3ra-1349/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1349/22 2-20132536-01-3ra-29122022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Dodon) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, G.Dașchevici, A.Bostan) Î N C H E I E R E 01 martie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Cibotaru împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” privind obligarea la plata indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de apel depusă de Inspectoratului General al Poliției, s-a casat hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 23 octombrie 2020 Natalia Cibotaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției și Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” privind obligarea la plata indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului.

La data de 01 iulie 2021 avocatul Ion Slisarenco, în interesele reclamantei Natalia Cibotaru, a depus cerere de completare a pretențiilor la cererea de chemare în judecată.

În motivarea acțiunii a indicat, că la data de 24 iulie 2020 de către Comisia Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, a fost decisă reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru, fapt în legătură cu care a fost emis actul administrativ individual defavorabil ordinul nr. 54 ef.

din 24 iulie 2020. 1 A menționat că ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru, i-a fost diminuată indemnizația lunară pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 prin reducerea indicatorului de performanță prevăzut la subpunctul 1 al indemnizației care reprezintă 2000 lei. Astfel, inspectorul Natalia Cibotaru nu a fost de acord cu decizia adoptată la data de 24 iulie 2020 de către Comisia privind acordarea/ neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului materializată în actul administrativ individual defavorabil ordinul 54 ef.

din 24 iulie 2020, considerând-o ca fiind ilegală, neîntemeiată, discriminatorie și abuzivă, la data de 04 august 2020 a depus două rapoarte cu nr. 15/2891 și nr. 15/2893 prin care a solicitat stabilirea obiectivă a indemnizației precum și eliberarea copiilor de pe materialele probatorii care au stat la baza deciziei privind reducerea indicatorului de performanță prevăzut la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului.

La solicitările înaintate prin rapoartele din 04 august 2020 cu nr. 15/2891 și nr. 15/2893, prin răspunsul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției nr. 34/15-725 din 17 august 2020, Nataliei Cibotaru i s-au prezintat copiile autentificate ale actelor și documentelor solicitate: copia autentificată a raportului reclamantei pentru luna iulie 2020 privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, extrasul din procesul-verbal nr. 7 din 24 iulie 2020 al ședinței Comisiei Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020, copia autentificată a raportului privind examinarea anchetei de serviciu nr. 36 a/s din 15 iulie 2020 fără a i se prezenta însăși o copie a ordinului nr. 54 ef.

din 24 iulie 2020 prin care s-a decis reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru. A relatat reclamanta că prin răspunsul nr. 34/15-726 din 17 august 2020 al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției a fost informată că, conform pct. 3 al Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, decizia de apreciere a mărimii indemnizației pentru fiecare angajat se atribuie Comisiei, instituite în cadrul instituției din care face parte angajatul beneficiar de indemnizație.

Totodată, pct. 22 al aceluiași Regulament indică că în cazul înrăutățirii unor indicatori sau al neîndeplinirii lor în perioada de gestionare, cota procentuală a indemnizației cuvenite pentru indicatorul respectiv nu se acordă sau se reduce proporțional, menționându-se că în caz de dezacord cu decizia primită este în drept a se adresa cu cerere prealabilă în termen de 30 zile de la comunicarea sau notificarea respingerii petiției către Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției.

Astfel, a notat reclamanta că la data de 03 septembrie 2020 s-a adresat cu cerere prealabilă către Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției prin care și-a exprimat dezacordul cu decizia adoptată la data de 24 iulie 2020 și a solicitat admiterea cererii prealabile și anularea în parte a procesului- verbal nr. 7 din 24 iulie 2020 al ședinței Comisiei Brigăzii de poliție cu destinație 2 specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului în luna iulie 2020 referitor la reducerea în totalitate a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru.

De fapt, cererea prealabilă a fost depusă împotriva actului administrativ individual defavorabil, ordinul nr. 54 ef. din 24 iulie 2020, deoarece procesul-verbal al ședinței comisiei Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției nr. 7 din 24 iulie 2020 nu constituie act administrativ. A considerat decizia contestată ca fiind una subiectivă și neîntemeiată, cu atât mai mult că pe parcursul lunii iulie 2020, împreună cu efectivul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției a participat la toate măsurile de instruire în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu antrenarea în activității speciale.

