3ra-1305/22 — cu privire la anularea ordinului de sanctionare, restabilirea in functia detinuta anterior, repararea prejudiciului cauzat si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-1305/22 2-20153687-01-3ra-22122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) ÎNCHEIERE 1 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Briceni în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Dorin Cucereavîi împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilirea în funcția deținută anterior, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 7 decembrie 2020, Dorin Cucereavîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de sancționare, restabilirea în funcția deținută anterior, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, în calitate de candidat învingător al concursurilor de ocupare a funcțiilor polițienești vacante, începând cu data de 1 septembrie 2015, a fost angajat în funcția șef de post, ofițer superior de sector- interimar al postului de Poliție Șirăuți al Sectorului de Poliție nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului de Poliție Briceni al IGP al MAI, cu acordarea gradului special locotenent de poliție. A relatat că din anul 2018, activează în calitate de Șef al Sectorului de Poliție nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului de Poliție Briceni al IGP al MAI. 1 A menționat că, pe perioada derulării raportului de serviciu, a respectat principiile profesionale ale activității funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, bazându-și activitatea exclusiv în baza legii.

Din prima zi de angajare atribuțiile de serviciu le-a exercitat cu onoare și demnitate, respectând normele de conduită ale Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI. A comunicat că la 3 noiembrie 2020, în baza ordinului Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere din funcția publică cu statut special. A considerat că ordinul cu privire la sancționarea disciplinară este ilegal și neîntemeiat. A evidențiat că la 7 mai 2020, era numită spre examinare ședința publică în ordine de recurs declarat de către Maxim Marusic împotriva hotărârii din 30 aprilie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, emisă pe cazul contravențional în privința acestuia în baza art. 761 alin. (1) Cod contravențional.

Or, prin decizia agentului constatator, Dorin Cucereavîi, contravenientul Maxim Marusic în urma încălcării regulilor de combatere a infecției Covid-19, a fost sancționat cu amenda contravențională în mărime de 500 de unități convenționale. Participarea agentului constatator la examinarea recursului la Curtea de Apel Bălți era obligatorie. A învederat că în perioada 4 mai 2020 - 11 mai 2020, automobilul de serviciu Dacia Logan cu n/î XXXXX, care este întărit după inspectorul principal Dorin Cucereavîi și cu care acesta urma să se deplaseze la Curtea de Apel Bălți, se afla la reparație și deservire la auto-servis ÎI „Strelețehi Victor”, în temeiul contractului de prestări servicii încheiat între ÎI „Strelețehi Victor” și Inspectoratul de Poliție Briceni.

În legătură cu necesitatea de serviciu și în exercițiul funcției, dânsul, în calitate de inspector principal a luat decizia de a se deplasa la Curtea de Apel Bălți cu automobilul personal de model Audi A6 cu n/î XXXXX, or, în caz de neprezentare în ședința de judecată în calitate agent constatator și neexpunerea vis-a-vis de circumstanțele cazului, exista riscul admiterii recursului declarat de către contravenient și aplicarea sancțiunii disciplinare față de dânsul. În astfel de circumstanțe, a alimentat automobilul de model Audi A6 cu n/î XXXXX, de pe cardul valoric nr. XXXXX cu combustibil în sumă de 400,67 de lei, care constituie - 25,90 litri de benzină PREMIUM 95. Despre faptul deplasării la Curtea de Bălți a fost informată conducerea Inspectoratului de Poliție Briceni.

La 7 mai 2020, în urma examinării recursului declarat de Maxim Marusic împotriva hotărârii din 30 aprilie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, emisă pe cazul contravențional în baza art. 761 alin. (1) Cod contravențional, Curtea de Apel Bălți a respins ca nefondat recursul declarat, cu menținerea fără modificări a hotărârii primei instanțe. Potrivit ordinului din 3 noiembrie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare a funcționarului public din cadrul IP Briceni a IGP al MAI inspector principal Dorin Cucereavîi, Ministerul Afacerilor Interne a pus la bază ilegal, circumstanța de fapt precum că angajatul a utilizat cardul pentru necesități nejustificate de serviciu.

