3ra-1349/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1349/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1349/22

2-20132536-01-3ra-29122022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Dodon)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, G.Dașchevici, A.Bostan)

Î N C H E I E R E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de

avocatul Ion Slisarenco,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Natalia Cibotaru împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” privind obligarea la plata indemnizației pentru

activități speciale de combatere a terorismului,

împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel depusă de Inspectoratului General al Poliției, s-a casat hotărârea

din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 23 octombrie 2020 Natalia Cibotaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” privind obligarea la plata indemnizației pentru activități speciale de combatere

a terorismului.

La data de 01 iulie 2021 avocatul Ion Slisarenco, în interesele reclamantei Natalia

Cibotaru, a depus cerere de completare a pretențiilor la cererea de chemare în judecată.

În motivarea acțiunii a indicat, că la data de 24 iulie 2020 de către Comisia Brigăzii

de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind stabilirea indemnizației

pentru activități speciale de combatere a terorismului, a fost decisă reducerea în

totalmente a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației

lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 care

constituie 2000 lei, ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii

de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector

Natalia Cibotaru, fapt în legătură cu care a fost emis actul administrativ individual

defavorabil ordinul nr. 54 ef. din 24 iulie 2020.

1

A menționat că ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a

Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției,

inspector Natalia Cibotaru, i-a fost diminuată indemnizația lunară pentru activități

speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 prin reducerea indicatorului

de performanță prevăzut la subpunctul 1 al indemnizației care reprezintă 2000 lei.

Astfel, inspectorul Natalia Cibotaru nu a fost de acord cu decizia adoptată la data

de 24 iulie 2020 de către Comisia privind acordarea/ neacordarea indemnizației lunare

pentru activități speciale de combatere a terorismului materializată în actul

administrativ individual defavorabil ordinul 54 ef. din 24 iulie 2020, considerând-o ca

fiind ilegală, neîntemeiată, discriminatorie și abuzivă, la data de 04 august 2020 a depus

două rapoarte cu nr. 15/2891 și nr. 15/2893 prin care a solicitat stabilirea obiectivă a

indemnizației precum și eliberarea copiilor de pe materialele probatorii care au stat la

baza deciziei privind reducerea indicatorului de performanță prevăzut la subpunctul 1

al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului.

La solicitările înaintate prin rapoartele din 04 august 2020 cu nr. 15/2891 și nr.

15/2893, prin răspunsul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției nr. 34/15-725 din 17 august 2020, Nataliei Cibotaru

i s-au prezintat copiile autentificate ale actelor și documentelor solicitate: copia

autentificată a raportului reclamantei pentru luna iulie 2020 privind stabilirea

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, extrasul din

procesul-verbal nr. 7 din 24 iulie 2020 al ședinței Comisiei Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției privind stabilirea

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie

2020, copia autentificată a raportului privind examinarea anchetei de serviciu nr. 36 a/s

din 15 iulie 2020 fără a i se prezenta însăși o copie a ordinului nr. 54 ef. din 24 iulie

2020 prin care s-a decis reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță prevăzuți

la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a

terorismului pentru luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, ofițerului superior al

Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”

a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru.

A relatat reclamanta că prin răspunsul nr. 34/15-726 din 17 august 2020 al Brigăzii

de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției a fost

informată că, conform pct. 3 al Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru

activități speciale de combatere a terorismului, decizia de apreciere a mărimii

indemnizației pentru fiecare angajat se atribuie Comisiei, instituite în cadrul instituției

din care face parte angajatul beneficiar de indemnizație. Totodată, pct. 22 al aceluiași

Regulament indică că în cazul înrăutățirii unor indicatori sau al neîndeplinirii lor în

perioada de gestionare, cota procentuală a indemnizației cuvenite pentru indicatorul

respectiv nu se acordă sau se reduce proporțional, menționându-se că în caz de dezacord

cu decizia primită este în drept a se adresa cu cerere prealabilă în termen de 30 zile de

la comunicarea sau notificarea respingerii petiției către Brigada de poliție cu destinație

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției.

