3ra-1305/22 — cu privire la anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functia detinuta anterior, repararea prejudiciului cauzat si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-1305/22 — cu privire la anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functia detinuta anterior, repararea prejudiciului cauzat si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1305/22

2-20153687-01-3ra-22122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

1 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Inspectoratul General al

Poliției, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Briceni

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Dorin Cucereavîi împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General al Poliției cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilirea în

funcția deținută anterior, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul

General al Poliției și menținută hotărârea din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 7 decembrie 2020, Dorin Cucereavîi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de

sancționare, restabilirea în funcția deținută anterior, repararea prejudiciului cauzat și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, în calitate de candidat învingător al

concursurilor de ocupare a funcțiilor polițienești vacante, începând cu data de

1 septembrie 2015, a fost angajat în funcția șef de post, ofițer superior de sector-

interimar al postului de Poliție Șirăuți al Sectorului de Poliție nr. 4 (Lipcani) al

Inspectoratului de Poliție Briceni al IGP al MAI, cu acordarea gradului special

locotenent de poliție.

A relatat că din anul 2018, activează în calitate de Șef al Sectorului de Poliție

nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului de Poliție Briceni al IGP al MAI.

1

A menționat că, pe perioada derulării raportului de serviciu, a respectat

principiile profesionale ale activității funcționarului public cu statut special din

cadrul MAI, bazându-și activitatea exclusiv în baza legii.

Din prima zi de angajare atribuțiile de serviciu le-a exercitat cu onoare și

demnitate, respectând normele de conduită ale Codului de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul MAI.

A comunicat că la 3 noiembrie 2020, în baza ordinului Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de

concediere din funcția publică cu statut special.

A considerat că ordinul cu privire la sancționarea disciplinară este ilegal și

neîntemeiat.

A evidențiat că la 7 mai 2020, era numită spre examinare ședința publică în

ordine de recurs declarat de către Maxim Marusic împotriva hotărârii din 30 aprilie

2020 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, emisă pe cazul contravențional în privința

acestuia în baza art. 761 alin. (1) Cod contravențional. Or, prin decizia agentului

constatator, Dorin Cucereavîi, contravenientul Maxim Marusic în urma încălcării

regulilor de combatere a infecției Covid-19, a fost sancționat cu amenda

contravențională în mărime de 500 de unități convenționale. Participarea agentului

constatator la examinarea recursului la Curtea de Apel Bălți era obligatorie.

A învederat că în perioada 4 mai 2020 - 11 mai 2020, automobilul de serviciu

Dacia Logan cu n/î XXXXX, care este întărit după inspectorul principal Dorin

Cucereavîi și cu care acesta urma să se deplaseze la Curtea de Apel Bălți, se afla la

reparație și deservire la auto-servis ÎI „Strelețehi Victor”, în temeiul contractului de

prestări servicii încheiat între ÎI „Strelețehi Victor” și Inspectoratul de Poliție

Briceni.

În legătură cu necesitatea de serviciu și în exercițiul funcției, dânsul, în calitate

de inspector principal a luat decizia de a se deplasa la Curtea de Apel Bălți cu

automobilul personal de model Audi A6 cu n/î XXXXX, or, în caz de neprezentare

în ședința de judecată în calitate agent constatator și neexpunerea vis-a-vis de

circumstanțele cazului, exista riscul admiterii recursului declarat de către

contravenient și aplicarea sancțiunii disciplinare față de dânsul.

În astfel de circumstanțe, a alimentat automobilul de model Audi A6 cu n/î

XXXXX, de pe cardul valoric nr. XXXXX cu combustibil în sumă de 400,67 de lei,

care constituie - 25,90 litri de benzină PREMIUM 95. Despre faptul deplasării la

Curtea de Bălți a fost informată conducerea Inspectoratului de Poliție Briceni.

La 7 mai 2020, în urma examinării recursului declarat de Maxim Marusic

împotriva hotărârii din 30 aprilie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, emisă

pe cazul contravențional în baza art. 761 alin. (1) Cod contravențional, Curtea de

Apel Bălți a respins ca nefondat recursul declarat, cu menținerea fără modificări a

hotărârii primei instanțe.