2 Astfel, în conținutul ordinului a fost indicat că „referitor la faptul alimentării automobilului personal de model A6 cu 20.01 litri de benzină PREMIUM 95, în sumă de 309,55 de lei, de pe cardul corporativ valoric cu nr. XXXXX, la 13 mai 2020, ultimul a relatat necesități nejustificate de serviciu, fără a prezenta careva acte confirmative ce ar justifica veridicitatea celor expuse”. Cu referire la alimentarea din 13 mai 2020, a reținut că funcționarul public nu are acces la cadrul automobilului cu n/î XXXXX și nici nu a avut intenția de a alimenta automobilul personal de model A6 de pe cardul corporativ valoric nr. XXXXX. Or, la sectorul de poliție sunt atribuite două mașini - Dacia Logan cu n/î XXXXX care se află în gestiunea secției securitate publică din sector și este întărită după șefii și ofițerii/subofițerii și Dacia Logan cu n/î XXXXX care este întărit după serviciul patrulă.

Ambele automobile dețin câte o cartelă pentru alimentare cu combustibil. Automobilul cu n/î XXXXX, nu se află în gestiunea lui, iar deservirea automobilului se efectuează de către șeful serviciu patrulă. Cu referire la cardul corporativ valoric pentru alimentarea automobilului cu n/î XXXXX, acesta de obicei se află în automobilul de serviciu, unde toți funcționarii în egală măsură aveau posibilitatea să alimenteze automobilul pentru exercitarea atribuțiilor în exercițiul funcției. Alimentarea automobilului cu cardul corporativ valoric nr. XXXXX a automobilului personal de model Audi A6, a fost efectuată o singură dată la 7 mai 2020, în legătură cu necesitatea de serviciu. A subliniat că s-a deplasat la Curtea de Apel Bălți anume în cadrul necesității justificate de serviciu pentru participare în ședința de judecată în calitate de agent constatator.

Cuantumul sumei pentru alimentarea automobilului a reieșit din cuantumul care ar fi fost necesar pentru alimentarea automobilului de serviciu Dacia Logan cu n/î XXXXX, întărit după angajatul Dorin Cucereavîi, care în ziua respectivă se afla la reparație. Or, dânsul, în calitate de funcționar public s-a deplasat strict pe sectorul de drum din or. Lipcani spre Curtea de Apel Bălți, după care a revenit la sectorul de poliție. Deși capacitatea cilindrică a automobilului de model Audi A6 cu n/î XXXXX este de 2800 cm3 în coraport cu automobilul de serviciu Dacia Logan cu n/î XXXXX - 1200 cm3 este mai mare, diferența pentru necesitatea alimentării, la întoarcere a fost pusă în sarcina angajatului, cu toate că deplasarea a fost necesară anume în interes de serviciu.

În circumstanțele menționate și coraborate cu normele reținute de către Ministerul Afacerilor Interne care au fost puse neîntemeiat și ilegal la baza emiterii ordinului de concediere în privința sa, nu este clar, în care scopuri personale dânsul a folosit mijloacele financiare puse la dispoziția sa pentru exercitarea atribuțiilor. A remarcat că anume cu participarea sa în cadrul ședinței de examinare a recursului a fost menținută hotărârea din 30 aprilie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, prin care procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04937019 și decizia agentului constatator Dorin Cucereavîi din 14 aprilie 2020, prin care contravenientului i-a fost aplicată sancțiunea principală sub formă de amendă în mărime dc 25 000 de lei, au fost menținute fără modificări.

