inspectoratului General al Poliție al

MAI al RM nr. XX. din XX octombrie XXXX inspectorul Natalia Cibotaru, ofițer

superior al Serviciului de presă și relații publice al BPDS „Fulger” a IGP al MAI al

RM a fost trimisă în deplasare în interes de serviciu pe o perioada de 60 de zile

calendaristice în cadrul Serviciului presă și relații publice al Direcției de Poliție a

municipiul Chișinău de la 19 octombrie 2020, contrar voinței sale, fără acordul scris

al acesteia și, totodată, în detrimentul ei ca salariat, contrar prevederilor Codului

muncii, modificându-i-se raportul de serviciul prin trimitere în deplasare în interes de

serviciu într-o altă entitate în detrimentul ei și nu ea și-a modificat raportul de

serviciu cum prevede cap. IV pct. 23 subpct. 3 al Regulamentului, aprobat prin

ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 271 din 17 august 2018.

Totodată, a indicat reclamanta că conform pct. 2 al ordinului menționat, pe

perioada deplasării în interes de serviciu se menține locul de muncă și salariul mediu

al inspectorului Natalia Cibotaru.

Astfel, a susținut reclamanta că reieșind din faptul că în cadrul BPDS „Fulger” a

IGP al MAI al RM angajații beneficiază și de alte sporuri la salariu conform

Hotărârii Guvernului nr. 735 din 18 iulie 2018 și calculul vechimii în muncă conform

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, art. 8 lit. c), a considerat că

trimiterea în deplasare în interes de serviciu este în detrimentul ei ca salariat și

angajat al BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, motiv din care a solicitat

modificarea ordinului cu privire la trimiterea în deplasare în interes de serviciu a

inspectorului Natalia Cibotaru, în partea ce ține de menținerea locului de muncă și a

salariului mediu, cu indicarea menținerii locului de muncă, a vechimii în muncă

conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, pct. 8 lit. c) și a salariului

mediu ce include indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului,

conform Hotărârii Guvernului nr. 735 din 18 iulie 2018, litigiu care la moment

adresări cu acțiune în instanța de judecată, se află pe rol la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani.

A menționat reclamanta că nu este de acord cu decizia adoptată la 23 octombrie

2020 de către Comisia privind acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru

activități speciale de combatere a terorismului, considerând-o ca fiind ilegală,

neîntemeiată, discriminatorie și abuzivă.

A relatat reclamanta că din extrasul procesului-verbal nr. XX din XX octombrie

XXX al ședinței Comisiei menționate, se atestă că Comisia a propus și a votat o

asemenea decizie bazându-se pe ordinul Inspectoratului General al Poliției al MAI al

RM cu nr. XX din XX octombrie XXX, cu privire la trimiterea în deplasare în interes

de serviciu a inspectorului Natalia Cibotaru, ordin care nu a fost datat cu o asemenea

dată.

Prin urmare, a notat reclamanta că la 03 noiembrie 2020 a depus raportul nr.

XX/XXX prin care și-a exprimat dezacordul cu decizia adoptată de către Comisie la

data de XX octombrie XXX și a solicitat eliberarea copiilor de pe materialele

probatorii care au stat la baza deciziei privind neacordarea în totalitate a

indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru

luna octombrie 2020.

A menționat reclamanta că la solicitările înaintate prin raportul din 03

noiembrie 2020 sub nr. XX/XXXX a recepționat răspunsul nr. 34/15-990 din 10

noiembrie 2020 al BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM prin care a fost informată că

2

i se prezintă copiile autentificate a actelor și documentelor solicitate și că este în

drept să se adreseze cu o cerere prealabilă în vederea apărării drepturilor în care se

consideră lezată.

Astfel, reclamanta a relevat că la 10 decembrie 2020 s-a adresat cu cererea

prealabilă nr. Ci-113/20 către BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM prin care și-a

exprimat dezacordul cu decizia adoptată la data de 23 octombrie 2020 de către

Comisia de profil și a solicitat admiterea cererii prealabile, anularea în parte a

procesului-verbal nr. XX din XX octombrie XXXX al ședinței Comisiei BPDS

„Fulger” a IGP al MAI al RM și a ordinului BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM nr.

XX din XX octombrie XXX privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale

de combatere a terorismului în luna octombrie 2020 referitor la reducerea în totalitate

a indicatorilor de performanță a indemnizației.