Potrivit ordinului din 3 noiembrie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare a funcționarului public din cadrul IP Briceni a IGP al MAI inspector

principal Dorin Cucereavîi, Ministerul Afacerilor Interne a pus la bază ilegal,

circumstanța de fapt precum că angajatul a utilizat cardul pentru necesități

nejustificate de serviciu.

2

Astfel, în conținutul ordinului a fost indicat că „referitor la faptul alimentării

automobilului personal de model A6 cu 20.01 litri de benzină PREMIUM 95, în

sumă de 309,55 de lei, de pe cardul corporativ valoric cu nr. XXXXX, la 13 mai

2020, ultimul a relatat necesități nejustificate de serviciu, fără a prezenta careva acte

confirmative ce ar justifica veridicitatea celor expuse”.

Cu referire la alimentarea din 13 mai 2020, a reținut că funcționarul public nu

are acces la cadrul automobilului cu n/î XXXXX și nici nu a avut intenția de a

alimenta automobilul personal de model A6 de pe cardul corporativ valoric

nr. XXXXX.

Or, la sectorul de poliție sunt atribuite două mașini - Dacia Logan cu n/î

XXXXX care se află în gestiunea secției securitate publică din sector și este întărită

după șefii și ofițerii/subofițerii și Dacia Logan cu n/î XXXXX care este întărit după

serviciul patrulă. Ambele automobile dețin câte o cartelă pentru alimentare cu

combustibil. Automobilul cu n/î XXXXX, nu se află în gestiunea lui, iar deservirea

automobilului se efectuează de către șeful serviciu patrulă.

Cu referire la cardul corporativ valoric pentru alimentarea automobilului cu

n/î XXXXX, acesta de obicei se află în automobilul de serviciu, unde toți

funcționarii în egală măsură aveau posibilitatea să alimenteze automobilul pentru

exercitarea atribuțiilor în exercițiul funcției. Alimentarea automobilului cu cardul

corporativ valoric nr. XXXXX a automobilului personal de model Audi A6, a fost

efectuată o singură dată la 7 mai 2020, în legătură cu necesitatea de serviciu.

A subliniat că s-a deplasat la Curtea de Apel Bălți anume în cadrul necesității

justificate de serviciu pentru participare în ședința de judecată în calitate de agent

constatator. Cuantumul sumei pentru alimentarea automobilului a reieșit din

cuantumul care ar fi fost necesar pentru alimentarea automobilului de serviciu Dacia

Logan cu n/î XXXXX, întărit după angajatul Dorin Cucereavîi, care în ziua

respectivă se afla la reparație. Or, dânsul, în calitate de funcționar public s-a deplasat

strict pe sectorul de drum din or. Lipcani spre Curtea de Apel Bălți, după care a

revenit la sectorul de poliție.

Deși capacitatea cilindrică a automobilului de model Audi A6 cu n/î XXXXX

este de 2800 cm3 în coraport cu automobilul de serviciu Dacia Logan cu n/î XXXXX

- 1200 cm3 este mai mare, diferența pentru necesitatea alimentării, la întoarcere a

fost pusă în sarcina angajatului, cu toate că deplasarea a fost necesară anume în

interes de serviciu.

În circumstanțele menționate și coraborate cu normele reținute de către

Ministerul Afacerilor Interne care au fost puse neîntemeiat și ilegal la baza emiterii

ordinului de concediere în privința sa, nu este clar, în care scopuri personale dânsul

a folosit mijloacele financiare puse la dispoziția sa pentru exercitarea atribuțiilor.

A remarcat că anume cu participarea sa în cadrul ședinței de examinare a

recursului a fost menținută hotărârea din 30 aprilie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul

Briceni, prin care procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04937019 și

decizia agentului constatator Dorin Cucereavîi din 14 aprilie 2020, prin care

contravenientului i-a fost aplicată sancțiunea principală sub formă de amendă în

mărime dc 25 000 de lei, au fost menținute fără modificări.