3 A specificat că anume dânsul din momentul apariției și a derulării în timp a raportului de serviciu și-a consacrat activitatea profesională prin îndeplinirea demnă și competentă a atribuțiilor de serviciu, care rezultă din legislația în vigoare și fișa postului. Or, la 6 decembrie 2019, în semn de recunoștință față de merite deosebite în combaterea criminalității și menținerea ordinii publice, i-a fost acordat înainte de termen gradul special aferent corpului de ofițeri și subofițeri, conform Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, înainte de termen - inspector principal. A afirmat că Ministerul Afacerilor Interne a emis un ordin contrar prevederilor legale, fapt prin care dânsul a fost privat ilegal de dreptul de a munci.

La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul urma să respecte procedura de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, deoarece procedura de concediere întrunește un ansamblu de dispoziții legale care reglementează condițiile procedurale și de formă ale desfacerii contractului individual de muncă, ce are ca scop prevenirea încetării abuzive a raportului de muncă.

Ministerul Afacerilor Interne, în ordinul din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinată, a reținut înscrierile din foile de parcurs a automobilului de model Dacia Logan cu n/î XXXXX, responsabil pentru care era dânsul, însă pe capătul respectiv de circumstanță de fapt reținută, i-a fost solicitată explicarea în formă scrisă, dânsul nefiind audiat în cadrul anchetei de serviciu pe faptul dat, angajatorul îngrădindu-i astfel dreptul de a-și explica atitudinea și posibilitatea de a prezenta probe și justificările pe care le considera necesare, or nu a avut intenția de a include careva date eronate în înscrisurile reținute.

Potrivit ordinului din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al IGP al MAI, raportul de autosesizare cu privire la pretinsele acțiuni ilegale la 7 mai 2020, orele 08:14 și 13 mai 2020, orele 00:32 ale lui Dorin Cucereavîi privind utilizarea cardurilor corporative valorice, a fost înregistrat la 31 iulie 2020 cu nr. 4/211, în cadrul Serviciului de management documente al Serviciului protecție internă și anticorupție al MAI. Contrar prevederilor privind sancționarea funcționarului public cu statut special, Ministerul Afacerilor Interne, la 3 noiembrie 2020, a emis un ordin ilegal, contrar normele procedurale și materiale, care lezează grav drepturile și garanțiile salariatului consfințite imperativ în temeiul legii.

A menționat că, contrar prevederilor legale privind aplicarea sancțiunii disciplinare a funcționarului public și reținerea ilegală în ordinul din 3 noiembrie 2020 a normelor materiale care nu au incidență asupra tragerii la răspundere a funcționarului public, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la concluzia că inspectorul principal Dorin Cucereavîi a comis abateri disciplinare ce prejudiciază grav imaginea poliției și a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. La caz, pentru tragerea la răspundere disciplinară, de către Ministerul Afacerilor Interne urma să fie probată existența vinovăției funcționarului public, or nu a fost demonstrată o legătură cauzală între presupusa faptă ilicită reținută de angajator și presupusul prejudiciu cauzat, deoarece nici nu există un prejudiciu pe care l-ar fi cauzat funcționarul public.

4 Imaginea poliției nu a fost prejudiciată, or anume semnarea ordinului din 3 noiembrie 2020 de către MAI, cu abaterea gravă de la prevederile legale și reținerile nefondate puse la baza emiterii acestuia, prejudiciază grav imaginea statului. A accentuat că, pe parcursul activității sale a respectat valorile profesionale și morale, normele de conduită și principiile profesionale, contribuind activ prin implicarea sa l-a asigurarea calității respectării ordinii de drept și îndeplinirea disciplinară a sarcinilor atribuite în exercițiul funcției. De asemenea, a specificat că la 18 decembrie 2018, a fost decernat cu Diplomă pentru merite deosebite în stabilirea parteneriatelor de colaborare cu instuțiile de învățământ din raion și contribuție substanțială în organizarea și desfășurarea activităților comune.