Totodată, a menționat reclamanta că Comisia nu a motivat cu nici o probă, din care ar fi rezultat că urmează să îi fie reduși în totalmente indicatorii de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației. A susținut că membrii Comisiei pentru stabilirea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului, contrar Regulamentului pentru acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 271 din 17 august 2018 au decis reducerea indicatorilor de performanță la subpunctul 1 al indemnizației.

Tot în argumentarea temeiniciei cererii prealabile Natalia Cibotaru a mai menționat că Comisia pentru stabilirea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului contrar prevederilor legale a luat în considerație și avizarea negativă de către Comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, Cazimir Trocin a raportului petiționarei cu privire la înaintarea propunerilor Comisiei vizând acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului. Or, Cazimir Trocin nu face parte din Comisia respectivă și a influențat necorespunzător decizia Comisiei prin faptul că a menționat pe raportul specificat „Nu susțin activitățile enumerate la pct. l și 2, activități ce nu au fost desfășurate, nu a avut tangență.

23.07.2020 semnătura C. Trocin”. A declarat că prin răspunsul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției nr. 34/15-Ci-80/20 din 09 septembrie 2020, cererea prealabilă a petiționarei Nataliei Cibotaru a fost respinsă ca inadmisibilă, comunicându- i-se că dosarul administrativ s-a transmis către Inspectoratul General al Poliției și că decizia definitivă cu privire la cererea prealabilă aparține autorității publice ierarhic superioare. A notat că și prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-3447 din 25 septembrie 2020, petiționarei i s-a respins cererea prealabilă și i s-a comunicat că decizia Comisiei pentru stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului din 24 iulie 2020 a fost emisă în condiții deliberative cu votul majoritar al membrilor comisiei.

A invocat reclamanta că este angajată a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, conform ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 480 ef. din 02 noiembrie 2017. 3 A relatat că potrivit fișei de post, deține funcția de ofițer superior a Serviciului de presă și relații publice, sarcinile de bază fiind coordonarea, planificarea, evaluarea tematicilor și acțiunilor de reflectare a activităților Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”, promovarea și menținerea imaginii pozitive a unității în rândul societății civile, realizarea planului de activitate, desfășurat cu scopul de a menține și a promova imaginea unității la un nivel înalt.

A evidențiat că pe parcursul activității reclamanta și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de serviciu, nu a avut încălcări disciplinare și executorii, a fost menționată cu diplome de către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”. A precizat că de în rând cu toți angajații Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” participă la toate lecțiile de pregătire fizică și tactică, la toate măsurile de instruire în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu antrenarea în activității speciale.

A indicat că din momentul adoptării și punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 735 din 18 iulie 2018, a beneficiat lunar în mărime deplină de indemnizația lunară pentru activități speciale de combatere a terorismului, depunând lunar rapoarte în acest sens și fiindu-i acordată lunar această indemnizație de către Comisia de specialitate a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” vizând acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului.

La data de 23 iulie 2020 reclamanta Natalia Cibotaru a depus raportul lunar cu privire la înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției vizând acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului în luna iulie 2020, adresat președintelui Comisiei privind acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului, argumentând fiecare subpunct unde în drept cu fiecare indicator de performanță a indicat acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii indicatorului propus, solicitând acordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime deplină, adică de 6500 lei.

A precizat că, tot la data de 23 iulie 2020 de către comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”, Cazimir Trocin, care nu este nici președinte al Comisiei și nici membru al acestei Comisii a fost vizat raportului reclamantei cu privire la înaintarea propunerilor Comisiei vizând acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, menționând pe raportul specificat „Nu susțin activitățile enumerate la pct. l și 2, activități ce nu au fost desfășurate, nu a avut tangență.

23 iulie 2020 semnătura C. Trocin ”. La data de 24 iulie 2020, prin procesul-verbal al ședinței Comisiei Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, a fost decisă reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru. A indicat că, la aceeași dată, în Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a fost emis actul administrativ individual defavorabil, ordinul nr. 54 ef.

din 24 iulie 4 2020 prin care a fost decisă reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru.

