3ra-1004/22 — cu privire la obligarea la plata indemnizatiei pentru activităti speciale

Dosarul nr. 3ra-1004/22 2-21005550-01-3ra-29092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Miniciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 23 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cibotaru Natalia împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” privind obligarea la plata indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La 14 ianuarie 2021 Natalia Cibotaru a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” privind obligarea la plata indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a fost angajată în cadrul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, conform ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM nrXX XX. din XX noiembrie XXXX și exercită funcția de ofițer superior al Serviciului de presă și relații publice având gradul special de inspector, este beneficiar al indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de 6500 lei lunar, și salariul ei mediu lunar favorabil și avantajos ei include și această indemnizație lunară.

A menționat reclamanta că potrivit fișei de post, deține funcția de ofițer superior în cadrul Serviciului de presă și relații publice, sarcinile de bază fiind coordonarea, planificarea, evaluarea tematicilor și acțiunilor de reflectare a activităților BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, promovarea și menținerea imaginii pozitive a unității în rândul societății civile, realizarea planului de activitate, desfășurat cu scopul de a menține și a promova imaginea unității la un nivel înalt. 1 A mai indicat reclamanta că prin ordinul Inspectoratului General al Poliție al MAI al RM nr. XX.

din XX octombrie XXXX inspectorul Natalia Cibotaru, ofițer superior al Serviciului de presă și relații publice al BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM a fost trimisă în deplasare în interes de serviciu pe o perioada de 60 de zile calendaristice în cadrul Serviciului presă și relații publice al Direcției de Poliție a municipiul Chișinău de la 19 octombrie 2020, contrar voinței sale, fără acordul scris al acesteia și, totodată, în detrimentul ei ca salariat, contrar prevederilor Codului muncii, modificându-i-se raportul de serviciul prin trimitere în deplasare în interes de serviciu într-o altă entitate în detrimentul ei și nu ea și-a modificat raportul de serviciu cum prevede cap. IV pct. 23 subpct.

3 al Regulamentului, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 271 din 17 august 2018. Totodată, a indicat reclamanta că conform pct. 2 al ordinului menționat, pe perioada deplasării în interes de serviciu se menține locul de muncă și salariul mediu al inspectorului Natalia Cibotaru.

Astfel, a susținut reclamanta că reieșind din faptul că în cadrul BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM angajații beneficiază și de alte sporuri la salariu conform Hotărârii Guvernului nr. 735 din 18 iulie 2018 și calculul vechimii în muncă conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, art. 8 lit. c), a considerat că trimiterea în deplasare în interes de serviciu este în detrimentul ei ca salariat și angajat al BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, motiv din care a solicitat modificarea ordinului cu privire la trimiterea în deplasare în interes de serviciu a inspectorului Natalia Cibotaru, în partea ce ține de menținerea locului de muncă și a salariului mediu, cu indicarea menținerii locului de muncă, a vechimii în muncă conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, pct. 8 lit. c) și a salariului mediu ce include indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului, conform Hotărârii Guvernului nr. 735 din 18 iulie 2018, litigiu care la moment adresări cu acțiune în instanța de judecată, se află pe rol la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

A menționat reclamanta că nu este de acord cu decizia adoptată la 23 octombrie 2020 de către Comisia privind acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului, considerând-o ca fiind ilegală, neîntemeiată, discriminatorie și abuzivă. A relatat reclamanta că din extrasul procesului-verbal nr. XX din XX octombrie XXX al ședinței Comisiei menționate, se atestă că Comisia a propus și a votat o asemenea decizie bazându-se pe ordinul Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM cu nr. XX din XX octombrie XXX, cu privire la trimiterea în deplasare în interes de serviciu a inspectorului Natalia Cibotaru, ordin care nu a fost datat cu o asemenea dată.