A susținut reclamanta că prin răspunsul BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM nr.

34/15-Ci-l 13/20 din 21 decembrie 2020, cererea prealabilă a fost respinsă ca

inadmisibilă, comunicându-i-se că dosarul administrativ se transmite către

Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM și că decizia definitivă cu privire la

cererea prealabilă aparține autorității publice ierarhic superioare.

Ulterior, prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al RM nr. 34/2-4524 din 28 decembrie 2020 i s-a respins cererea

prealabilă și i s-a comunicat că decizia Comisiei pentru stabilirea indemnizației

pentru activități speciale de combatere a terorismului din 23 octombrie 2020 a fost

emisă în condiții deliberative cu votul majoritar al membrilor comisiei.

A menționat reclamanta că nu este de acord cu răspunsul Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 34/2-4524 din 28

decembrie 2020, deoarece din momentul adoptării și punerii în aplicare a Hotărârii

Guvernului nr.735 din 18 iulie 2018, a beneficiat lunar în mărime deplină de

indemnizația lunară pentru activități speciale de combatere a terorismului, depunând

lunar rapoarte în acest sens și fiindu-i acordată această îndemnizație lunar de către

Comisia de specialitate a BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM vizând

acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a

terorismului. Lunar fiecare angajat al BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM depune

un raport adresat Comisiei prin care solicită acordarea indemnizației lunare pentru

activități speciale de combatere a terorismului.

În acest context a notat reclamanta că la 21 octombrie 2020 a depus raportul

lunar cu privire la înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a BPDS „Fulger”

a IGP al MAI al RM vizând acordarea indemnizației lunare pentru activități speciale

de combatere a terorismului în luna octombrie 2020, adresat președintelui Comisiei

privind acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de

combatere a terorismului, argumentând fiecare subpunct unde în drept cu fiecare

indicator de performanță a indicat acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii

indicatorului propus, solicitând acordarea indemnizației lunare pentru activități

speciale de combatere a terorismului în mărime deplină, adică de 6500 de lei.

A mai menționat reclamanta că contrar prevederilor pct. 22 și 23 ale

Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de

combatere a terorismului, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM

nr. 271 din 17 august 2018, Comisia BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM prin

ordinul nr.XX din XX octombrie XXXX cu rpivire la stabilirea indemnizației pentru

3

activități speciale de combatere a terorismului a decis neacordarea în totalmente a

indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru

luna octombrie 2020 care constituie 6500 de lei.

A relevat reclamanta că nu este de acord cu nr.XX din XX octombrie XX emis

de Comisia BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, deoarece fiind angajată în cadrul

Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” a Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, conform ordinului Inspectoratului

General al Poliției al MAI al RM nr. XX X. din X noiembrie XXX și exercită funcția

de ofițer superior al Serviciului de presă și relații publice având gradul special de

inspector, este beneficiar al indemnizației pentru activități speciale de combatere a

terorismului în mărime de 6500 lei lunar, și salariul ei mediu lunar favorabil și

avantajos ei include și această indemnizație lunară.

Prin urmare, reclamanta a menționat că Comisia BPDS „Fulger” a IGP al MAI

al RM eronat a stabilit și invocat temeiul enunțat la subpunctul 3) al pct. 23 Cap. IV

al Regulamentului care ar permite lipsirea totală de indemnizația pentru activități

speciale de combatere a terorismului în cazul angajatei Natalia Cibotaru, pentru

perioada de gestiune de la 25 septembrie 2020 până la 23 octombrie 2020, deoarece

abia din data de 19 octombrie 2020 a fost trimisă în deplasare în interes de serviciu,

astfel, cel puțin pentru perioada cuprinsă din data de 25 septembrie 2020 și până la

19 octombrie 2020 Comisia urma să-i stabilească indemnizația pentru activități

speciale de combatere a terorismului pentru luna octombrie 2020, ba chiar mai mult,

pentru absolut întreaga perioadă de gestiune datorită faptului că nu și-a modificat

raportul de serviciu prin trimitere în deplasare în interes de serviciu în alte posturi

decât cele care, în virtutea fișei postului, desfășoară activități de combatere a

terorismului, ci raportul de serviciu a fost modificat nu la inițiativa ei, ci la inițiativa

angajatorului, fără acordul ei, în detrimentul ei ca salariat.

