3ra-807/23 — Anularea actului administrativ

3ra-807/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-807/23 (2-22004527-01-3ra-07082023)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, judecător – V. Dodon

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători - G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Brigada de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției și de Inspectoratul General al

Poliției, reprezentați prin procură de Tudor Știrbu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Natalia Cibotaru împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient

accesoriu Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General

al Poliției, cu privire la contestarea actului administrativ defavorabil,

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției și de Inspectoratul General al Poliției, și s-a

menținut hotărârea din 15 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2021, Natalia Cibotaru a depus acțiune, concretizată prin cererea

din 16 iunie 2022, împotriva Inspectoratului General al Poliției, intervenient accesoriu

Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției,

solicitând anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 575 ef. din 15

decembrie 2021 „Cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului superior al

Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru” și a actului

administrativ emis în procedura prealabilă nr. 34/14-4530 din 30 decembrie 2021, și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 15 decembrie 2021, prin Ordinul

IGP nr. 575 ef., a fost sancționată disciplinar cu „mustrare” pentru o pretinsă faptă de

lipsă nemotivată de la serviciu la data de 08 octombrie 2021.

Nefiind de acord cu ordinul de sancționare menționat, la 20 decembrie 2021,

reclamanta s-a adresat către IGP cu un raport, prin care și-a exprimat dezacordul,

solicitând anularea/revocarea Ordinului IGP nr. 575 ef. din 15 decembrie 2021,

reluarea anchetei de serviciu în privința sa privind pretinsa faptă de lipsă nemotivată

de la serviciu la data de 08 octombrie 2021, precum și dispunerea desfășurării anchetei

de serviciu în privința sa de către Direcția inspectare efectiv a IGP pentru a asigura

imparțialitate și obiectivitate.

1

Prin răspunsul IGP nr. 34/14-4530 din 30 decembrie 2021, reclamanta a fost

informată că Direcția inspectare efectiv a IGP a examinat raportul referitor la ancheta

de serviciu nr. 22 a/s, inițiată la 20 octombrie 2021, și că reieșind din materialele

anchetei de serviciu, procedura de desfășurare a fost efectuată sub toate aspectele,

completă și obiectivă, cu stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea

abaterii disciplinare, ordinul prin care reclamanta a fost sancționată s-a constatat a fi

unul legal, care corespunde absolut tuturor rigorilor și procedurilor stabilite de

legislația în vigoare, iar aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare

corespunde în egală măsură cu abaterea disciplinară admisă, și că în caz de dezacord,

reclamanta este în drept să se adreseze în instanța de judecată competentă pentru

soluționarea acestui litigiu.

La 31 decembrie 2021, Natalia Cibotaru a depus în cancelaria IGP cererea

înregistrată sub nr. C-50641 din 31 decembrie 2021, prin care a solicitat suspendarea

executării Ordinului IGP nr. 575 ef. din 15 decembrie 2021, până la adoptarea unei

decizii definitive și irevocabile privind legalitatea ordinului de sancționare menționat,

exprimându-și în așa fel poziția că va contesta în instanța de judecată competentă

ordinul de sancționare menționat.

Însă, până la data depunerii cererii de chemare în judecată, nu a primit răspuns.

În fapt, reclamanta a remarcat că, potrivit ordinului Inspectoratului General al

Poliției al MAI al Republicii Moldova, nr. 575 ef. din 15 decembrie 2021, a fost

sancționată disciplinar cu sancțiunea disciplinară „mustrare”, pentru lipsa de la

serviciu la 08 octombrie 2021 în perioada de timp de la 14.30 până la 17.00, fără

motive întemeiate și fără permisiunea comandantului Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, deși consideră că nu a săvârșit

vreo abatere disciplinară la această dată. De asemenea, a menționat că este neîntemeiat

argumentul angajatorului, potrivit căruia ar fi lipsit fără motive întemeiate și fără

permisiunea comandantului Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției, ci dimpotrivă, în ziua respectivă, s-a prezentat la

serviciu conform programului de lucru, iar plecarea a fost acceptată de însăși

comandantul - Cazimir Trocin, care a pus viza pe raportul din 08 octombrie 2021,

înregistrat în cancelaria Brigăzii sub nr. 15/3211.