Prin urmare, a notat reclamanta că la 03 noiembrie 2020 a depus raportul nr. XX/XXX prin care și-a exprimat dezacordul cu decizia adoptată de către Comisie la data de XX octombrie XXX și a solicitat eliberarea copiilor de pe materialele probatorii care au stat la baza deciziei privind neacordarea în totalitate a indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna octombrie 2020. A menționat reclamanta că la solicitările înaintate prin raportul din 03 noiembrie 2020 sub nr. XX/XXXX a recepționat răspunsul nr. 34/15-990 din 10 noiembrie 2020 al BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM prin care a fost informată că 2 i se prezintă copiile autentificate a actelor și documentelor solicitate și că este în drept să se adreseze cu o cerere prealabilă în vederea apărării drepturilor în care se consideră lezată.

Astfel, reclamanta a relevat că la 10 decembrie 2020 s-a adresat cu cererea prealabilă nr. Ci-113/20 către BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM prin care și-a exprimat dezacordul cu decizia adoptată la data de 23 octombrie 2020 de către Comisia de profil și a solicitat admiterea cererii prealabile, anularea în parte a procesului-verbal nr. XX din XX octombrie XXXX al ședinței Comisiei BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM și a ordinului BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM nr. XX din XX octombrie XXX privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului în luna octombrie 2020 referitor la reducerea în totalitate a indicatorilor de performanță a indemnizației.

A susținut reclamanta că prin răspunsul BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM nr. 34/15-Ci-l 13/20 din 21 decembrie 2020, cererea prealabilă a fost respinsă ca inadmisibilă, comunicându-i-se că dosarul administrativ se transmite către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM și că decizia definitivă cu privire la cererea prealabilă aparține autorității publice ierarhic superioare. Ulterior, prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 34/2-4524 din 28 decembrie 2020 i s-a respins cererea prealabilă și i s-a comunicat că decizia Comisiei pentru stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului din 23 octombrie 2020 a fost emisă în condiții deliberative cu votul majoritar al membrilor comisiei.

A menționat reclamanta că nu este de acord cu răspunsul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 34/2-4524 din 28 decembrie 2020, deoarece din momentul adoptării și punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr.735 din 18 iulie 2018, a beneficiat lunar în mărime deplină de indemnizația lunară pentru activități speciale de combatere a terorismului, depunând lunar rapoarte în acest sens și fiindu-i acordată această îndemnizație lunar de către Comisia de specialitate a BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM vizând acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului. Lunar fiecare angajat al BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM depune un raport adresat Comisiei prin care solicită acordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului.

În acest context a notat reclamanta că la 21 octombrie 2020 a depus raportul lunar cu privire la înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM vizând acordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului în luna octombrie 2020, adresat președintelui Comisiei privind acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului, argumentând fiecare subpunct unde în drept cu fiecare indicator de performanță a indicat acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii indicatorului propus, solicitând acordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime deplină, adică de 6500 de lei.

A mai menționat reclamanta că contrar prevederilor pct. 22 și 23 ale Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 271 din 17 august 2018, Comisia BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM prin ordinul nr.XX din XX octombrie XXXX cu rpivire la stabilirea indemnizației pentru 3 activități speciale de combatere a terorismului a decis neacordarea în totalmente a indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna octombrie 2020 care constituie 6500 de lei.

A relevat reclamanta că nu este de acord cu nr.XX din XX octombrie XX emis de Comisia BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, deoarece fiind angajată în cadrul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, conform ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM nr. XX X. din X noiembrie XXX și exercită funcția de ofițer superior al Serviciului de presă și relații publice având gradul special de inspector, este beneficiar al indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de 6500 lei lunar, și salariul ei mediu lunar favorabil și avantajos ei include și această indemnizație lunară.