La 18 iunie 2018, a fost decernat cu Diplomă pentru participare la Exercițiul Internațional Antiterorist Bucovina - 2018. La fel, a mai fost decernat cu Diplomă (anul 2018) pentru implicare impecabilă la fortificarea capacităților instituționale ale subdiviziunilor IGP, coordonarea, supravegherea și controlul activității, spirit de organizare și stabilirea unui mecanism de interacțiune cu societatea civilă, întru promovarea bunelor inițiative și promovarea proiectului „Bunicii Grijulii”, la nivelul comunității. Deține și Diploma de onoare (anul 2016) pentru rezultate obținute în activitatea de serviciu, profesionalism înalt, atitudine conștiincioasă față de atribuțiile funcționale. În cadrul raportului de muncă, respectă obligația de serviciu privind dezvoltarea pregătirii profesionale și cu un spirit activ de inițiativă participa la cursuri de instruire și specializare în domeniu.

A afirmat că deține două medalii de clasa I (brevet nr. 296) și clasa II (brevet nr. 599) pentru merite în menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii și securității publice, precum și insigna Eminent al Poliței eliberată de IGP al MAI.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 2, 5, lit. n), k), 206 alin. (5), 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii, art. 1, 59, 61 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, art. 47, 48, 49, 59, 64, 74, 91, 92, 94, 95, 101 din Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017. A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al IGP al MAI, inspector principal Dorin Cucereavîi, restabilirea sa în funcția anterior ocupată, obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne de a repara în beneficiul lui prejudiciul material cauzat pentru privarea ilegală de dreptul de a munci pentru toată perioada absenței forțate de la muncă până la data restabilirii în funcția anterior ocupată, încasarea de la pârâtul Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui a tuturor cheltuielilor de judecată și a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin încheierea din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admis demersul Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției. A fost declarată inadmisibilă acțiunea intentată la cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de Dorin Cucereavîi. 5 Prin încheierea protocolară din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost atrași în proces în calitate de terți Inspectoratul General al Poliției și Alexandru Balan.

La 1 aprilie 2022, Dorin Cucereavîi, reprezentat de avocatul Olga Goncearuc a depus cerere de concretizare și completare a acțiunii împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției, terț Inspectoratul de Poliție Briceni, solicitând anularea ordinului din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al Inspectoratului General al Poliției al MAI, inspector principal Dorin Cucereavîi, obligarea copârâților Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, în mod solidar, de a emite actul administrativ cu privire la restabilirea lui în funcția anterior ocupată, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a emite actul administrativ cu privire la compensarea prejudiciului moral în beneficiul lui în mărime de 100 000 de lei, obligarea Inspectoratul General al Poliției de a repara în beneficiul lui prin emiterea actului administrativ cu privire la achitarea prejudiciului material cauzat pentru privarea ilegală de dreptul de a munci și încasarea penalităților pentru fiecare zi de întârziere, pentru toată perioada absenței forțate de la muncă până la data restabilirii în funcția anterior ocupată, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a compensa în beneficiul lui toate cheltuielile de judecată și asistență juridică.

Prin hotărârea din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de Dorin Cucereavîi. A fost anulat ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al Inspectoratului General de Poliție al MAI, inspector principal Dorin Cucereavîi, ca ilegal. A fost restabilit Dorin Cucereavîi în funcția deținută anterior în cadrul IP Briceni al Inspectoratului General de Poliție al MAI. Au fost încasate din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Dorin Cucereavîi salariul mediu lunar pentru toată perioada absenței forțate de la muncă și suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. La 8 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Ministerul Afacerilor Interne a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 26 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului. La 11 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Inspectoratul General al Poliției a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 17 noiembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. 6 În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că în baza ordinului nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al IGP al MAI, inspector principal Dorin Cucereavîi, s-a dispus sancționarea disciplinară a acestuia cu concedierea din funcția publică cu statut special.