În context, reclamanta a remarcat că, pe rolul Consiliului pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității se află plângerea ei împotriva

comandantului Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului

General al Poliției – Cazimir Trocin pe fapte de hărțuire la locul de muncă, intimidare

și victimizare, plângere care s-a examinat în mai multe ședințe de audieri, care s-au

finalizat, iar la momentul depunerii acțiunii ea era în așteptarea adoptării și publicării

deciziei pe marginea respectivei plângeri.

Astfel, pentru data de 08 octombrie 2021, la Consiliul pentru prevenirea și

eliminarea discriminării și asigurarea egalității, a fost stabilită ședință de audieri pe

cauza 139/21 la plângerea reclamantei Natalia Cibotaru, în calitate de petiționară,

împotriva lui Cazimir Trocin, comandant al Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” a Inspectoratului General al Poliției la acel moment, în calitate de reclamat,

programată în intervalul 12.30-17.00. Respectiv, la ședința dată de audieri, era citat și

Cazimir Trocin, care știa cu certitudine că reclamanta urmează să se prezinte în fața

Consiliului.

Pentru a participa la ședința de audieri la Consiliu în calitate de petiționară,

reclamanta Natalia Cibotaru a depus la 08 octombrie 2021 raportul înregistrat cu nr.

2

15/3211, prin care a solicitat conducerii Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, în persoana lui Cazimir Trocin,

permisiunea să fie învoită pentru data de 08 octombrie 2021, începând cu ora 11.00,

raport care i-a fost acceptat.

În așa fel, aproximativ la ora 12.00, reclamanta a ieșit de pe teritoriul Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției și a

participat la ședința de audieri care a început la ora 12.30 și a durat până la ora 14.00,

din motiv că Cazimir Trocin, deși a fost citat legal, nu s-a prezentat, iar

avocatul/reprezentantul lui a solicitat întrerupere, motivând că are o altă ședință de

judecată programată la o instanță de judecată.

După finalizarea ședinței de audieri, cunoscând că activitatea ei este monitorizată

strict, din considerentul că se afla în litigiu cu comandantul Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, dar și cu Brigada,

referitor la neachitarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a

terorismului, trimiterea forțată în deplasări în interes de serviciu, evaluarea

performanțelor profesionale și alte litigii, pentru a evita eventuale invocări de abateri

disciplinare, a revenit la locul de muncă, deși avea de fapt raportul semnat de învoire

de către Cazimir Trocin. Totodată, cunoștea cu certitudine că intrarea și ieșirea de pe

teritoriul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General

al Poliției este monitorizată video, intrarea și ieșirea ei poate fi ușor verificată și

probată în caz de necesitate.

Astfel, reclamanta a susținut că pretinsa faptă de lipsă nemotivată de la serviciu

la data de 08 octombrie 2021 între orele 14.30-17.00 îi este imputată abuziv și ilegal,

și anume, ca acțiunea de victimizare a reclamantei ca rezultat al plângerii pe acțiunile

ilegale admise de către comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”

a Inspectoratului General al Poliției - Cazimir Trocin.

Reclamanta a indicat că activează în funcția de ofițer superior al Serviciului de

presă și relații publice al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției și este angajată în cadrul Brigăzii conform ordinului

IGP nr. 480 ef. din 02 noiembrie 2017, având gradul special de inspector.

Potrivit Fișei de post, sarcinile de bază pe care le îndeplinește sunt: coordonarea,

planificarea, evaluarea tematicilor și acțiunilor de reflectare a activităților Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, promovarea

și menținerea imaginii pozitive a unității în rândul societății civile, realizarea planului

de activitate, desfășurat cu scopul de a menține și a promova imaginea unității la un

nivel înalt.

Pe parcursul activității, reclamanta și-a îndeplinit și își îndeplinește conștiincios

atribuțiile de serviciu, a fost menționată cu diplome de către Ministerul Afacerilor

Interne, Inspectoratul General al Poliției și Brigada de poliție cu destinație specială

„Fulger”.