Prin urmare, reclamanta a menționat că Comisia BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM eronat a stabilit și invocat temeiul enunțat la subpunctul 3) al pct. 23 Cap. IV al Regulamentului care ar permite lipsirea totală de indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului în cazul angajatei Natalia Cibotaru, pentru perioada de gestiune de la 25 septembrie 2020 până la 23 octombrie 2020, deoarece abia din data de 19 octombrie 2020 a fost trimisă în deplasare în interes de serviciu, astfel, cel puțin pentru perioada cuprinsă din data de 25 septembrie 2020 și până la 19 octombrie 2020 Comisia urma să-i stabilească indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna octombrie 2020, ba chiar mai mult, pentru absolut întreaga perioadă de gestiune datorită faptului că nu și-a modificat raportul de serviciu prin trimitere în deplasare în interes de serviciu în alte posturi decât cele care, în virtutea fișei postului, desfășoară activități de combatere a terorismului, ci raportul de serviciu a fost modificat nu la inițiativa ei, ci la inițiativa angajatorului, fără acordul ei, în detrimentul ei ca salariat.

La fel, reclamanta a menționat că de către Comisie nu a fost invocat și nu a fost probat nici unul din celelalte temeiuri prevăzute de pct. 23 al Regulamentului menționat care ar justifica lipsirea totală a reclamantei de îndemnizația pentru luna octombrie 2020, acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 735/2018, adică indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de până la 6500 de lei în calcul lunar. Astfel, a notat reclamanta că Comisia de profil nu și-a motivat decizia de neacordare în totalitate a indemnizației în baza unui careva raport motivat prezentat de către serviciile/secției din subordinea subdiviziunii în care este instituită aceasta, or, la procesul-verbal nr. XX din XX octombrie XXXX nu a fost anexat un raport motivat în acest sens.

A menționat reclamanta că, la caz, față de Natalia Cibotaru nu au fost înaintate careva solicitări din partea membrilor Comisiei de a prezenta informații suplimentare cu date concludente și pertinente care ar justifica cuantumul indemnizației solicitate pentru indicatorii de performanță ai indemnizație, și nici o altă subdiviziune nu a prezentat un raport motivat cu probe prin care să fie constatat că nu a realizat acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii indicatorilor propuși.

Astfel, a considerat reclamanta că prin reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță ai indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna octombrie 2020 care constituie 6500 de lei, prin respingerea petiției, cererii prealabile și creării situație care a condus la necesitatea adresării în 4 instanța de judecată pentru apărarea drepturilor încălcate i-a fost cauzat și un prejudiciu moral și va fi satisfăcută moral dacă se va încasa din contul pârâtului în beneficiul ei cu titlu de prejudiciu moral suma de 2000 de lei.

Prin urmare, a solicitat reclamanta declararea ca fiind neîntemeiate a răspunsului BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM nr. 34/15-Ci-l 13/20 din 21 decembrie 2020 și răspunsul Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM nr.34/2-4524 din 28 decembrie 2020, anularea procesului-verbal nr.XX din XX octombrie XXXX al ședinței Comisiei BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM nr.XX din XX octombrie XXXX, obligarea Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției să emită actul administrativ individual prin care să stabilească ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, inspector Natalia Cibotaru indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna octombrie 2020 în mărime deplină, încasarea prejudiciului moral în mărime 2000 de lei, cheltuielile pentru asistență juridică acordată de avocat în sumă de 1000 de lei.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de Natalia Cibotaru. (f.d.90, 104/111). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

(f.d.97/103) Ulterior, la 23 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel motivarea apelului împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitatadmiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, în sensul formulat. (f.d.119/125) Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco și a fost menținută hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, obiectul material al prezentei acțiuni de contencios administrativ î-l constituie de fapt cerința reclamantei în circumstanțele expuse de obligare a pîrîtului să emită actul administrativ prin care să i se stabilească indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna octombrie 2020 în mărime deplină – 6500 de lei, în conformitate cu prevederile legale.

Completul specializat al instanței de apel, a notat că conform pct. 65 din anexa nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice, precum și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, ... efectivul 5 de trupă și corpul de comandă (...) ale Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne pot beneficia de indemnizații pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de până la 6500 de lei în calcul lunar.

Modul și condițiile de acordare a indemnizației se stabilesc prin act cu caracter intern, aprobat de către conducătorii organelor respective. Astfel, instanța de apel a constat că în vederea punerii în aplicare a Hotărîrii Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne al RM a elaborat și aprobat Ordinul nr.271 din 17 august 2018 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului”. La rândul său, Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM a emis Ordinul IGP nr.204 prin care a fost constituită Comisia pentru stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului în cadrul BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM.