3

A specificat că anume dânsul din momentul apariției și a derulării în timp a

raportului de serviciu și-a consacrat activitatea profesională prin îndeplinirea demnă

și competentă a atribuțiilor de serviciu, care rezultă din legislația în vigoare și fișa

postului.

Or, la 6 decembrie 2019, în semn de recunoștință față de merite deosebite în

combaterea criminalității și menținerea ordinii publice, i-a fost acordat înainte de

termen gradul special aferent corpului de ofițeri și subofițeri, conform Legii nr. 288

din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, înainte de termen - inspector principal.

A afirmat că Ministerul Afacerilor Interne a emis un ordin contrar prevederilor

legale, fapt prin care dânsul a fost privat ilegal de dreptul de a munci.

La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul urma să respecte procedura

de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, deoarece procedura de

concediere întrunește un ansamblu de dispoziții legale care reglementează condițiile

procedurale și de formă ale desfacerii contractului individual de muncă, ce are ca

scop prevenirea încetării abuzive a raportului de muncă.

Ministerul Afacerilor Interne, în ordinul din 3 noiembrie 2020 cu privire la

sancționarea disciplinată, a reținut înscrierile din foile de parcurs a automobilului de

model Dacia Logan cu n/î XXXXX, responsabil pentru care era dânsul, însă pe

capătul respectiv de circumstanță de fapt reținută, i-a fost solicitată explicarea în

formă scrisă, dânsul nefiind audiat în cadrul anchetei de serviciu pe faptul dat,

angajatorul îngrădindu-i astfel dreptul de a-și explica atitudinea și posibilitatea de a

prezenta probe și justificările pe care le considera necesare, or nu a avut intenția de

a include careva date eronate în înscrisurile reținute.

Potrivit ordinului din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară

a angajatului din cadrul IP Briceni al IGP al MAI, raportul de autosesizare cu privire

la pretinsele acțiuni ilegale la 7 mai 2020, orele 08:14 și 13 mai 2020, orele 00:32

ale lui Dorin Cucereavîi privind utilizarea cardurilor corporative valorice, a fost

înregistrat la 31 iulie 2020 cu nr. 4/211, în cadrul Serviciului de management

documente al Serviciului protecție internă și anticorupție al MAI.

Contrar prevederilor privind sancționarea funcționarului public cu statut

special, Ministerul Afacerilor Interne, la 3 noiembrie 2020, a emis un ordin ilegal,

contrar normele procedurale și materiale, care lezează grav drepturile și garanțiile

salariatului consfințite imperativ în temeiul legii.

A menționat că, contrar prevederilor legale privind aplicarea sancțiunii

disciplinare a funcționarului public și reținerea ilegală în ordinul din 3 noiembrie

2020 a normelor materiale care nu au incidență asupra tragerii la răspundere a

funcționarului public, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la concluzia că

inspectorul principal Dorin Cucereavîi a comis abateri disciplinare ce prejudiciază

grav imaginea poliției și a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La caz, pentru tragerea la răspundere disciplinară, de către Ministerul

Afacerilor Interne urma să fie probată existența vinovăției funcționarului public, or

nu a fost demonstrată o legătură cauzală între presupusa faptă ilicită reținută de

angajator și presupusul prejudiciu cauzat, deoarece nici nu există un prejudiciu pe

care l-ar fi cauzat funcționarul public.

4

Imaginea poliției nu a fost prejudiciată, or anume semnarea ordinului din

3 noiembrie 2020 de către MAI, cu abaterea gravă de la prevederile legale și

reținerile nefondate puse la baza emiterii acestuia, prejudiciază grav imaginea

statului.

A accentuat că, pe parcursul activității sale a respectat valorile profesionale și

morale, normele de conduită și principiile profesionale, contribuind activ prin

implicarea sa l-a asigurarea calității respectării ordinii de drept și îndeplinirea

disciplinară a sarcinilor atribuite în exercițiul funcției.