Astfel, a notat reclamanta că la data de 03 septembrie 2020 s-a adresat cu cerere

prealabilă către Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului

General al Poliției prin care și-a exprimat dezacordul cu decizia adoptată la data de 24

iulie 2020 și a solicitat admiterea cererii prealabile și anularea în parte a procesului-

verbal nr. 7 din 24 iulie 2020 al ședinței Comisiei Brigăzii de poliție cu destinație

2

specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției privind stabilirea indemnizației

pentru activități speciale de combatere a terorismului în luna iulie 2020 referitor la

reducerea în totalitate a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al

indemnizației ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector

Natalia Cibotaru.

De fapt, cererea prealabilă a fost depusă împotriva actului administrativ individual

defavorabil, ordinul nr. 54 ef. din 24 iulie 2020, deoarece procesul-verbal al ședinței

comisiei Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al

Poliției nr. 7 din 24 iulie 2020 nu constituie act administrativ.

A considerat decizia contestată ca fiind una subiectivă și neîntemeiată, cu atât mai

mult că pe parcursul lunii iulie 2020, împreună cu efectivul Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției a participat la toate

măsurile de instruire în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu

antrenarea în activității speciale.

Totodată, a menționat reclamanta că Comisia nu a motivat cu nici o probă, din care

ar fi rezultat că urmează să îi fie reduși în totalmente indicatorii de performanță

prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației.

A susținut că membrii Comisiei pentru stabilirea indemnizației lunare pentru

activități speciale de combatere a terorismului, contrar Regulamentului pentru

acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, aprobat

prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 271 din 17 august 2018 au decis

reducerea indicatorilor de performanță la subpunctul 1 al indemnizației.

Tot în argumentarea temeiniciei cererii prealabile Natalia Cibotaru a mai

menționat că Comisia pentru stabilirea indemnizației lunare pentru activități speciale

de combatere a terorismului contrar prevederilor legale a luat în considerație și avizarea

negativă de către Comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției, Cazimir Trocin a raportului petiționarei cu privire la

înaintarea propunerilor Comisiei vizând acordarea indemnizației pentru activități

speciale de combatere a terorismului. Or, Cazimir Trocin nu face parte din Comisia

respectivă și a influențat necorespunzător decizia Comisiei prin faptul că a menționat

pe raportul specificat „Nu susțin activitățile enumerate la pct. l și 2, activități ce nu au

fost desfășurate, nu a avut tangență. 23.07.2020 semnătura C. Trocin”.

A declarat că prin răspunsul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției nr. 34/15-Ci-80/20 din 09 septembrie 2020, cererea

prealabilă a petiționarei Nataliei Cibotaru a fost respinsă ca inadmisibilă, comunicându-

i-se că dosarul administrativ s-a transmis către Inspectoratul General al Poliției și că

decizia definitivă cu privire la cererea prealabilă aparține autorității publice ierarhic

superioare.

A notat că și prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-3447 din

25 septembrie 2020, petiționarei i s-a respins cererea prealabilă și i s-a comunicat că

decizia Comisiei pentru stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere

a terorismului din 24 iulie 2020 a fost emisă în condiții deliberative cu votul majoritar

al membrilor comisiei.

A invocat reclamanta că este angajată a Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

conform ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 480 ef. din 02 noiembrie 2017.

3

A relatat că potrivit fișei de post, deține funcția de ofițer superior a Serviciului de

presă și relații publice, sarcinile de bază fiind coordonarea, planificarea, evaluarea

tematicilor și acțiunilor de reflectare a activităților Brigăzii de poliție cu destinație

specială „Fulger”, promovarea și menținerea imaginii pozitive a unității în rândul

societății civile, realizarea planului de activitate, desfășurat cu scopul de a menține și a

promova imaginea unității la un nivel înalt.

A evidențiat că pe parcursul activității reclamanta și-a îndeplinit conștiincios

atribuțiile de serviciu, nu a avut încălcări disciplinare și executorii, a fost menționată cu

diplome de către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și

Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”.

A precizat că de în rând cu toți angajații Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” participă la toate lecțiile de pregătire fizică și tactică, la toate măsurile de

instruire în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu antrenarea în

activității speciale.

A indicat că din momentul adoptării și punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului

nr. 735 din 18 iulie 2018, a beneficiat lunar în mărime deplină de indemnizația lunară

pentru activități speciale de combatere a terorismului, depunând lunar rapoarte în acest

sens și fiindu-i acordată lunar această indemnizație de către Comisia de specialitate a

Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” vizând acordarea/neacordarea

indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului.