Odată cu venirea în fruntea Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției a lui Vitalie Bostan, apoi a lui Cazimir Trocin, a fost

etichetată ca fiind omul „loial” fostului conducător al Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției - Ivas Vasile și împotriva ei a

fost pornită și desfășurată o masivă campanie de intimidare, hărțuire la locul de muncă,

discriminare în raport cu alți angajați ai Brigăzii, campanie care s-a desfășurat în

scopul determinării reclamantei să plece din propria inițiativă din cadrul Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției. Scopul

3

acestei campanii era să fie distrusă psihologic și destabilizată din punct de vedere

moral, ca să cedeze și să plece din cadrul Brigăzii sau chiar din sistem, unii angajați ai

Brigăzii permițându-și chiar să răspândească public afirmații prin care să o acuze de

relații necorespunzătoare și inadmisibile de a se desfășura, îndeosebi într-o așa

instituție prestigioasă a IGP cum este Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”

a Inspectoratului General al Poliției.

Acțiunile de intimidare, hărțuire și discriminare desfășurate față de ea au început

a se contura mai pronunțat începând cu luna iulie a anului 2020, prin faptul că începând

cu luna respectivă și până la finele anului 2020, lunar a fost privată de indemnizația

pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de 6 500 lei, deși din

momentul adoptării și punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 735 din 18 iulie

2018, a beneficiat lunar în mărime deplină de indemnizația lunară fiindu-i acordată de

către Comisia de specialitate a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției.

Reclamanta a susținut că a contestat ordinele Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției prin care nu i s-a stabilit

respectiva indemnizație în ordinea prevăzută de lege, în scopul apărării drepturilor sale

în calitate de angajat și salariat al poliției, pentru fiecare lună în parte, iar acest fapt a

fost, la fel, întors împotriva ei și a generat încă un val suplimentar de acțiuni de

victimizare, care s-au manifestat prin privarea de aparatul de fotografiat cu care își

desfășura activitatea, privarea de calculatorul performant de serviciu și a imprimantei,

ea în activitate având nevoie de un calculator cu parametri tehnici înalți pentru ca

sistemul de operare să poată rula aplicații de foto/video montaj și redactare foto/video

care necesită memorie video, operativă și de procesare înalte; privarea de biroul de

serviciu și mutarea ei în alt birou unde nici măcar o masă nu i-a fost pusă la dispoziție,

până când nu a intervenit un angajat al SPIA, când a venit la o audiere, și drept urmare

i s-a oferit și masă; trimiterea abuzivă în deplasare în interes de serviciu la DP a

municipiului Chișinău anume pentru a crea artificial pretins temei de a nu-i stabili în

totalitate indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului; inițierea

anchetelor de serviciu pentru pretinse fapte pe care ea nu le-a săvârșit, soldate cu

sancționarea ei disciplinară; evaluarea performanțelor profesionale la sfârșitul anului

2020 cu calificativul „nesatisfăcător” pentru a crea pretins temei de încetare a

raportului de serviciu pe acest motiv, evaluare care a fost până la urmă anulată de către

IGP, care a constatat ilegalitatea acesteia; evaluarea performanțelor profesionale

repetată în mod abuziv de către Cazimir Trocin, deși ultimul a fost recuzat ca fiind o

persoană care s-a pronunțat deja o dată în mod depreciativ cu referire la evaluarea

performanțelor profesionale ale angajatului evaluat, și alte acțiuni ilegale care s-au

desfășurat împotriva reclamantei.

Supunerea acestor acțiuni ilegale a determinat-o pe reclamantă să le raporteze

conducerii IGP, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii, Centrului Național

Anticoruție, Președintelui țării, Consiliului pentru prevenirea și eliminarea

discriminării și asigurarea egalității, instituții față de care a venit cu rugămintea să

intervină și să stopeze aceste acțiuni ilegale care se desfășoară împotriva reclamantei

ca salariat și angajat al poliției.

Reclamanta consideră, că aceste fapte încă mai tare au deranjat conducerea

Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției,

iar acțiunile de victimizare ale ei drept urmare a plângerilor și cererilor depuse în

instanța de judecată și celelalte organe și instituții doar s-au acutizat.