A remarcat că din extrasul procesului-verbal nr. 7 din 24 iulie 2020 al ședinței Comisiei menționate, se atestă că Comisia a propus și a votat o asemenea decizie bazându-se pe raportul nr. 15/2714 din 22 iulie 2020 al ofițerului superior al Serviciului „A” al SCO a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, comisar principal Vitalie Dimineață privind ancheta de serviciu, prin care ultimul a propus ca ofițerul superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru să fie lipsită de indemnizația pentru luna iulie 2020, acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 735/2018, adică indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de până la 6500 lei în calcul lunar și pe raportul din 23 iulie 2020 a ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, inspector Natalia Cibotaru, cu privire la înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a BPDS „Fulger” vizând acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului în luna iulie 2020, pe care comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”, comisar-șef Cazimir Trocin,

care nu este nici președinte și nici membru al Comisiei menționate, a făcut abuziv înscrisul „Nu susțin activitățile enumerate la pct.I și 2, activități ce nu au fost desfășurate, nu a avut tangență. 23 iulie 2020 semnătura C. Trocin”. A relatat că în raportul nr. 15/2714 din 22 iulie 2020 al ofițerului superior al Serviciului „A” al SCO a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției, comisar principal Vitalie Dimineață, acesta face referire la pct. 49 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, potrivit căruia ancheta de serviciu se va efectua cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale funcționarului.

În perioada anchetei de serviciu este interzisă stimularea funcționarului, promovarea în funcție, conferirea gradelor speciale și categoriilor de calificare. Reclamanta a considerat că, prin raportul indicat s-a propus că ea să fie lipsită de indemnizația pentru luna iulie 2020, acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 735/2018, adică indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de până la 6500 lei în calcul lunar, din cauza că era vizată într-o anchetă de serviciu și că în perioada anchetei de serviciu este interzisă stimularea funcționarului, apreciind eronat indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului ca o măsură de stimulare a funcționarului public cu statut special.

A mai susținut că indemnizația acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 735/2018, adică indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului în mărime de până la 6500 lei în calcul lunar nu reprezintă o măsură de stimulare a funcționarului public cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne și funcționarul în privința căruia este inițiată o anchetă de serviciu nu poate fi lipsit de aceasta din cauza unei anchete de serviciu inițiate în privința acestuia. 5 Reclamanta a declarat că potrivit pct. 17 al Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului aprobat prin Ordinul MAI nr. 271 din 17 august 2018, indemnizația pentru activități speciale de combatere a terorismului poartă un caracter stimulator de compensare a riscurilor asumate și se acordă lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire și combatere a terorismului, în baza indicatorilor realizați.

Astfel, reclamanta Cibotaru Natalia a menționat că din momentul adoptării și punerii în aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 735 din 18 iulie 2018, a beneficiat lunar în mărime deplină de indemnizația lunară pentru activități speciale de combatere a terorismului, depunând lunar rapoarte în acest sens și fiindu-i acordată lunar această indemnizație de către Comisia de specialitate a Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” vizând acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului.

Totodată, a specificat că față de reclamanta Natalia Cibotaru nu au fost înaintate careva solicitări din partea membrilor Comisiei de a prezenta informații suplimentare cu date concludente și pertinente care ar justifica cuantumul indemnizației solicitate pentru indicatorul de performanță stabilit la subpunctul 1 al indemnizației și nici o altă subdiviziune nu a prezentat un raport motivat cu probe prin care să fie constatat că reclamanta nu a realizat acțiunile concrete desfășurate în vederea atingerii indicatorului propus. Reclamanta a apreciat că actul administrativ individual defavorabil ordinul nr. 54 ef.

din 24 iulie 2020 prin care s-a decis reducerea în totalmente a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 al indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 care constituie 2000 lei, este unul absolut nemotivat, în acesta nefiind prezente nici motivele de fapt precum și nici motivele de drept, nici investigații, probe, audieri, opinii ale participanților la procedura administrativă care ar justifica adoptarea unei asemenea decizii. Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției la emiterea ordinului nr. 54 ef.

din 24 iulie 2020 nu a stabilit starea de drept și de fapt, nu a indicat temeiul legal în baza căruia a dispus stabilirea incompletă a indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, fiindu-i diminuată cu 2000 lei indemnizația pentru luna iulie 2020. Mai mult ca atât, a declarat reclamanta că ordinul contestat este un act administrativ individual defavorabil total nemotivat, iar lipsa motivării acestuia îi condiționează legalitatea, ceea ce îi permite să susțină că acesta este unul ilegal, pasibil de a fi anulat, deoarece prin acesta reclamanta este vătămată în drepturile sale. A solicitat reclamanta anularea deciziilor de soluționare a cererii prealabile răspunsul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției nr. 34/15- Ci-80/20 din 09 septembrie 2020 și răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/2-3447 din 25 septembrie2020, anularea în parte a ordinului nr. 54 ef.