La data de 23 iulie 2020 reclamanta Natalia Cibotaru a depus raportul lunar cu

privire la înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a Brigăzii de poliție cu

destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției vizând

acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a

terorismului în luna iulie 2020, adresat președintelui Comisiei privind

acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a

terorismului, argumentând fiecare subpunct unde în drept cu fiecare indicator de

performanță a indicat acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii indicatorului

propus, solicitând acordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de

combatere a terorismului în mărime deplină, adică de 6500 lei.

A precizat că, tot la data de 23 iulie 2020 de către comandantul Brigăzii de poliție

cu destinație specială „Fulger”, Cazimir Trocin, care nu este nici președinte al Comisiei

și nici membru al acestei Comisii a fost vizat raportului reclamantei cu privire la

înaintarea propunerilor Comisiei vizând acordarea indemnizației pentru activități

speciale de combatere a terorismului, menționând pe raportul specificat „Nu susțin

activitățile enumerate la pct. l și 2, activități ce nu au fost desfășurate, nu a avut

tangență. 23 iulie 2020 semnătura C. Trocin ”.

La data de 24 iulie 2020, prin procesul-verbal al ședinței Comisiei Brigăzii de

poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției privind

stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, a fost

decisă reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1

al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru

luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, ofițerului superior al Serviciului de presă și

relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului

General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru.

A indicat că, la aceeași dată, în Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”

a fost emis actul administrativ individual defavorabil, ordinul nr. 54 ef. din 24 iulie

4

2020 prin care a fost decisă reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță

prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere

a terorismului pentru luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, ofițerului superior al

Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”

a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru.

A remarcat că din extrasul procesului-verbal nr. 7 din 24 iulie 2020 al ședinței

Comisiei menționate, se atestă că Comisia a propus și a votat o asemenea decizie

bazându-se pe raportul nr. 15/2714 din 22 iulie 2020 al ofițerului superior al Serviciului

„A” al SCO a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului

General al Poliției, comisar principal Vitalie Dimineață privind ancheta de serviciu,

prin care ultimul a propus ca ofițerul superior al Serviciului de presă și relații publice a

Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției,

inspector Natalia Cibotaru să fie lipsită de indemnizația pentru luna iulie 2020, acordată

în baza Hotărârii Guvernului nr. 735/2018, adică indemnizația pentru activități speciale

de combatere a terorismului în mărime de până la 6500 lei în calcul lunar și pe raportul

din 23 iulie 2020 a ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii

de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector

Natalia Cibotaru, cu privire la înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a BPDS

„Fulger” vizând acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale

de combatere a terorismului în luna iulie 2020, pe care comandantul Brigăzii de poliție

cu destinație specială „Fulger”, comisar-șef Cazimir Trocin, care nu este nici președinte

și nici membru al Comisiei menționate, a făcut abuziv înscrisul „Nu susțin activitățile

enumerate la pct.I și 2, activități ce nu au fost desfășurate, nu a avut tangență. 23 iulie

2020 semnătura C. Trocin”.

A relatat că în raportul nr. 15/2714 din 22 iulie 2020 al ofițerului superior al

Serviciului „A” al SCO a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției, comisar principal Vitalie Dimineață, acesta face

referire la pct. 49 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din

07 iunie 2017, potrivit căruia ancheta de serviciu se va efectua cu respectarea drepturilor

și intereselor legitime ale funcționarului. În perioada anchetei de serviciu este interzisă

stimularea funcționarului, promovarea în funcție, conferirea gradelor speciale și

categoriilor de calificare.

Reclamanta a considerat că, prin raportul indicat s-a propus că ea să fie lipsită de

indemnizația pentru luna iulie 2020, acordată în baza Hotărârii Guvernului nr.

735/2018, adică indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului în

mărime de până la 6500 lei în calcul lunar, din cauza că era vizată într-o anchetă de

serviciu și că în perioada anchetei de serviciu este interzisă stimularea funcționarului,

apreciind eronat indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului ca

o măsură de stimulare a funcționarului public cu statut special.