De asemenea, a specificat că la 18 decembrie 2018, a fost decernat cu Diplomă

pentru merite deosebite în stabilirea parteneriatelor de colaborare cu instuțiile de

învățământ din raion și contribuție substanțială în organizarea și desfășurarea

activităților comune.

La 18 iunie 2018, a fost decernat cu Diplomă pentru participare la Exercițiul

Internațional Antiterorist Bucovina - 2018.

La fel, a mai fost decernat cu Diplomă (anul 2018) pentru implicare

impecabilă la fortificarea capacităților instituționale ale subdiviziunilor IGP,

coordonarea, supravegherea și controlul activității, spirit de organizare și stabilirea

unui mecanism de interacțiune cu societatea civilă, întru promovarea bunelor

inițiative și promovarea proiectului „Bunicii Grijulii”, la nivelul comunității.

Deține și Diploma de onoare (anul 2016) pentru rezultate obținute în

activitatea de serviciu, profesionalism înalt, atitudine conștiincioasă față de

atribuțiile funcționale.

În cadrul raportului de muncă, respectă obligația de serviciu privind

dezvoltarea pregătirii profesionale și cu un spirit activ de inițiativă participa la

cursuri de instruire și specializare în domeniu.

A afirmat că deține două medalii de clasa I (brevet nr. 296) și clasa II (brevet

nr. 599) pentru merite în menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii și securității

publice, precum și insigna Eminent al Poliței eliberată de IGP al MAI.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 2, 5, lit. n), k), 206

alin. (5), 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii, art. 1, 59, 61 din Legea nr. 288 din

16 decembrie 2016, art. 47, 48, 49, 59, 64, 74, 91, 92, 94, 95, 101 din Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului din 3 noiembrie 2020 cu

privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al IGP al MAI,

inspector principal Dorin Cucereavîi, restabilirea sa în funcția anterior ocupată,

obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne de a repara în beneficiul lui

prejudiciul material cauzat pentru privarea ilegală de dreptul de a munci pentru toată

perioada absenței forțate de la muncă până la data restabilirii în funcția anterior

ocupată, încasarea de la pârâtul Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui a

tuturor cheltuielilor de judecată și a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin încheierea din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

admis demersul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției.

A fost declarată inadmisibilă acțiunea intentată la cererea de chemare în

judecată în contenciosul administrativ depusă de Dorin Cucereavîi.

5

Prin încheierea protocolară din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, au fost atrași în proces în calitate de terți Inspectoratul General al

Poliției și Alexandru Balan.

La 1 aprilie 2022, Dorin Cucereavîi, reprezentat de avocatul Olga Goncearuc

a depus cerere de concretizare și completare a acțiunii împotriva Ministerului

Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, terț Inspectoratul de Poliție

Briceni, solicitând anularea ordinului din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea

disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al Inspectoratului General al Poliției

al MAI, inspector principal Dorin Cucereavîi, obligarea copârâților Ministerul

Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, în mod solidar, de a emite

actul administrativ cu privire la restabilirea lui în funcția anterior ocupată, obligarea

Ministerului Afacerilor Interne de a emite actul administrativ cu privire la

compensarea prejudiciului moral în beneficiul lui în mărime de 100 000 de lei,

obligarea Inspectoratul General al Poliției de a repara în beneficiul lui prin emiterea

actului administrativ cu privire la achitarea prejudiciului material cauzat pentru

privarea ilegală de dreptul de a munci și încasarea penalităților pentru fiecare zi de

întârziere, pentru toată perioada absenței forțate de la muncă până la data restabilirii

în funcția anterior ocupată, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a compensa

în beneficiul lui toate cheltuielile de judecată și asistență juridică.

Prin hotărârea din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă

de Dorin Cucereavîi.

A fost anulat ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne din 3 noiembrie

2020 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al

Inspectoratului General de Poliție al MAI, inspector principal Dorin Cucereavîi, ca

ilegal.

A fost restabilit Dorin Cucereavîi în funcția deținută anterior în cadrul

IP Briceni al Inspectoratului General de Poliție al MAI.