4

Tot în perioada respectivă, încălcându-i dreptul fundamental la viața intimă,

familială și privată, dreptul la inviolabilitatea vieții personale, precum și dreptul la

secretul vieții personale, de către conducerea Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, în cooperare cu alți angajați ai Brigăzii,

a fost organizată urmărirea ei (filajul), culegând ilegal (în lipsa consimțământului)

despre ea informații ocrotite de lege, cum ar fi: locul aflării ei, a persoanelor cu care

s-a întâlnit, a mijlocului de transport cu care s-a deplasat, informații care le consideră

că fac parte din viața personală și care constituie secret personal, prin fixarea

fotografică a ei în timpul urcării-coborârii din mijlocul de transport, fapt pentru care a

fost depusă o plângere la procuratură, în care conducerea Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției este vizată.

Pe faptul dat de către Procuratura municipiului Chișinău a fost inițiat procesul

contravențional nr. 100 adm/21 din 12 noiembrie 2021, pornit pe faptul comiterii

contravenției prevăzută de art. 312 din Codul contravențional, proces în care în calitate

de persoane în privința cărora a fost pornit un proces contravențional figurează

comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului

General al Poliției - Cazimir Trocin și locțiitorul comandantului - Victor Tudorovici,

dosar contravențional care la momentul depunerii acțiunii se află pe rolul Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana sub nr. 4-4763/2021.

Astfel, reclamanta consideră că plângerea depusă la Procuratură în care a sesizat

organul de drept referitor la acțiunile ilegale săvârșite de către conducerea Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției i-a și

determinat pe ultimii să invoce pretinse abateri disciplinare pentru a obține cu orice

preț sancționarea/pedepsirea ei.

Totodată, reclamanta a mai susținut că invocarea pretinselor abateri disciplinare

mai este făcută și datorită faptului că la ședința de audieri din 08 octombrie 2021,

reprezentantul lui Cazimir Trocin a invitat-o pentru a fi audiată în calitate de martor

din partea părții pârâte pe Olga Guțu, ofițer superior al Serviciului „A” al Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției inspector.

Însă, anume Olga Guțu este autoarea raportului din 20 octombrie 2021 care a și servit

drept temei de inițiere a anchetei de serviciu nr. 22 a/s din 20 octombrie 2021,

desfășurată în privința reclamantei privind pretinsa faptă de lipsă nemotivată de la

serviciu la data de 08 octombrie 2021, în intervalul de la 14.30-17.00. Reclamanta a

indicat că Olga Guțu intenționat a depus un asemenea raport ca răzbunare pentru faptul

că la ședință de audieri din 08 octombrie 2021, Natalia Cibotaru a prezentat Consiliului

o probă audio, unde de la minutul 3.35-4.00 angajata Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției - Olga Guțu susține că a primit

indicația de la Cazimir Trocin ca să scrie raport pe ea, fapt care a deranjat-o pe Olga

Guțu, care chiar acolo pe loc, în cadrul ședinței de audieri, s-a exprimat că pentru asta

reclamanta Natalia Cibotaru o sa fie pedepsită, că „de ce înscrie convorbirile”, etc.

La ședința de audieri din 08 octombrie 2021, Olga Guțu nu a reușit să fie audiată

până la sfârșit, fapt care a determinat ca audierea acesteia să fie continuată la ședința

de audieri din 19 octombrie 2021, ședință în care la fel, Olga Guțu a primit un șir de

întrebări care consideră reclamanta că au deranjat-o, inclusiv și întrebarea în ce relație

se află cu Victor Tudorovici, locțiitorul comandantului Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, fapt care a determinat-o pe

aceasta ca anume la 20 octombrie 2021, adică chiar a doua zi după ședința de audieri,

să depună un raport în care să invoce pretinsa faptă de lipsă nemotivată de la serviciu

5

a reclamantei pentru data de 08 octombrie 2021, dată la care ambele au fost la Consiliul

pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în ședința de

audieri.