A mai susținut că indemnizația acordată în baza Hotărârii Guvernului nr.

735/2018, adică indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului în

mărime de până la 6500 lei în calcul lunar nu reprezintă o măsură de stimulare a

funcționarului public cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne și funcționarul

în privința căruia este inițiată o anchetă de serviciu nu poate fi lipsit de aceasta din cauza

unei anchete de serviciu inițiate în privința acestuia.

5

Reclamanta a declarat că potrivit pct. 17 al Regulamentului privind acordarea

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului aprobat prin

Ordinul MAI nr. 271 din 17 august 2018, indemnizația pentru activități speciale de

combatere a terorismului poartă un caracter stimulator de compensare a riscurilor

asumate și se acordă lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire

și combatere a terorismului, în baza indicatorilor realizați.

Astfel, reclamanta Cibotaru Natalia a menționat că din momentul adoptării și

punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 735 din 18 iulie 2018, a beneficiat lunar

în mărime deplină de indemnizația lunară pentru activități speciale de combatere a

terorismului, depunând lunar rapoarte în acest sens și fiindu-i acordată lunar această

indemnizație de către Comisia de specialitate a Brigăzii de poliție cu destinație specială

„Fulger” vizând acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale

de combatere a terorismului.

Totodată, a specificat că față de reclamanta Natalia Cibotaru nu au fost înaintate

careva solicitări din partea membrilor Comisiei de a prezenta informații suplimentare

cu date concludente și pertinente care ar justifica cuantumul indemnizației solicitate

pentru indicatorul de performanță stabilit la subpunctul 1 al indemnizației și nici o altă

subdiviziune nu a prezentat un raport motivat cu probe prin care să fie constatat că

reclamanta nu a realizat acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii indicatorului

propus.

Reclamanta a apreciat că actul administrativ individual defavorabil ordinul nr. 54

ef. din 24 iulie 2020 prin care s-a decis reducerea în totalmente a indicatorilor de

performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale

de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, este unul

absolut nemotivat, în acesta nefiind prezente nici motivele de fapt precum și nici

motivele de drept, nici investigații, probe, audieri, opinii ale participanților la procedura

administrativă care ar justifica adoptarea unei asemenea decizii.

Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al

Poliției la emiterea ordinului nr. 54 ef. din 24 iulie 2020 nu a stabilit starea de drept și

de fapt, nu a indicat temeiul legal în baza căruia a dispus stabilirea incompletă a

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, fiindu-i diminuată

cu 2000 lei indemnizația pentru luna iulie 2020.

Mai mult ca atât, a declarat reclamanta că ordinul contestat este un act

administrativ individual defavorabil total nemotivat, iar lipsa motivării acestuia îi

condiționează legalitatea, ceea ce îi permite să susțină că acesta este unul ilegal, pasibil

de a fi anulat, deoarece prin acesta reclamanta este vătămată în drepturile sale.

A solicitat reclamanta anularea deciziilor de soluționare a cererii prealabile

răspunsul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General

al Poliției nr. 34/15- Ci-80/20 din 09 septembrie 2020 și răspunsul Inspectoratului

General al Poliției nr. 34/2-3447 din 25 septembrie2020, anularea în parte a ordinului

nr. 54 ef. din 24 iulie 2020 al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a

Inspectoratului General al Poliției privind stabilirea indemnizației pentru activități

speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 în partea ce ține de

reducerea în totalitate a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 a

indemnizației ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a BPDS

„Fulger”, inspector Natalia Cibotaru, care constituie 2000 lei, obligarea Inspectoratului

General al Poliției să emită actul administrativ individual privind stabilirea

6

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului neachitate pentru

luna iulie 2020 în sumă de 2000 lei, precum și cheltuielilor de judecată, pentru asistență

juridică acordată de avocat în mărime de 1000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 13 octombrie 2021, s-a

anulat ordinul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” nr. 54 ef. din 24 iulie

2020 în partea stabilirii incomplete a indemnizației pentru activități speciale de

combatere a terorismului Nataliei Cibotaru și actele administrative adoptate în

procedura prealabilă nr. 34/15-Ci-80/20 din 09 septembrie 2020, și nr. 34/2-3447 din

25 septembrie 2020. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să emită actul

administrativ individual privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de

combatere a terorismului neachitate pentru luna iulie 2020 în sumă de 2000 (două mii)

lei Nataliei Cibotaru. S-a dispus încasarea de la Inspectoratul General al Poliției în

beneficiul Nataliei Cibotaru cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 (o mie)

lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 18 octombrie 2021,

Inspectoratul General al Poliției a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani) din 13 octombrie 2021.