Au fost încasate din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui

Dorin Cucereavîi salariul mediu lunar pentru toată perioada absenței forțate de la

muncă și suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

La 8 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Ministerul Afacerilor Interne a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 26 noiembrie 2021, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

La 11 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Inspectoratul General al Poliției a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 17 noiembrie 2021, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General al

Poliției și menținută hotărârea din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani.

6

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

reținut că în baza ordinului nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea

disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al IGP al MAI, inspector principal

Dorin Cucereavîi, s-a dispus sancționarea disciplinară a acestuia cu concedierea din

funcția publică cu statut special.

Prima instanță și instanța de apel au menționat că drept temei pentru aplicarea

sancțiunii din speță este faptul că la 7 mai 2020, inspectorul principal a alimentat

automobilul de model Audi A6 cu n/î XXXXX, de pe cardul valoric nr. XXXXX cu

combustibil în sumă de 400,67 de lei, care constituie - 25,90 litri de benzină

PREMIUM 95, iar la 13 mai 2020, în același mod, a alimentat automobilul de model

Audi A6 cu n/î XXXXX, de pe cardul valoric nr. XXXXX cu combustibil în sumă

de 309,55 de lei, care constituie - 20,01 litri de benzină PREMIUM 95.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au menționat că materialele cauzei

atestă că la 7 mai 2020, a fost numit spre examinare în ședință publică recursul

declarat de către Maxim Marusic împotriva hotărârii din 30 aprilie 2020 a

Judecătoriei Edineț sediul Briceni, emisă pe cazul contravențional în privința

acestuia în baza art. 761 alin. (1) Cod cotravențional.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit cert faptul că în

perioada 4 mai 2020 - 14 mai 2020, automobilul de serviciu Dacia Logan cu n/î

XXXXX, care este întărit după inspectorul principal Dorin Cucereavîi și cu care

acesta urma să se deplaseze la Curtea de Apel Bălți, se afla la reparație și deservire

la auto-service ÎI „Strelețchi Victor”, în temeiul contractului de prestări servicii

încheiat între ÎI „Strelețchi Victor” și Inspectoratul de Poliție Briceni.

Astfel, instanțele de judecată au constatat că, în legătură cu necesitate de

serviciu și în exercitarea funcției inspectorului principal, Dorin Cucereavîi a luat

decizia de a se deplasa la Curtea de Apel Bălți cu automobilul personal de model

Audi A6 cu n/î XXXXX, pentru a participa la ședința de judecată, alimentând

automobilul personal de pe cardul valoric nr. XXXXX cu combustibil în sumă de

400,67 de lei, care constituie - 25,90 litri de benzină PREMIUM 95.

Prima instanță și instanța de apel au statuat că angajatorul Ministerul

Afacerilor Interne în cadrul anchetei de serviciu nu a stabilit gravitatea abaterii

disciplinare imputate reclamantului/intimat și consecințele acesteia.

La fel, angajatorul la aplicarea celei mai aspre sancțiuni disciplinare -

concedierea din funcție, nu a motivat aplicarea unei astfel de sancțiuni disciplinare

în detrimentul altei sancțiuni disciplinare mai blânde, atât timp cât norma legală

statuează expres că concedierea din cadrul Poliției, se aplică pentru încălcări

sistematice a disciplinei de serviciu pentru comiterea unei abateri disciplinare grave,

situații care nu au fost reținute în acțiunile lui Dorin Cucereanîi.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne nu a justificat prin probe

concludente și pertinente, necesitatea aplicării celei mai aspre sancțiuni disciplinare

- concedierea din cadrul Poliției și nici nu a indicat din care considerente s-a ales

această sancțiune disciplinară și nu alta din rândul celor stabilite de art. 54 din Legea

cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și pct. 40 din Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, or

7

aceste norme de drept stabilesc consecutivitatea sancțiunilor disciplinare de la cea

mai ușoară - avertismentul până la cea mai aspră - concedierea.

Totodată, la determinarea sancțiunii disciplinare relevante, de către Ministerul

Afacerilor Interne nu a fost respectat principiul proporționalității sancțiunii –

principiu fundamental aplicabil regimului răspunderii disciplinare a funcționarului.