La fel, reclamanta a menționat că de către Comisie nu a fost invocat și nu a fost

probat nici unul din celelalte temeiuri prevăzute de pct. 23 al Regulamentului

menționat care ar justifica lipsirea totală a reclamantei de îndemnizația pentru luna

octombrie 2020, acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 735/2018, adică

indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de

până la 6500 de lei în calcul lunar.

Astfel, a notat reclamanta că Comisia de profil nu și-a motivat decizia de

neacordare în totalitate a indemnizației în baza unui careva raport motivat prezentat

de către serviciile/secției din subordinea subdiviziunii în care este instituită aceasta,

or, la procesul-verbal nr. XX din XX octombrie XXXX nu a fost anexat un raport

motivat în acest sens.

A menționat reclamanta că, la caz, față de Natalia Cibotaru nu au fost înaintate

careva solicitări din partea membrilor Comisiei de a prezenta informații suplimentare

cu date concludente și pertinente care ar justifica cuantumul indemnizației solicitate

pentru indicatorii de performanță ai indemnizație, și nici o altă subdiviziune nu a

prezentat un raport motivat cu probe prin care să fie constatat că nu a realizat

acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii indicatorilor propuși.

Astfel, a considerat reclamanta că prin reducerea în totalmente a indicatorilor de

performanță ai indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a

terorismului pentru luna octombrie 2020 care constituie 6500 de lei, prin respingerea

petiției, cererii prealabile și creării situație care a condus la necesitatea adresării în

4

instanța de judecată pentru apărarea drepturilor încălcate i-a fost cauzat și un

prejudiciu moral și va fi satisfăcută moral dacă se va încasa din contul pârâtului în

beneficiul ei cu titlu de prejudiciu moral suma de 2000 de lei.

Prin urmare, a solicitat reclamanta declararea ca fiind neîntemeiate a

răspunsului BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM nr. 34/15-Ci-l 13/20 din 21

decembrie 2020 și răspunsul Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM

nr.34/2-4524 din 28 decembrie 2020, anularea procesului-verbal nr.XX din XX

octombrie XXXX al ședinței Comisiei BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM nr.XX

din XX octombrie XXXX, obligarea Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” a Inspectoratului General al Poliției să emită actul administrativ individual

prin care să stabilească ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a

BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, inspector Natalia Cibotaru indemnizația pentru

activități speciale de combatere a terorismului pentru luna octombrie 2020 în mărime

deplină, încasarea prejudiciului moral în mărime 2000 de lei, cheltuielile pentru

asistență juridică acordată de avocat în sumă de 1000 de lei.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de Natalia Cibotaru. (f.d.90,

104/111).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 octombrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion

Slisarenco a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

(f.d.97/103)

Ulterior, la 23 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, a expediat în

adresa Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel motivarea

apelului împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, prin care a solicitatadmiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, în sensul

formulat. (f.d.119/125)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco împotriva hotărârii din 13

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco și a fost

menținută hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, obiectul material al prezentei

acțiuni de contencios administrativ î-l constituie de fapt cerința reclamantei în

circumstanțele expuse de obligare a pîrîtului să emită actul administrativ prin care să

i se stabilească indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului

pentru luna octombrie 2020 în mărime deplină – 6500 de lei, în conformitate cu

prevederile legale.

Completul specializat al instanței de apel, a notat că conform pct. 65 din anexa

nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea

militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor

apărării naționale, securității statului și ordinii publice, precum și a funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, ... efectivul

5

de trupă și corpul de comandă (...) ale Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne pot

beneficia de indemnizații pentru activități speciale de combatere a terorismului în

mărime de până la 6500 de lei în calcul lunar. Modul și condițiile de acordare a

indemnizației se stabilesc prin act cu caracter intern, aprobat de către conducătorii

organelor respective.

Astfel, instanța de apel a constat că în vederea punerii în aplicare a Hotărîrii

Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne al RM a elaborat și aprobat Ordinul nr.271

din 17 august 2018 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului”.

La rândul său, Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM a emis Ordinul

IGP nr.204 prin care a fost constituită Comisia pentru stabilirea indemnizației pentru

activități speciale de combatere a terorismului în cadrul BPDS „Fulger” a IGP al

MAI al RM.