din 24 iulie 2020 al Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” a Inspectoratului General al Poliției privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului pentru luna iulie 2020 în partea ce ține de reducerea în totalitate a indicatorilor de performanță prevăzuți la subpunctul 1 a indemnizației ofițerului superior al Serviciului de presă și relații publice a BPDS „Fulger”, inspector Natalia Cibotaru, care constituie 2000 lei, obligarea Inspectoratului General al Poliției să emită actul administrativ individual privind stabilirea 6 indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului neachitate pentru luna iulie 2020 în sumă de 2000 lei, precum și cheltuielilor de judecată, pentru asistență juridică acordată de avocat în mărime de 1000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 13 octombrie 2021, s-a anulat ordinul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” nr. 54 ef. din 24 iulie 2020 în partea stabilirii incomplete a indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului Nataliei Cibotaru și actele administrative adoptate în procedura prealabilă nr. 34/15-Ci-80/20 din 09 septembrie 2020, și nr. 34/2-3447 din 25 septembrie 2020. S-a obligat Inspectoratul General al Poliției să emită actul administrativ individual privind stabilirea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului neachitate pentru luna iulie 2020 în sumă de 2000 (două mii) lei Nataliei Cibotaru. S-a dispus încasarea de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul Nataliei Cibotaru cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 (o mie) lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 18 octombrie 2021, Inspectoratul General al Poliției a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 13 octombrie 2021. Instanța de apel a reținut că, hotărârea integrală a instanței de fond a fost notificată Inspectoratului General al Poliției la data de 1 martie 2022, iar motivarea apelului a fost depusă la 11 martie 2022, adică cu respectarea prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ. Prin decizia din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel depusă de Inspectoratului General al Poliției, s-a casat hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că relevante speței sunt următoarele prevederi ale Legii cu privire la prevenirea și combaterea terorismului, nr. 120 din 21.09.2017: Articolul 1. Obiectul și sfera de reglementare Prezenta lege stabilește cadrul juridic și organizatoric al activității de prevenire și combatere a terorismului în Republica Moldova, modul de coordonare a activității subdiviziunilor specializate în prevenirea și combaterea terorismului, a acțiunilor întreprinse de autoritățile publice centrale și locale, de asociațiile și organizațiile obștești, de persoanele cu funcții de răspundere, de alte persoane, de asemenea drepturile, obligațiile și garanțiile persoanelor în legătură cu desfășurarea activității de prevenire și combatere a terorismului.

Articolul 3. Noțiuni principale În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică: combaterea terorismului – măsuri și acțiuni ofensive întreprinse de autoritățile competente în scopul descoperirii și curmării activităților teroriste și al atenuării urmărilor acestora; Articolul 5. Scopurile activității de prevenire și combatere a terorismului Activitatea de prevenire și combatere a terorismului are următoarele scopuri: a) protecția persoanei, a societății și a statului împotriva terorismului; b) prevenirea, depistarea, curmarea activităților teroriste și atenuarea urmărilor acestora; c) depistarea și eliminarea cauzelor și a condițiilor de desfășurare a activităților teroriste.

Relevante speței sunt și prevederile Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nr. 288 din 16.12.2016: 7 Articolul 1. Obiectul și sfera de reglementare (1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic al raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, din cadrul autorităților administrative și instituțiilor din subordinea acestuia, în care sînt prevăzute posturi pentru această categorie de personal, de asemenea drepturile, obligațiile, restrîngerile, interdicțiile și incompatibilitățile specifice, reglementările privind disciplina muncii, privind protecția sa juridică și socială.

Articolul 30. Evaluarea performanțelor profesionale (1) Activitatea și conduita funcționarului public cu statut special sînt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în fișa de evaluare a performanțelor profesionale, cu acordarea unuia din următoarele calificative: ,,foarte bine”, ,,bine”, ,,satisfăcător” ,,nesatisfăcător”. (2) Rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale funcționarului public cu statut special se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la: a) stabilirea indemnizațiilor, a sporurilor și a altor suplimente la salariu; b) promovarea în funcție; c) acordarea gradelor speciale; d) conferirea categoriilor de calificare; e) participarea la programe de formare profesională; f) încetarea raportului de serviciu.