Prin urmare, punând la baza soluționării speței principiul proporționalității

dintre fapta săvârșită de către Dorin Cucereavîi și sancțiunea disciplinară aplicată

prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 cu

privire la aplicarea sancțiunii concedierea din funcția publică cu statut special,

instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat asupra netemeiniciei și

lipsei de proporționalitate a ordinului contestat, în contradicție cu prevederile art. 29

alin. (1) și (2) Cod administrativ, considerent din care urmează a fi anulat ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020.

Reieșind din faptul că a fost constatată necesitatea anulării ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 cu privire la

sancționarea lui Dorin Cucereavîi, ultimul urmează a fi restabilit în funcția deținută

anterior în cadrul Inspectoratului de Poliție Briceni, or acesta a fost ilegal concediat

din funcție, restabilirea impunându-se în vederea restabilirii situației de până la

emiterea ordinului de sancționare contestat.

Ținând cont de faptul că Dorin Cucereavîi a fost privat în mod neîntemeiat de

posibilitatea de a munci, ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare – concediere

din funcția de șeful Sectorului de Poliție nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului de Poliție

Briceni al IGP al MAI, inspector principal, instanțele de judecată au conchis că

primul este în drept de a solicita compensarea salariului pentru toată perioada

respectivă, în mărime nu mai mică decât salariul mediu.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat asupra

temeiniciei pretenției reclamantului privind încasarea de la pârât a salariului lunar

pentru toată perioada absenței forțate de la lucru.

Prima instanță și instanța de apel au stabilit că, în speță, Dorin Cucereavîi a

anexat la dosar bonul de plată seria QL nr. 641517 din 18 mai 2021, potrivit căruia

cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli de asistență avocatului Olga

Goncearuc constituie suma de 5 000 de lei.

Astfel, instanțele de judecată au considerat că cheltuielile de asistență juridică

în sumă de 5 000 de lei, solicitate de reclamant/intimat spre a fi încasate din contul

pârâtului/apelant nu au un caracter necesar și rezonabil, ținând cont de complexitatea

litigiului, prestația avocatului, considerent din care, din contul Ministerului

Afacerilor Interne în beneficiul lui Dorin Cucereavîi urmează a fi încasată suma de

2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 23 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al

Poliției a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii

de chemare în judecată a lui Dorin Cucereavîi ca neîntemeiată.

La 12 iulie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

8

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Dorin Cucereavîi să fie respinse

integral.

La 7 octombrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Dorin

Cucereavîi să fie respinse integral ca fiind neîntemeiate.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerând eronată concluzia instanțelor privind netemeinicia ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 contestat și că ar

contravine prevederilor art. 29 alin. (1) și (2) Cod administrativ.

Or, intimatul, fiind responsabil de mijlocul de transport de serviciu, a utilizat

contrar normelor stabilite prin ordinele MAI, cardurile corporative valorice destinate

pentru alimentarea automobilelor de serviciu cu n/î XXXXX și n/î XXXXX din

gestiune pentru alimentarea automobilului personal.

A menționat că, contrar constatărilor stipulate în certificatul nr. 947 din

12 august 2020, eliberat de către agentul economic ÎI „Strelețchii Victor”, prin care

se confirmă că în perioada 4 mai 2020 - 14 mai 2020, automobilul de model Dacia

Logan n/î XXXXX, s-a aflat în reparație și deservire tehnică pe teritoriul stației

tehnice menționate, fără a fi admis în traficul rutier din cauza defecțiunilor tehnice,

potrivit foii de parcurs seria KO nr. 051898, anume în această perioadă acest

automobil de serviciu ar fi parcurs în scopuri de serviciu un kilometraj total de 1 125

km, fapt confirmat prin înscrisurile foii de parcurs întocmite, contra semnătură,

însăși de către Dorin Cucereavîi, responsabil de acest mijloc de transport.