În continuare, Completul specilializat al instanței de apel analizînd prevederile pct.3, pct.8, pct. 13, pct.17, pct. 18, pct. 21 pct.22 din Regulamentul privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, aprobat prin ordinul MAI al RM nr. 271 din 17 august 2018, a constatat că, în conformitate cu prevederile Regulamentului menționat, aprecierea aportului angajaților în procesul de prevenire și combatere a terorismului și gradul de realizare a indicatorilor stabiliți se face de către Comisia instituită în acest sens, în cadrul căreia deciziile se iau prin votul exprimat de către membrii acesteia. Totodată, instanță de apel a reținut că prin Ordinul șefului IGP nr.XX X. din XX octombrie XXXX reclamanta Cibotaru Natalia a fost trimisă în deplasare în interes de serviciu pe o perioadă de 60 de zile calendaristice în cadrul Serviciului presă și relații publice a Direcției de poliție mun.

Chișinău. În ordinea celor enunțate, instanța de apel a relevat că, prin Ordinul nr.XX X. din XX octombrie XXX apelantei Natalia Cibotaru i s-a redus indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului din motivul modificării raportului de serviciu într-o altă subdiviziune conform cap. IV punct.23 subpct.3 al Regulamentului aprobat prin ordinul MAI al RM nr. 271 din 17 august 2018, deoarece nu întrunește activitățile necesare conform Hotărîrii de Guvern nr.735 din 18 iulie 2018 ,,Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr.650/2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice”.

Astfel, reieșind din statuările legale pertinente speței, Completul specializat al instanței de apel a ținut să menționeze că indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului este o componentă salarială variabilă și condiționată, acordîndu-se sub formă de stimulare în scopul compensării riscurilor asumate de personal, stabilită lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire și combatere a terorismului, conform indicatorilor realizați, iar prin actele interne ale instituției, sunt reglementate condițiile de acordare a acestei plăți. Totodată, Completul specializat al instanței de apel a constatat că anume indemnizația pentru prevenirea și combaterea terorismului poartă caracter instabil și se acordă anume pentru activități care se prestează neplanificat, motiv pentru care cuantumul acesteia deviază de la limita de 6500 de lei în funcție de cumulul de activități întreprinse pe parcursul perioadei de raport (lunar).

6 Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei privind netemeinicia neacordării indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului. Or, este cert faptul că, în cazul înrăutățirii unor indicatori sau al neîndeplinirii lor în perioada de gestionare, cota procentuală a indemnizației cuvenite pentru indicatorul respectiv nu se acordă sau se reduce proporțional de către Comisie, ceia ce corespunde prevederilor pct.22 din Regulamentului enunțat. În condițiile speței, Completul specializat al instanței de apel a stabilit că, BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM în mod justificat și întemeiat n-a stabilit indemnizația apelantei, or, în cadrul examinării raportului și audierii apelantei, Comisia a decis neacordarea indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului reclamantei, Natalia Cibotaru, pentru luna octombrie 2020 pe motivele menționate mai sus.

Cu referire la competența și modalitatea de acordare a indemnizației de către Comisia din cadrul BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, pentru activități de combatere a terorismului, angajaților Brigăzii, Completul specializat al instanței de apel a considerat justă și argumentarea primei instanțe princare a indicat că în pct. 5.8 din decizia nr. 256/19 din 20 martie 2020 a Consiliului pentru Prevenirea si Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Consiliul a notat că, performanțele subdiviziunilor nu pot fi apreciate de către o instituție care nu monitorizează activitatea acestora zi de zi pentru a da apreciere corespunzătoare. Iar astfel, pentru desfășurarea acestui exercițiu a fost instituită comisia respectivă care este competentă să dea apreciere obiectivă.