Instanța de apel a reținut că, hotărârea integrală a instanței de fond a fost notificată

Inspectoratului General al Poliției la data de 1 martie 2022, iar motivarea apelului a fost

depusă la 11 martie 2022, adică cu respectarea prevederilor art. 232 alin. (2) Cod

administrativ.

Prin decizia din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel depusă de Inspectoratului General al Poliției, s-a casat hotărârea din 13 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre de respingere

a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că relevante speței sunt

următoarele prevederi ale Legii cu privire la prevenirea și combaterea terorismului, nr.

120 din 21.09.2017:

Articolul 1. Obiectul și sfera de reglementare Prezenta lege stabilește cadrul juridic

și organizatoric al activității de prevenire și combatere a terorismului în Republica

Moldova, modul de coordonare a activității subdiviziunilor specializate în prevenirea

și combaterea terorismului, a acțiunilor întreprinse de autoritățile publice centrale și

locale, de asociațiile și organizațiile obștești, de persoanele cu funcții de răspundere, de

alte persoane, de asemenea drepturile, obligațiile și garanțiile persoanelor în legătură

cu desfășurarea activității de prevenire și combatere a terorismului.

Articolul 3. Noțiuni principale În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni

principale semnifică: combaterea terorismului – măsuri și acțiuni ofensive întreprinse

de autoritățile competente în scopul descoperirii și curmării activităților teroriste și al

atenuării urmărilor acestora;

Articolul 5. Scopurile activității de prevenire și combatere a terorismului

Activitatea de prevenire și combatere a terorismului are următoarele scopuri: a)

protecția persoanei, a societății și a statului împotriva terorismului; b) prevenirea,

depistarea, curmarea activităților teroriste și atenuarea urmărilor acestora; c) depistarea

și eliminarea cauzelor și a condițiilor de desfășurare a activităților teroriste.

Relevante speței sunt și prevederile Legii privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nr. 288 din 16.12.2016:

7

Articolul 1. Obiectul și sfera de reglementare (1) Prezenta lege stabilește cadrul

juridic al raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special din aparatul

central al Ministerului Afacerilor Interne, din cadrul autorităților administrative și

instituțiilor din subordinea acestuia, în care sînt prevăzute posturi pentru această

categorie de personal, de asemenea drepturile, obligațiile, restrîngerile, interdicțiile și

incompatibilitățile specifice, reglementările privind disciplina muncii, privind protecția

sa juridică și socială.

Articolul 30. Evaluarea performanțelor profesionale (1) Activitatea și conduita

funcționarului public cu statut special sînt evaluate o dată pe an, iar concluziile se

consemnează în fișa de evaluare a performanțelor profesionale, cu acordarea unuia din

următoarele calificative: ,,foarte bine”, ,,bine”, ,,satisfăcător” ,,nesatisfăcător”.

(2) Rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului public cu

statut special se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la: a) stabilirea

indemnizațiilor, a sporurilor și a altor suplimente la salariu; b) promovarea în funcție;

c) acordarea gradelor speciale; d) conferirea categoriilor de calificare; e) participarea la

programe de formare profesională; f) încetarea raportului de serviciu.

(3) Modul de organizare și desfășurare a procesului de evaluare a performanțelor

profesionale, precum și criteriile de evaluare sînt stabilite de Ministerul Afacerilor

Interne.

Instanța de apel a notat că relevante speței sunt și prevederile ale Regulamentului

privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului,

aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 271 din

17 august 2018:

atribuie Comisiei, instituită în cadrul instituției din care face parte angajatul beneficiar

de indemnizație.

indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, în fiecare

subdiviziune indicată la pct. 65 al Hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006

Privind salarizarea militarilor, securității efectivului de trupă și comandă angajați în

serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice”, prin ordinul

Inspectoratului General al Poliției și Departamentului Trupelor de Carabinieri, se

constituie Comisii formate dintr-un număr impar de membri (5-9 membri), angajați ai

entității în care activează angajații ce desfășoară activități de combatere a terorismului.