Astfel, prin întocmirea eronată a foii de parcurs menționate, intimatul a

încălcat și prevederile ordinului MAI nr. 366 din 9 octombrie 2007 cu privire la

aprobarea normelor de exploatare a mijloacelor de transport în cadrul

subdiviziunilor MAI.

A remarcat că inspectorul principal Dorin Cucereavîi a comis abateri

disciplinare ce prejudiciază grav imaginea Poliției și Ministerului Afacerilor Interne,

manifestate prin alimentarea la 7 mai 2020 și la 13 mai 2020, a automobilului

personal de model Audi A6, utilizând contrar destinației, cârdurile corporative

valorice de serviciu nr. XXXXX și respectiv, nr. XXXXX, precum și prin

introducerea datelor vădit eronate în actul oficial de serviciu, seria KO nr. 051898,

prin ce a admis utilizarea bunurilor destinate exercitării activității de serviciu contrar

prevederilor cadrului normativ în vigoare, acțiuni incompatibile cu statutul de

funcționar public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

De altfel, intimatul Dorin Cucereavîi, în calitatea sa de șef al Sectorului de

Poliție nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului de Poliție Briceni al IGP al MAI, a acționat

în pofida tuturor prevederilor legale, încălcând în mod flagrant prevederile ordinelor

și regulamentelor interne, folosindu-se de situația de serviciu dând dovadă de abuz

în drept și rea credință.

Un alt argument în susținerea ordinului MAI este și faptul că, examinând

circumstanțele de fapt coroborate cu normele incidente în Statutul disciplinar al

9

funcționarului public cu statut special, se constată cert că salariatul Dorin Cucereavîi

a încălcat flagrant prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288 din

16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, pct. 7 subpct. (4) și subpct. (10), pct. 13 subpct. (1)

din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din

7 iunie 2017, pct. 30 subpct. (7) Codul de etică și deontologie al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 629 din 8 august 2017, pct. 5 și pct. 11 din ordinul MAI

nr. 96 din 6 aprilie 2015, potrivit cărora funcționarului îi este interzis să utilizeze în

interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu mijloacele financiare,

tehnico-materiale, echipamentele speciale informaționale și alte bunuri ale statului,

precum și informația de serviciu ce îi este pusă la dispoziție pentru exercitarea

atribuțiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora, precum și să abuzeze

de calitatea sa oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică,

prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.

Generalizând cele relatate, a considerat că ordinul MAI nr. 152 ef. din

3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP

Briceni al IGP al MAI, inspector principal Dorin Cucereavîi, este unul legal și

întemeiat.

La 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul

General al Poliției a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată a lui Dorin Cucereavîi ca

neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat că instanța de fond și instanța de apel au

apreciat eronat argumentele invocate în apel de către Ministerul Afacerilor Interne

și Inspectoratul General al Poliției, potrivit cărora în conformitate cu prevederile

pct. 30 subpct. 7) Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 629/2017, pct. 5 și pct. 11 din ordinul MAI nr. 96 din 6 aprilie 2020,

în scopul asigurării integrității, funcționarul public cu statut special are obligația să

respecte regimul de restricții, interdicții și incompatibilități în activitatea de serviciu.

La 11 ianuarie 2023, Inspectoratul de Poliție Briceni a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii

prin care pretențiile lui Dorin Cucereavîi să fie respinse integral ca fiind

neîntemeiate.

La 27 decembrie 2022, în adresa lui Dorin Cucereavîi, avocatului Olga

Goncearuc, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției,

Inspectoratului de Poliție Briceni și Alexandr Balan au fost expediate copiile

recursurilor depuse de Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor

Interne, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 142 vol. II), fiind recepționate de Inspectoratul de Poliție Briceni și

10

Alexandr Balan la 30 decembrie 2022, de Inspectoratul General al Poliției,

Ministerul Afacerilor Interne și avocatul Olga Goncearuc la 3 ianuarie 2023, de

Dorin Cucereavîi la 4 ianuarie 2023, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate

la actele cauzei (f. d. 143-148 vol. II).