La fel, Completul specializat al instanței de apel a menționat că, nu pot fi luate în considerație argumentele reclamantei precum că, Comisia neîntemeiat a redus indemnizația, or, pct.23 subpunct 3 al Regulamentului expres indică că, nu pot beneficia de indemnizație angajații trimiși în deplasare în interes de serviciu în alte posturi decât cele care, în virtutea fișei postului desfășoară activități de combatere a terorismului, iar Direcția de poliție mun.Chișinău face parte din entitatea angajații căreia nu beneficiază de indemnizație pentru activități de combatere a terorismului.

Subsidiar, Completul specializat al instanței de apel a notat că potrivit fișei postului la pct.10 (scopul general al funcției) este menționat că, contribuie la consolidarea capacităților instituționale și operaționale ale BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM prin realizarea, organizarea și desfășurarea activităților direcționate spre ridicarea nivelului de încredere în Poliție, cultivarea respectului vis-â-vis de angajații BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM din partea societății civile și a instituțiilor mass- media, menținerea și promovarea imaginii pozitive a Unității, sensibilizarea opiniei publice cu privire la activitatea Politiei.

Iar la subpunctele 11.5.1 până la 11.5.5, (ce se referă la indemnizația de combatere a terorismului) sunt efectuate de titularul fișei de post în limita competenței or, competențele și sarcinile reclamantei sunt stipulate în punctul 10 a fișei postului, iar implicarea în activități de combatere a terorismului a fost lăsată la discreția Conducătorului entității în funcție de abilitățile titularului fișei postului în domeniul combaterii actelor de terorism.

Prin urmare, Completul specializat al instanței de apel a conchis că intimata întemeiat și în conformitate cu normele legale i-a redus apelantei indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului din motivul modificării raportului de serviciu într-o altă subdiviziune conform cap. IV punct.23 subpct.3 al 7 Regulamentului aprobat prin ordinul MAI al RM nr.271 din 17 august 2018, deoarece aceasta nu întrunește activitățile necesare conform Hotărîrii de Guvern nr.735 din 18 iulie 2018 ,,Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr.650/2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice”.

Sub alt aspect, Completul specializat al instanței de apel a menționat că pîrîtul/intimat și-a exercitat dreptul discreționar în corespundere cu art.16 din Codul administrativ, prin urmare corect a refuzat în satisfacererea cererii. În continuare, Completul specializat al instanței de apel reieșind din considerentul că s-a constatat netemeinicia acțiunii depuse de Natalia Cibotaru, a concluzionat că de către prima instanța just și întemeiat a fost respinsă și pretenția accesorie a Nataliei Cibotaru, cu privire la încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, în sensul art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Drept urmare, Completul specializat al instanței de apel relevat că, hotărârea supusă prezentului apel a fost pronunțată de prima instanța cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul definit de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de administrare a probelor.

În acest sens, Completul specializat al instanței de apel ținînd cont de constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele faptice ale cazului dedus judecării în ordine de apel, a conchis că argumentele expuse de către apelant sunt lipsite de substanță obiectivă, iar prima instanța, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu normele legale. La 26 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d.165/167).

Ulterior, la data de 21 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco a prezentat motivarea recursului. (f.d. 171/175) În susținerea recursului recurenta a indicat motivele în fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de apel, suplimentar invocându-se dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de 8 Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 iunie 2022, în ședință publică.

(f.d.147) Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost exediat pentru notificare, prin intermediul poștei electronice în adresa avocatului Ion Slisarenco, care acționează în interesele Nataliei Cibotaru, la data de 07 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.164) Decizia motivată din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată pentru notificare, prin intermediul poștei electronice în adresa avocatului Ion Slisarenco, care acționează în interesele Nataliei Cibotaru, la data de 26 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

(f.d.165) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 21 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM, cât și în adresa BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM, copia cererii de recurs depusă de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

(f.d.176) La 16 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, ca fiind inadmisibil. Prin referința depusă la data de 16 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, BPDS „Fulger” a IGP al MAI al RM a solicitat respingerea recursului depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, ca inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să 9 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 10 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 11