3r-19/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului

3r-19/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-19/22

2-20143947-01-3r-21012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

DECIZIE

2 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către avocatul Ion Slisarenco, în interesele

recurentei Cibotaru Natalia,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea înaintată de Cibotaru

Natalia împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI, Brigada de Poliție cu

destinație specială „Fulger”, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea cheltuielilor de

asistență juridică,

împotriva încheierii din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost declarat inadmisibil apelul pe motiv că motivarea acestuia a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut de lege

c o n s t a t ă:

La data de 16 noiembrie 2020, Cibotaru Natalia a înaintat o cerere de chemare

în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI, Brigada de Poliție

cu destinație specială „Fulger”, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil, compensarea prejudiciului moral

și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cibotaru Natalia a fost respinsă

drept neîntemeiată (f.d. 135).

La data de 29 septembrie 2021 avocatul Slisarenco Ion, în interesele apelantei

Cibotaru Natalia, a depus prin intermediul poștei electronice, cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

decizii prin care acțiunea să fie admisă (f.d. 139-141).

Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cibotaru Natalia a fost declarată

1

inadmisibilă, în partea pretenției privind încasarea prejudiciului moral (f.d. 153-

154).

Ulterior, la data de 23 noiembrie 2021, avocatul Slisarenco Ion în interesele

apelantei Cibotaru Natalia, a depus cererea de apel motivată (f.d. 161-169).

Prin încheierea din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul pe motiv că motivarea acestuia a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 6 ianuarie 2022, reprezentantul Nataliei Cibotaru, avocat Slisarenco Ion, a

depus, prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs împotriva încheierii din

14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii instanței

de apel (f.d. 192, vol. I).

În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a indicat că a recepționat

hotărârea motivată din 29 septembrie 2021 a instanței de fond la data de 25

octombrie 2021 ora 13.43, fapt confirmat prin mesajul expediat în adresa emailului

asistentului judiciar Ana Croitor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. și avocatul a calculat

cele 30 de zile de la notificare din momentul recepționării mesajului și a trimiterii

dovezii că a fost mesajul recepționat, considerînd că simpla expediere nu poate fi

considerată drept dată a notificării, atâta timp cât nu există la dosar probă

incontestabilă a faptului recepționării sau nerecepționării.

Consideră că motivarea apelului depusă la 23 noiembrie 2021 se încadrează în

termenul legal de 30 de zile de la notificarea hotărîrii motivate a instanței de fond,

ce urmează a fi calculat din data de 25 octombrie 2021, dată la care avocatul Ion

Slisarenco a recepționat mesajul electronic cu hotărîrea motivată a instanței de fond

și a confirmat recepționarea acesteia. Din aceste considerente, indică reprezentantul,

nici nu a solicitat repunerea în termen de prezentare a motivării apelului.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 14 decembrie 2021

și notificată recurentei la data de 29 decembrie 2021 (f.d. 191, vol. I).

Reprezentantului recurentei actul de dispoziție recurat i-a fost notificat pe 23

decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d. 190, vol. I).

Reprezentantul recurentei s-a conformat prevederilor legale și, în termen, la

data de 6 ianuarie 2022, a depus, la fel prin intermediul poștei electronice, recurs

împotriva încheierii din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece, în cererea de

recurs, argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

2

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, din

următoarele considerente.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a

recursului.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la

instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2)

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data

notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului

se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ instanța de

apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Din coroborarea art. 191 alin. (1), art. 226 Cod administrativ rezultă inechivoc

că, după examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de fond adoptă

hotărârea în formă de dispozitiv, adică componenta structurală a hotărârii instanței

de fond căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea

integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac.

Iar motivarea, în scris, a hotărârii adoptate are loc în termenul specificat la art. 226

alin. (2) Cod administrativ.

Asta, deoarece motivarea apelului se depune doar după notificarea hotărârii

motivate a instanței de fond, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia

cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul hotărârii instanței de

fond, dar și, în mod efectiv, de considerentele cuprinse în hotărâre.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

- în temeiul art. 232 alin. (1) Cod administrativ, de la notificarea dispozitivului

hotărârii instanței de fond, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ

– apelul se declară inadmisibil, în special, când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) Cod administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a

aducerii la cunoștință a dispozitivului hotărârii curții de apel, ca instanță de fond, sau

deciziei instanței de apel.

3

- iar în temeiul art. 232 alin. (2) Cod administrativ, de la notificarea hotărârii

motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ

– recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Respectiv, notificarea hotărârii instanței de fond participanților la proces are

drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar întru confirmarea aducerii la

cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată

dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Totodată, instanța supremă

accentuează că comunicarea actelor de procedură prin mijloace electronice are

prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la

procedură (a se vedea Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr.

19732/17, § 52-53, 16 februarie 2021).

Considerentele invocate supra sunt susținute și de faptul că depunerea apelului

sau a motivării acestuia după notificarea hotărârii motivate a instanței de apel, peste

termenul de 30 de zile, reglementat la art. 232 alin. (1) și (2) Cod administrativ, ar

contura o putere discreționară a părții interesate să aleagă momentul curgerii

termenului de atac, ceea ce este contrar principiului securității raporturilor juridice.

Astfel, din actele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 29 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Cibotaru Natalia a fost respinsă drept neîntemeiată (f.d. 135).

La data de 29 septembrie 2021 avocatul Slisarenco Ion, în interesele apelantei

Cibotaru Natalia, a depus prin intermediul poștei electronice cerere de apel

nemotivată, împotriva hotărârii din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

decizii prin care acțiunea să fie admisă (f.d. 139-141).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 21 octombrie 2021,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cibotaru Natalia a fost declarată

inadmisibilă, în partea pretenției privind încasarea prejudiciului moral (f.d. 153-

154).