În continuare, Completul specilializat al instanței de apel analizînd prevederile

pct.3, pct.8, pct. 13, pct.17, pct. 18, pct. 21 pct.22 din Regulamentul privind

acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului,

aprobat prin ordinul MAI al RM nr. 271 din 17 august 2018, a constatat că, în

conformitate cu prevederile Regulamentului menționat, aprecierea aportului

angajaților în procesul de prevenire și combatere a terorismului și gradul de realizare

a indicatorilor stabiliți se face de către Comisia instituită în acest sens, în cadrul

căreia deciziile se iau prin votul exprimat de către membrii acesteia.

Totodată, instanță de apel a reținut că prin Ordinul șefului IGP nr.XX X. din

XX octombrie XXXX reclamanta Cibotaru Natalia a fost trimisă în deplasare în

interes de serviciu pe o perioadă de 60 de zile calendaristice în cadrul Serviciului

presă și relații publice a Direcției de poliție mun. Chișinău.

În ordinea celor enunțate, instanța de apel a relevat că, prin Ordinul nr.XX X.

din XX octombrie XXX apelantei Natalia Cibotaru i s-a redus indemnizația pentru

activități speciale de combatere a terorismului din motivul modificării raportului de

serviciu într-o altă subdiviziune conform cap. IV punct.23 subpct.3 al

Regulamentului aprobat prin ordinul MAI al RM nr. 271 din 17 august 2018,

deoarece nu întrunește activitățile necesare conform Hotărîrii de Guvern nr.735 din

18 iulie 2018 ,,Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr.650/2006 privind

salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în

serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice”.

Astfel, reieșind din statuările legale pertinente speței, Completul specializat al

instanței de apel a ținut să menționeze că indemnizația pentru activități speciale de

combatere a terorismului este o componentă salarială variabilă și condiționată,

acordîndu-se sub formă de stimulare în scopul compensării riscurilor asumate de

personal, stabilită lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire

și combatere a terorismului, conform indicatorilor realizați, iar prin actele interne ale

instituției, sunt reglementate condițiile de acordare a acestei plăți.

Totodată, Completul specializat al instanței de apel a constatat că anume

indemnizația pentru prevenirea și combaterea terorismului poartă caracter instabil și

se acordă anume pentru activități care se prestează neplanificat, motiv pentru care

cuantumul acesteia deviază de la limita de 6500 de lei în funcție de cumulul de

activități întreprinse pe parcursul perioadei de raport (lunar).

6

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a respins ca neîntemeiat

argumentul apelantei privind netemeinicia neacordării indemnizației pentru activități

speciale de combatere a terorismului. Or, este cert faptul că, în cazul înrăutățirii unor

indicatori sau al neîndeplinirii lor în perioada de gestionare, cota procentuală a

indemnizației cuvenite pentru indicatorul respectiv nu se acordă sau se reduce

proporțional de către Comisie, ceia ce corespunde prevederilor pct.22 din

Regulamentului enunțat.

În condițiile speței, Completul specializat al instanței de apel a stabilit că, BPDS

„Fulger” a IGP al MAI al RM în mod justificat și întemeiat n-a stabilit indemnizația

apelantei, or, în cadrul examinării raportului și audierii apelantei, Comisia a decis

neacordarea indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului

reclamantei, Natalia Cibotaru, pentru luna octombrie 2020 pe motivele menționate

mai sus.

Cu referire la competența și modalitatea de acordare a indemnizației de către

Comisia din cadrul BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, pentru activități de

combatere a terorismului, angajaților Brigăzii, Completul specializat al instanței de

apel a considerat justă și argumentarea primei instanțe princare a indicat că în pct.

5.8 din decizia nr. 256/19 din 20 martie 2020 a Consiliului pentru Prevenirea si

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Consiliul a notat că, performanțele

subdiviziunilor nu pot fi apreciate de către o instituție care nu monitorizează

activitatea acestora zi de zi pentru a da apreciere corespunzătoare. Iar astfel, pentru

desfășurarea acestui exercițiu a fost instituită comisia respectivă care este competentă

să dea apreciere obiectivă.

La fel, Completul specializat al instanței de apel a menționat că, nu pot fi luate

în considerație argumentele reclamantei precum că, Comisia neîntemeiat a redus

indemnizația, or, pct.23 subpunct 3 al Regulamentului expres indică că, nu pot

beneficia de indemnizație angajații trimiși în deplasare în interes de serviciu în alte

posturi decât cele care, în virtutea fișei postului desfășoară activități de combatere a

terorismului, iar Direcția de poliție mun.Chișinău face parte din entitatea angajații

căreia nu beneficiază de indemnizație pentru activități de combatere a terorismului.