Comisa examinează și stabilește mărimea indemnizației funcționarilor publici cu

statut special conform prevederilor prezentului Regulament și emite decizii de

acordare/neacordarea a indemnizației pentru activități speciale de combatere a

terorismului cu emiterea ulterioară a procesului-verbal și ordinului cu privire la

stabilirea indemnizației.

Ordinul de achitare a indemnizației se aprobă de către conducătorul subdiviziunii

în care activează angajații beneficiari de indemnizație.

Indemnizația poartă caracter stimulator de compensare a riscurilor asumate și se

acordă lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire și combatere

a terorismului, în baza indicatorilor realizați.

Indemnizația se stabilește cumulativ pentru fiecare indicator de performanță în

funcție de activități realizate, proporțional perioadei de gestionare în luna curentă și nu

poate depăși suma de 6500 lei lunar.

8

Indemnizația se acordă având la bază rapoartele motivate prezentate în

conformitate cu cerințele prezentului Regulament, ținându-se cont de indicatorii de

performanță realizați, după cum urmează: 1) planificarea, desfășurarea, coordonarea

unui ansamblu de măsuri organizatorice, tehnice și de instruire, în scopul asigurării

protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu implicarea în activități speciale – 2000 lei;

2) combaterea criminalității, prin prisma acțiunilor specifice de combatere a

terorismului – 1500 lei; 3) întreprinderea măsurilor întru respectarea legalității,

prevenirea și curmarea unor acțiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de

violență pe timpul adunărilor publice, activităților culturale, sportive și religioase,

precum și altor manifestații similare cu participare de public numeros – 2000 lei; 4)

planificarea, organizarea și desfășurarea măsurilor și antrenamentelor întru menținerea

nivelului înalt al capacității operaționale de intervenții speciale, în cazul situațiilor cu

grad sporit de risc, de urgență (excepționale), cu caracter tehnogen și natural, cât și

întreprinderea măsurilor urgente de lichidare a consecințelor activităților teroriste – 500

lei; 5) obținerea pregătirii profesionale și perfecționarea continuă orientată spre

îndeplinirea măsurilor de dirijare, coordonare și realizare a măsurilor de combatere a

terorismului – 500 lei.

În cazul înrăutățirii unor indicatori sau al neîndeplinirii lor în perioada de

gestionare, cota procentuală a îndemnizației cuvenite pentru indicatorul respectiv nu se

acordă sau se reduce proporțional.

Angajații vor fi lipsiți total de indemnizație, în situația dacă: 1) a fost încetat

raportul de serviciu în cadrul instituției din care face parte până la ultima zi

calendaristică a perioadei de referință, inclusiv; 2) s-a aflat în diverse concedii

prevăzute de legislație (excepție făcând concediile de boală) mai mult de 25 zile

calendaristice în perioada de referință; 3) și-au modificat raportul de serviciu prin

detașare sau trimitere în deplasare în interes de serviciu în alte posturi decât cele care,

în virtutea fișei postului, desfășoară activități de combatere a terorismului. Prezenta

normă nu se aplică în cazul angajaților trimiși în deplasare în interes de serviciu în

misiuni de asigurare a protecției martorilor; 4) nu a fost întocmii și prezentat raportul

motivat în condițiile și termenele prevăzute de prezentul Regulament.

Instanța de apel a apreciat ordinul nr. 54 ef. din 24 iulie 2020 în partea contestată

de reclamantă ca fiind întemeiat, or, după cum rezultă din Regulamentul privind

acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, aprobat

prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 271 din 17 august

acordă lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire și combatere

a terorismului, în baza indicatorilor realizați. Indemnizația se stabilește cumulativ

pentru fiecare indicator de performanță în funcție de activități realizate, proporțional

perioadei de gestionare în luna curentă și nu poate depăși suma de 6500 lei lunar.

Indemnizația se acordă având la bază rapoartele motivate prezentate în conformitate cu

cerințele prezentului Regulament, ținându-se cont de indicatorii de performanță

realizați, după cum urmează:

1) planificarea, desfășurarea, coordonarea unui ansamblu de măsuri

organizatorice, tehnice și de instruire, în scopul asigurării protecției antiteroriste și

ordinii de drept, cu implicarea în activități speciale – 2000 lei.