La 26 ianuarie 2023, în adresa lui Dorin Cucereavîi, avocatului Olga

Goncearuc, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și

Alexandr Balan a fost expediată copia recursului motivat depus de Inspectoratul de

Poliție Briceni, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 166 vol. II).

La 13 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Inspectoratul de Poliție

Briceni a depus referință, solicitând admiterea cererilor de recurs, casarea integrală

a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Dorin

Cucereavîi să fie respinse integral ca fiind neîntemeiate.

La 31 ianuarie 2023, Dorin Cucereavîi, reprezentat de avocatul Olga

Goncearuc a depus referință, solicitând respingerea recursurilor declarate de

Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2022, în

ședință publică (f. d. 84 vol. II).

La materialele dosarului lipsesc date care ar confirma notificarea către

participanții la proces a copiei dispozitivului deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Cert este și faptul că la 23 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 116-117 vol. II), iar la 12 iulie 2022,

Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 120 vol. II).

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 21 iunie 2022 a fost

notificată, prin intermediul oficiului poștal, recurenților Inspectoratul General al

Poliției și Ministerul Afacerilor Interne la 27 septembrie 2022, circumstanță ce se

atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 113, 115 vol. II).

Se mai constată că la 7 octombrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 123-130 vol. II), iar la 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 134-137 vol. II).

11

Astfel, recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul

General al Poliției împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

sunt în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Inspectoratul General

al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le

consideră inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

12

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Ministerul

Afacerilor Interne.

În același timp, examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul

de Poliție Briceni, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Relevante, de altfel, la acest segment sunt și dispozițiile art. 195 Cod

administrativ, care statuează că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu exceptia art. 169-171.

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 195 Cod administrativ, coroborate cu

prevederile art. 429 alin. (5) CPC, se reține că nu pot fi atacate cu recurs hotărârile

în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea apelului

prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia

13

instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la

înrăutățirea situației.

În temeiul art. 430 CPC, sunt în drept să declarare recurs părțile și alți

participanți la proces; martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul,

cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Așadar, din recursul depus la 11 ianuarie 2023 de către Inspectoratul de Poliție

Briceni, rezultă că ultimul își manifestă dezacordul cu decizia instanței de apel, prin

care au fost respinse apelurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de

Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea din 2 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că Inspectoratul de Poliție Briceni nu și-a exercitat

dreptul de apel în privința hotărârii din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, iar prin decizia instanței de apel din 21 iunie 2022, contestată cu recurs,

inclusiv și de Inspectoratul de Poliție Briceni, nu i-a fost înrăutățită situația.

Or, prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, după cum a fost

menționat, au fost respinse apelurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de

Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea din 2 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, respectiv și menținută soluția la caz în raport

cu Inspectoratul de Poliție Briceni.

În circumstanțele descrise, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Inspectoratul de Poliție

Briceni, contrar prevederilor art. 231 alin. (1) Cod administrativ, în coroborare cu

art. 429 alin. (5) CPC, a depus recurs fără a folosi calea de apel, ceea ce este

inadmisibil din moment ce legea prevede această cale de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Inspectoratul de Poliție Briceni, fiind familiarizat cu

cererea de chemare în judecată și cunoscând despre faptul punerii pe rol a prezentei

cauze și examinării acesteia, urma să se folosească cu bună-credință de drepturile

sale procedurale.

Buna-credință prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să

manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu

certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele

prevăzute de lege.

Or, în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele Curții Europene a Drepturilor Omului, care a relatat în practica sa

14

constantă faptul că, dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza

Golder vs the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate

implica anumite limitări din partea statelor contractante (Ashingdane vs the United

Kingdom, 28 mai 1985).

De asemenea, Curtea Europeană a subliniat că dispozițiile legale referitoare

la formalitățile și limitele de timp care trebuie îndeplinite pentru a introduce o

acțiune sunt menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special,

a principiului securității juridice (Gheorghiță v. Republica Moldova, 2 iulie 2019,

Ținând cont de cele relatate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Briceni.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor

Interne și Inspectoratul de Poliție Briceni se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

15