Subsidiar, Completul specializat al instanței de apel a notat că potrivit fișei

postului la pct.10 (scopul general al funcției) este menționat că, contribuie la

consolidarea capacităților instituționale și operaționale ale BPDS „Fulger” a IGP al

MAI al RM prin realizarea, organizarea și desfășurarea activităților direcționate spre

ridicarea nivelului de încredere în Poliție, cultivarea respectului vis-â-vis de angajații

BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM din partea societății civile și a instituțiilor mass-

media, menținerea și promovarea imaginii pozitive a Unității, sensibilizarea opiniei

publice cu privire la activitatea Politiei. Iar la subpunctele 11.5.1 până la 11.5.5, (ce

se referă la indemnizația de combatere a terorismului) sunt efectuate de titularul fișei

de post în limita competenței or, competențele și sarcinile reclamantei sunt stipulate

în punctul 10 a fișei postului, iar implicarea în activități de combatere a terorismului

a fost lăsată la discreția Conducătorului entității în funcție de abilitățile titularului

fișei postului în domeniul combaterii actelor de terorism.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a conchis că intimata

întemeiat și în conformitate cu normele legale i-a redus apelantei indemnizația

pentru activități speciale de combatere a terorismului din motivul modificării

raportului de serviciu într-o altă subdiviziune conform cap. IV punct.23 subpct.3 al

7

Regulamentului aprobat prin ordinul MAI al RM nr.271 din 17 august 2018,

deoarece aceasta nu întrunește activitățile necesare conform Hotărîrii de Guvern

nr.735 din 18 iulie 2018 ,,Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr.650/2006

privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în

serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice”.

Sub alt aspect, Completul specializat al instanței de apel a menționat că

pîrîtul/intimat și-a exercitat dreptul discreționar în corespundere cu art.16 din Codul

administrativ, prin urmare corect a refuzat în satisfacererea cererii.

În continuare, Completul specializat al instanței de apel reieșind din

considerentul că s-a constatat netemeinicia acțiunii depuse de Natalia Cibotaru, a

concluzionat că de către prima instanța just și întemeiat a fost respinsă și pretenția

accesorie a Nataliei Cibotaru, cu privire la încasarea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică, în sensul art. 96 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

Drept urmare, Completul specializat al instanței de apel relevat că, hotărârea

supusă prezentului apel a fost pronunțată de prima instanța cu respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din Convenția europeană a

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor

procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea

în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea hotărârilor,

principiul contradictorialității și modul de administrare a probelor.

În acest sens, Completul specializat al instanței de apel ținînd cont de

constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele faptice ale cazului dedus

judecării în ordine de apel, a conchis că argumentele expuse de către apelant sunt

lipsite de substanță obiectivă, iar prima instanța, reieșind din cumulul probelor

administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință

hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu normele legale.

La 26 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Natalia Cibotaru,

reprezentată de avocatul Ion Slisarenco a depus recurs nemotivat împotriva deciziei

din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d.165/167).

Ulterior, la data de 21 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco a prezentat motivarea

recursului. (f.d. 171/175)

În susținerea recursului recurenta a indicat motivele în fapt și de drept invocate

pe parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de apel,

suplimentar invocându-se dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată

și ilegală, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a

interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

8

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29

iunie 2022, în ședință publică. (f.d.147)

Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 29 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost exediat pentru notificare, prin intermediul

poștei electronice în adresa avocatului Ion Slisarenco, care acționează în interesele

Nataliei Cibotaru, la data de 07 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.164)

Decizia motivată din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată

pentru notificare, prin intermediul poștei electronice în adresa avocatului Ion

Slisarenco, care acționează în interesele Nataliei Cibotaru, la data de 26 iulie 2022,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

(f.d.165)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 21 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa

Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM, cât și în adresa BPDS „Fulger” a

IGP al MAI al RM, copia cererii de recurs depusă de Natalia Cibotaru, reprezentată

de avocatul Ion Slisarenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. (f.d.176)

La 16 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul

General al Poliției al MAI al RM a depus referință, solicitând respingerea recursului

declarat de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, ca fiind

inadmisibil.

Prin referința depusă la data de 16 noiembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM a solicitat respingerea recursului

depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Natalia Cibotaru,

reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

9

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

10

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion

Slisarenco.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

11