Din suportul probator administrat la caz se reține că, în Rapoartele cu privire la

înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a BPDS ’’Fulger” vizând

9

acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a

terorismului în lunile: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie 2020 (f.d.96-

102), la indicatorul 1) planificarea, desfășurarea, coordonarea unui ansamblu de măsuri

organizatorice, tehnice și de instruire, în scopul asigurării protecției antiteroriste și

ordinii de drept, cu implicarea în activități speciale - acțiunile desfășurate în vederea

atingerii indicatorului propus-reclamanta în toate a indicat textul cu același conținut:

„Am studiat minuțios și analizat informațiile din diferite surse (internet, colegi, prieteni,

rude, etc.), cu privire la procesele și evenimentele ce se referă la crime de mare

rezonanță, terorism, extremism, precum și metodele de aplanare a conflictelor și

situațiilor de criză. Totodată am analizat practica și metodica specialiștilor din alte țări

în acest domeniu.”

Instanța de apel a reiterat că, pct.21 al Regulamentului menționat supra indică că,

indemnizația se acordă având la baza rapoartele motivate în conformitate cu cerințele

prezentului regulament. Astfel, potrivit rapoartelor lunare prezentate de reclamanta

Natalia Cibotaru comisiei se constată că, ele sunt identice (copiate) din lună în lună.

Drept urmare, potrivit pct. 22 al Regulamentului, în cazul înrăutățirii unor indicatori

sau al neîndeplinirii lor în perioada de gestionare, cota procentuală a îndemnizației

cuvenite pentru indicatorul respectiv nu se acordă sau se reduce proporțional.

La 06 octombrie 2022, prin intermediul adresei electronice Natalia Cibotaru,

reprezentată de avocatul Ion Slisarenco a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel ca fiind nefondată și menținerea hotărârii instanței de fond.

La 27 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Inspectoratul General al Poliției al MAI și Brigada de poliție cu destinație specială

„Fulger”, copia recursului depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion

Slisarenco împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând

astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și i-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

(f.d.229)

Examinând recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion

Slisarenco, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

10

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit

cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile

legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă

cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru

probarea notificării este suficient avizul de recepție.

11

Din actele cauzei cert rezultă că, la 06 septembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău

a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate, și ulterior fiind expediat

pentru notificare Natalia Cibotaru și avocatului Ion Slisarenco, reprezentantul acesteia,

care conform avizului de recepție a recepționat la 04 octombrie 2022 (f.d.218).

La 06 octombrie 2022, Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco

a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței

de fond.

Tot din actele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, decizia motivată a fost expediat de către Curtea de

Apel Chișinău la 09 noiembrie 2022 și recepționată de către avocatul Ion Slisarenco la

22 noiembrie 2022 și de către recurenta Natalia Cibotaru la 21 noiembrie 2022 (f.d.221-

222) conform avizului de recepție.

Astfel, cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a

început să curgă începând cu data de 22 noiembrie 2022, ziua imediat următoare de la

data notificării Nataliei Cibotaru a deciziei integrale a instanței de apel, și care urma să

expire la data de 22 decembrie 2022, inclusiv.

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat de Natalia

Cibotaru și avocatul acesteia Ion Slisarenco, așa cum prevede art.245 alin.(2) din Codul

administrativ, în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea

ce în conformitate cu art.246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, constituie temei de

a declara recursul inadmisibil.

Subsecvent, instanța de recurs stabilește că recurenta a neglijat obligația sa de a se

conforma prevederilor art.245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta

Curții Supreme de Justiție motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte

termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul

administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că

nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de

a mai exercita această cale de atac.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată

urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să

dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentei Natalia Cibotaru, care

trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună

12

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a

unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a

arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs

Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz

Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că recurenta Natalia Cibotaru a cunoscut despre decizia

din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van

Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale

de acces la instanță, fapt care a fost ignorant, iar în consecință a generat omiterea

termenului prescris la art.245 alin. (2) din Codul administrativ.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

13

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Natalia

Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art.230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

14