Reclamanta a menționat că la 08 octombrie 2021, după ședința de audieri la

Consiliu, care s-a întrerupt aproximativ la orele 14.00, ea s-a întors la serviciu, fapt

care putea fi verificat din înregistrările video care se filmează la intrarea pe teritoriul

Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției,

deși avea raportul semnat și acceptat ca să fie învoită pentru data de 08 octombrie

2021, încă începând cu ora 11.00, pentru a participa la ședința de audieri care era

programată pentru intervalul de timp cuprins între orele 12.30 și 17.00, cu atât mai

mult că la semnarea raportului de învoire nici nu se cunoștea că ședința urma să fie

întreruptă la ora 14.00.

Cunoscând despre faptul că ancheta de serviciu demarată la 20 octombrie 2021,

privind pretinsa faptă de lipsă nemotivată de la serviciu a reclamantei pentru data de

08 octombrie 2021, este desfășurată de persoane cu care se află în relații tendențioase

din cauza audierilor în fața Consiliului, precum și că conducerea Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, la fel, este

tendențioasă împotriva ei, la 16 noiembrie 2021, prin raportul înregistrat cu nr. 15539,

Natalia Cibotaru a recuzat persoanele din cadrul Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, care desfășurau ancheta de

serviciu nr. 22a/s din 20 octombrie 2021.

Prin răspunsul IGP nr. 34/14-11965 din 23 noiembrie 2021, i s-a comunicat că

recuzarea acestor angajați de la efectuarea investigațiilor interne este inoportună,

deoarece nu se încadrează în prevederile pct. 57 din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special al MAI, aprobat prin HG 409/2017.

Din atare motive, reclamanta consideră că ancheta de serviciu privind pretinsa

faptă de lipsa nemotivată de la serviciu a fost inițiată în baza raportului Olgăi Guțu,

drept răzbunare pentru faptul că a depus în calitate de probă la Consiliu împotriva lui

Cazimir Trocin, înregistrarea audio în care aceasta recunoaște că a primit indicație de

la Cazimir Trocin ca să depună pe reclamantă rapoarte în vederea sancționării și

aceasta a și determinat-o să îi declare recuzare Olgăi Guțu și persoanelor menționate

în raportul/recuzarea nr. 15539 din 16 noiembrie 2021 și să solicite ca ancheta inițiată

împotriva ei să fie efectuată de către Direcția inspectare efectiv a IGP, pentru a asigura

imparțialitate și obiectivitate.

În conformitate cu pct. 65 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, desfășurarea anchetei de serviciu presupune

examinarea sesizării; audierea funcționarului sau funcționarilor a căror faptă constituie

obiectul sesizării; audierea persoanei care a formulat sesizarea sau a celei care a

raportat despre abaterea disciplinară comisă; culegerea informațiilor considerate

necesare pentru soluționarea cazului, inclusiv date cu caracter personal, prin

mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror altor persoane ale căror

declarații pot contribui la soluționarea justă a cazului; administrarea probelor, precum

și verificarea documentelor, a declarațiilor prezentate.

Cu referire la caz, reclamanta în calitate de persoană în privința căreia s-a

desfășurat ancheta de serviciu, nu a fost audiată pe marginea obiectului anchetei de

serviciu, declarând că a înaintat recuzare persoanelor care desfășoară ancheta de

serviciu și că va fi audiată după ce va fi soluționată recuzarea, însă după primirea

6

răspunsului privitor la cererea de recuzare, persoana care a desfășurat ancheta de

serviciu așa și nu a audiat-o.

Astfel, reclamanta a susținut că ancheta nu a fost desfășurată cu examinarea sub

toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor disciplinare comise

de către funcționari și că au fost lezate drepturile și interesele sale legitime, ancheta de

serviciu a fost desfășurată superficial și unilateral.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

au anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 575 ef. din 15 decembrie 2021

„Cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului superior al Serviciului de presă și

relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului

General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru” și actul administrativ emis în procedura

prealabilă nr. 34/14-4530 din 30 decembrie 2021; s-au încasat din contul

Inspectoratului General al Poliției în beneficiul reclamantei Natalia Cibotaru,

cheltuielile de judecată în sumă de 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența

juridică.