(3) Modul de organizare și desfășurare a procesului de evaluare a performanțelor profesionale, precum și criteriile de evaluare sînt stabilite de Ministerul Afacerilor Interne. Instanța de apel a notat că relevante speței sunt și prevederile ale Regulamentului privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 271 din 17 august 2018: 3. Decizia privind aprecierea mărimii indemnizației pentru fiecare angajat se atribuie Comisiei, instituită în cadrul instituției din care face parte angajatul beneficiar de indemnizație.

4. Pentru examinarea, stabilirea și adoptarea deciziilor de acordare/neacordare a indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, în fiecare subdiviziune indicată la pct. 65 al Hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 Privind salarizarea militarilor, securității efectivului de trupă și comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice”, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției și Departamentului Trupelor de Carabinieri, se constituie Comisii formate dintr-un număr impar de membri (5-9 membri), angajați ai entității în care activează angajații ce desfășoară activități de combatere a terorismului.

Comisa examinează și stabilește mărimea indemnizației funcționarilor publici cu statut special conform prevederilor prezentului Regulament și emite decizii de acordare/neacordarea a indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului cu emiterea ulterioară a procesului-verbal și ordinului cu privire la stabilirea indemnizației. Ordinul de achitare a indemnizației se aprobă de către conducătorul subdiviziunii în care activează angajații beneficiari de indemnizație. Indemnizația poartă caracter stimulator de compensare a riscurilor asumate și se acordă lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire și combatere a terorismului, în baza indicatorilor realizați.

Indemnizația se stabilește cumulativ pentru fiecare indicator de performanță în funcție de activități realizate, proporțional perioadei de gestionare în luna curentă și nu poate depăși suma de 6500 lei lunar.

8 Indemnizația se acordă având la bază rapoartele motivate prezentate în conformitate cu cerințele prezentului Regulament, ținându-se cont de indicatorii de performanță realizați, după cum urmează: 1) planificarea, desfășurarea, coordonarea unui ansamblu de măsuri organizatorice, tehnice și de instruire, în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu implicarea în activități speciale – 2000 lei; 2) combaterea criminalității, prin prisma acțiunilor specifice de combatere a terorismului – 1500 lei; 3) întreprinderea măsurilor întru respectarea legalității, prevenirea și curmarea unor acțiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violență pe timpul adunărilor publice, activităților culturale, sportive și religioase, precum și altor manifestații similare cu participare de public numeros – 2000 lei; 4) planificarea, organizarea și desfășurarea măsurilor și antrenamentelor întru menținerea nivelului înalt al capacității operaționale de intervenții speciale, în cazul situațiilor cu grad sporit de risc, de urgență (excepționale), cu caracter tehnogen și natural, cât și întreprinderea măsurilor urgente de lichidare a consecințelor activităților teroriste – 500 lei; 5) obținerea pregătirii profesionale și perfecționarea continuă orientată spre îndeplinirea măsurilor de dirijare, coordonare și realizare a măsurilor de combatere a terorismului – 500 lei.

În cazul înrăutățirii unor indicatori sau al neîndeplinirii lor în perioada de gestionare, cota procentuală a îndemnizației cuvenite pentru indicatorul respectiv nu se acordă sau se reduce proporțional. Angajații vor fi lipsiți total de indemnizație, în situația dacă: 1) a fost încetat raportul de serviciu în cadrul instituției din care face parte până la ultima zi calendaristică a perioadei de referință, inclusiv; 2) s-a aflat în diverse concedii prevăzute de legislație (excepție făcând concediile de boală) mai mult de 25 zile calendaristice în perioada de referință; 3) și-au modificat raportul de serviciu prin detașare sau trimitere în deplasare în interes de serviciu în alte posturi decât cele care, în virtutea fișei postului, desfășoară activități de combatere a terorismului.

Prezenta normă nu se aplică în cazul angajaților trimiși în deplasare în interes de serviciu în misiuni de asigurare a protecției martorilor; 4) nu a fost întocmii și prezentat raportul motivat în condițiile și termenele prevăzute de prezentul Regulament. Instanța de apel a apreciat ordinul nr. 54 ef. din 24 iulie 2020 în partea contestată de reclamantă ca fiind întemeiat, or, după cum rezultă din Regulamentul privind acordarea indemnizației pentru activități speciale de combatere a terorismului, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 271 din 17 august 2018. Indemnizația poartă caracter stimulator de compensare a riscurilor asumate și se acordă lunar în dependență de aportul angajaților în procesul de prevenire și combatere a terorismului, în baza indicatorilor realizați.