Ulterior, la data de 23 noiembrie 2021, avocatul Slisarenco Ion în interesele

apelantei Cibotaru Natalia, a depus cererea de apel motivată (f.d. 161-169).

Prin încheierea din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul pe motiv că motivarea acestuia a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La data de 22 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat

în adresa reprezentantului recurentei/apelantei – avocatul Slisarenco Ion, prin

intermediul poștei electronice, la adresa electronică de la care a fost expediată

cererea de apel nemotivată (f.d. 137, vol. I), copia hotărârii integrale din 21

octombrie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f.d. 155, vol. I).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, Colegiul constată că data comunicării hotărârii integrale din 21 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani reprezentantului recurentei se consideră

data de 22 octombrie 2021, data expedierii acesteia prin intermediul poștei

electronice.

4

Astfel, începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelului este ziua

imediat următoare datei calendaristice notificării hotărîrii integrale a instanței de

fond.

În speță, termenul de depunere a apelului motivat împotriva hotărîrii din 21

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se calculează începînd cu

data de 23 octombrie 2021, termenul limită fiind data de 22 noiembrie 2021, după

cum corect a statuat instanța de apel.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că reprezentantul apelantului

Slisarenco Ion a recepționat hotărârea integrală la 22 octombrie 2021.

Astfel, apelanta în conformitate cu art. 232 alin. (2) din Codul administrativ

urma a depune motivarea apelului până la data de 22 noiembrie 2021, inclusiv.

Însă, distinct acestor circumstanțe, reprezentantul recurentei/apelantei a depus

motivarea apelului la Curtea de Apel Chișinău la 23 noiembrie 2021 (f.d. 161, vol.

I) și nici nu a solicitat repunerea în termen.

Reieșind din circumstanțele de fapt stabilite și conform normelor de drept

menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că instanța de apel just a menționat că hotărârea integrală,

conform extrasului din poșta electronică, a fost notificată reprezentantului

apelantului Slisarenco Ion la 22 octombrie 2021, acesta urmând să depună în termen

de 30 de zile apelul motivat, și anume, până la data de 22 noiembrie 2021, inclusiv.

La aspectul dat, completul consideră că, de la momentul notificării hotărîrii

integrale din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, recurentul

a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și

a depune recurs în interiorul termenului instituit la 232 alin. (2) Cod administrativ.

Colegiul notează că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel instanța de judecată

nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul

normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale

din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli

să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri

importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru

acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu,

care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea

produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente

consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar

mai putea acorda încredere și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza

Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după

un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

5

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Continuând șirul logic al dezideratelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca

neviabil argumentul invocat de reprezentantul recurentei precum că termenul legal

de 30 de zile de la notificarea hotărîrii integrale a instanței de fond urmează a fi

calculat din data de 25 octombrie 2021, dată la care avocatul Ion Slisarenco a

confirmat recepționarea mesajului electronic cu hotărîrea motivată a instanței de

fond, în mod contrar putîndu-se contura o putere discreționară a părții interesate să

aleagă momentul curgerii termenului de atac.

Actele de dispoziție și acte de procedură ale instanței se consideră comunicate

la momentul la care instanța a primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns

la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta, adică data arătată pe copia

imprimată a confirmării expedierii certificată de către colaboratorul instanței care a

făcut transmisiunea. Are așadar relevanță, sub aspectul momentului comunicării,

data furnizată de mijlocul de comunicare, încorporată copiei imprimate a confirmării

expedierii, și nu cea menționată de către destinatar.

A considera că data comunicării este data confirmării recepționării de către

participantul la proces înseamnă a lăsa la aprecierea acestuia determinarea

momentului comunicării, soluție greu de acceptat. Or, participantul la proces ar

putea „sabota” la nesfîrșit procedura de comunicare, invocînd un termen excesiv de

recepționare, măsurat în luni sau chiar ani, fapt ce ar determina tergiversarea

excesivă a examinării cauzei în ordine de apel sau recurs.

În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că

a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea

în termen.

Mai mult, conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că instanța de apel corect a declarat

inadmisibil apelul depus de către avocatul Ion Slisarenco, în interesele recurentei

Cibotaru Natalia, deoarece acesta nu a prezentat cererea de apel motivată în modul

stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că avocatul Ion

Slisarenco, fiind conștient că a depus încă la 30 septembrie 2021 cererea de apel

nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11

septembrie 2007), de a proteja drepturile clientei sale de acces la instanță și de a

îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de acesta.

6

Astfel, dat fiind că apelanta/recurenta Cibotaru Natalia nu a prezentat

motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate,

instanța de apel corect a declarat inadmisibilă cererea de apel.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs

indică direct la nerespectarea de către apelantă/recurentă a drepturilor sale

procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită

de normele de drept procedural, și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în

vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea

privind inadmisibilitatea apelului depus de către avocatul Ion Slisarenco, în

interesele recurentei Cibotaru Natalia împotriva hotărârii din 29 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani este întemeiată și adoptată cu respectarea

cadrului legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către avocatul Ion Slisarenco, în interesele

recurentei Cibotaru Natalia.

Se menține încheierea din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău în

cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea înaintată de Cibotaru Natalia

împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI, Brigada de Poliție cu destinație

specială „Fulger”, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil, încasarea cheltuielilor de asistență

juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7