Prin decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate de Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului

General al Poliției și de Inspectoratul General al Poliției, și s-a menținut hotărârea din

15 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, potrivit declarațiilor

subofițerului superior al DIAS-4, agent superior Lazarenco Victor, la 08 octombrie

2021, în intervalul de timp de la 12:00 până la 17:00, Cibotaru Natalia nu a fost

înregistrată registru de evidență, ca fiind revenită la serviciu, deoarece conform

raportului ofițerului superior de presă al SPRP al Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției - inspectorul Natalia Cibotaru,

depus pe numele comandantului Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției raportul cu nr. 15/3211, prin care a solicitat

permisiunea să se prezinte la data respectivă, la ora 11.00, la Consiliul pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru a participa în

ședința programată, comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției a acceptat eliberarea de la locul de muncă a Nataliei

Cibotaru, pe data de 08 octombrie 2021, începând cu orele 11.00, fără rezerve și limite.

De asemenea, instanța de apel a considerat irelevante argumentele apelanților cu

referire la exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de muncă de către inspectorul

Natalia Cibotaru în perioada anilor 2020-2021 și, respectiv la 08 octombrie 2021,

invocate în sensul temeiniciei aplicării sancțiunii „mustrare”, or, în fapt, în cadrul

anchetei de serviciu soldată cu emiterea ordinului contestat în prezenta acțiune, nu s-a

constatat neexercitarea de către intimată la 08 octombrie 2021, în intervalul de timp

de la 14.30 până la 17.00, a anumitor atribuții care trebuiau exercitate anume la această

dată.

La 13 iunie 2023, Inspectoratul General al Poliției, reprezentat prin procură de

Tudor Știrbu, a expediat prin poșta electronică recursul nemotivat împotriva deciziei

din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 25 august 2023, a expediat recursul

motivat, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii

prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată.

Tot la 25 august 2023, Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției, reprezentată prin procură de Tudor Știrbu, a

expediat prin poșta electronică recursul motivat împotriva deciziei din 23 mai 2023 a

7

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă acțiunea

reclamantei.

În susținerea recursurilor, Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratul General al Poliției au invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel

Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate,

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural. Totodată au fost

invocate argumente similare celor din cererile de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a „Procedura

contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul

administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de

recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă

care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării recursului din Codul

administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 mai 2023, în ședință

publică (f.d. 213-220, vol. I).

Actele cauzei atestă că, prin scrisoarea electronică din 26 mai 2023, Curtea de

Apel Chișinău a expediat copia dispozitivului deciziei instanței de apel participanților

la proces (f.d. 221, vol. I).

În același timp, din materialele dosarului rezultă că, decizia integrală a Curții de

Apel Chișinău din 23 mai 2023 a fost notificată participanților la proces la 27 iulie

2023 la adresa electronică a acestora (f.d. 227, vol. I).

8

Astfel, recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, reprezentat prin

procură de Tudor Știrbu, a fost înaintat cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

Cu referire la recursul înaintat de Brigada de poliție cu destinație specială

„Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, reprezentată prin procură de Tudor

Știrbu, Completul de judecată atrage atenția asupra faptului că acesta a fost declarat

cu încălcarea normelor de procedură, or la materialele cauzei nu se regăsește un recurs

nemotivat, înaintat în corespundere cu prevederile art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, fiind depusă doar motivarea recursului la 25 august 2023 (f.d. 15-22,

vol. II), cu încălcarea termenului de 30 de zile. Acest fapt va determina instanța de

recurs să declare inadmisibil recursul înaintat de Brigada de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, reprezentată prin procură de

Tudor Știrbu, în conformitate cu prevederile art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ.

La 06 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

copiile recursurilor depuse de Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției și de Inspectoratul General al Poliției, reprezentați

prin procură de Tudor Știrbu, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării obligatorii

a referinței, cu toate acestea intimata nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a

depus referință (f.d. 41, vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recursul înaintat de Inspectoratul General al

Poliției, reprezentat prin procură de Tudor Știrbu, în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

9

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a declara inadmisibile recursurile depuse de Brigada de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției și de Inspectoratul

General al Poliției, reprezentați prin procură de Tudor Știrbu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției și de Inspectoratul General al Poliției, reprezentați

prin procură de Tudor Știrbu, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10