Indemnizația se stabilește cumulativ pentru fiecare indicator de performanță în funcție de activități realizate, proporțional perioadei de gestionare în luna curentă și nu poate depăși suma de 6500 lei lunar. Indemnizația se acordă având la bază rapoartele motivate prezentate în conformitate cu cerințele prezentului Regulament, ținându-se cont de indicatorii de performanță realizați, după cum urmează: 1) planificarea, desfășurarea, coordonarea unui ansamblu de măsuri organizatorice, tehnice și de instruire, în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu implicarea în activități speciale – 2000 lei.

Din suportul probator administrat la caz se reține că, în Rapoartele cu privire la înaintarea propunerilor Comisiei de specialitate a BPDS ’’Fulger” vizând 9 acordarea/neacordarea indemnizației lunare pentru activități speciale de combatere a terorismului în lunile: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie 2020 (f.d.96- 102), la indicatorul 1) planificarea, desfășurarea, coordonarea unui ansamblu de măsuri organizatorice, tehnice și de instruire, în scopul asigurării protecției antiteroriste și ordinii de drept, cu implicarea în activități speciale - acțiunile desfășurate în vederea atingerii indicatorului propus-reclamanta în toate a indicat textul cu același conținut: „Am studiat minuțios și analizat informațiile din diferite surse (internet, colegi, prieteni, rude, etc.), cu privire la procesele și evenimentele ce se referă la crime de mare rezonanță, terorism, extremism, precum și metodele de aplanare a conflictelor și situațiilor de criză.

Totodată am analizat practica și metodica specialiștilor din alte țări în acest domeniu.” Instanța de apel a reiterat că, pct.21 al Regulamentului menționat supra indică că, indemnizația se acordă având la baza rapoartele motivate în conformitate cu cerințele prezentului regulament. Astfel, potrivit rapoartelor lunare prezentate de reclamanta Natalia Cibotaru comisiei se constată că, ele sunt identice (copiate) din lună în lună. Drept urmare, potrivit pct. 22 al Regulamentului, în cazul înrăutățirii unor indicatori sau al neîndeplinirii lor în perioada de gestionare, cota procentuală a îndemnizației cuvenite pentru indicatorul respectiv nu se acordă sau se reduce proporțional.

La 06 octombrie 2022, prin intermediul adresei electronice Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel ca fiind nefondată și menținerea hotărârii instanței de fond.

La 27 ianuarie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Inspectoratul General al Poliției al MAI și Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”, copia recursului depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și i-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

(f.d.229) Examinând recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). Conform art.245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 10 Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. 11 Din actele cauzei cert rezultă că, la 06 septembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei contestate, și ulterior fiind expediat pentru notificare Natalia Cibotaru și avocatului Ion Slisarenco, reprezentantul acesteia, care conform avizului de recepție a recepționat la 04 octombrie 2022 (f.d.218). La 06 octombrie 2022, Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond.

Tot din actele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, decizia motivată a fost expediat de către Curtea de Apel Chișinău la 09 noiembrie 2022 și recepționată de către avocatul Ion Slisarenco la 22 noiembrie 2022 și de către recurenta Natalia Cibotaru la 21 noiembrie 2022 (f.d.221- 222) conform avizului de recepție. Astfel, cele menționate supra denotă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă începând cu data de 22 noiembrie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării Nataliei Cibotaru a deciziei integrale a instanței de apel, și care urma să expire la data de 22 decembrie 2022, inclusiv.

În această conjunctură, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul motivat nu a fost prezentat de Natalia Cibotaru și avocatul acesteia Ion Slisarenco, așa cum prevede art.245 alin.(2) din Codul administrativ, în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, ceea ce în conformitate cu art.246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, constituie temei de a declara recursul inadmisibil. Subsecvent, instanța de recurs stabilește că recurenta a neglijat obligația sa de a se conforma prevederilor art.245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta Curții Supreme de Justiție motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentei Natalia Cibotaru, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună 12 credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că recurenta Natalia Cibotaru a cunoscut despre decizia din 06 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt care a fost ignorant, iar în consecință a generat omiterea termenului prescris la art.245 alin. (2) din Codul administrativ.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 13 al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco ca inadmisibil. În conformitate cu art. art.230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Natalia Cibotaru, reprezentată de avocatul Ion Slisarenco, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 14