Prima instanță și instanța de apel au menționat că drept temei pentru aplicarea sancțiunii din speță este faptul că la 7 mai 2020, inspectorul principal a alimentat automobilul de model Audi A6 cu n/î XXXXX, de pe cardul valoric nr. XXXXX cu combustibil în sumă de 400,67 de lei, care constituie - 25,90 litri de benzină PREMIUM 95, iar la 13 mai 2020, în același mod, a alimentat automobilul de model Audi A6 cu n/î XXXXX, de pe cardul valoric nr. XXXXX cu combustibil în sumă de 309,55 de lei, care constituie - 20,01 litri de benzină PREMIUM 95. Totodată, prima instanță și instanța de apel au menționat că materialele cauzei atestă că la 7 mai 2020, a fost numit spre examinare în ședință publică recursul declarat de către Maxim Marusic împotriva hotărârii din 30 aprilie 2020 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, emisă pe cazul contravențional în privința acestuia în baza art. 761 alin. (1) Cod cotravențional.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit cert faptul că în perioada 4 mai 2020 - 14 mai 2020, automobilul de serviciu Dacia Logan cu n/î XXXXX, care este întărit după inspectorul principal Dorin Cucereavîi și cu care acesta urma să se deplaseze la Curtea de Apel Bălți, se afla la reparație și deservire la auto-service ÎI „Strelețchi Victor”, în temeiul contractului de prestări servicii încheiat între ÎI „Strelețchi Victor” și Inspectoratul de Poliție Briceni.

Astfel, instanțele de judecată au constatat că, în legătură cu necesitate de serviciu și în exercitarea funcției inspectorului principal, Dorin Cucereavîi a luat decizia de a se deplasa la Curtea de Apel Bălți cu automobilul personal de model Audi A6 cu n/î XXXXX, pentru a participa la ședința de judecată, alimentând automobilul personal de pe cardul valoric nr. XXXXX cu combustibil în sumă de 400,67 de lei, care constituie - 25,90 litri de benzină PREMIUM 95. Prima instanță și instanța de apel au statuat că angajatorul Ministerul Afacerilor Interne în cadrul anchetei de serviciu nu a stabilit gravitatea abaterii disciplinare imputate reclamantului/intimat și consecințele acesteia.

La fel, angajatorul la aplicarea celei mai aspre sancțiuni disciplinare - concedierea din funcție, nu a motivat aplicarea unei astfel de sancțiuni disciplinare în detrimentul altei sancțiuni disciplinare mai blânde, atât timp cât norma legală statuează expres că concedierea din cadrul Poliției, se aplică pentru încălcări sistematice a disciplinei de serviciu pentru comiterea unei abateri disciplinare grave, situații care nu au fost reținute în acțiunile lui Dorin Cucereanîi.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne nu a justificat prin probe concludente și pertinente, necesitatea aplicării celei mai aspre sancțiuni disciplinare - concedierea din cadrul Poliției și nici nu a indicat din care considerente s-a ales această sancțiune disciplinară și nu alta din rândul celor stabilite de art. 54 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și pct. 40 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, or 7 aceste norme de drept stabilesc consecutivitatea sancțiunilor disciplinare de la cea mai ușoară - avertismentul până la cea mai aspră - concedierea.

Totodată, la determinarea sancțiunii disciplinare relevante, de către Ministerul Afacerilor Interne nu a fost respectat principiul proporționalității sancțiunii – principiu fundamental aplicabil regimului răspunderii disciplinare a funcționarului. Prin urmare, punând la baza soluționării speței principiul proporționalității dintre fapta săvârșită de către Dorin Cucereavîi și sancțiunea disciplinară aplicată prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii concedierea din funcția publică cu statut special, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat asupra netemeiniciei și lipsei de proporționalitate a ordinului contestat, în contradicție cu prevederile art. 29 alin. (1) și (2) Cod administrativ, considerent din care urmează a fi anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 152 ef.

din 3 noiembrie 2020. Reieșind din faptul că a fost constatată necesitatea anulării ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea lui Dorin Cucereavîi, ultimul urmează a fi restabilit în funcția deținută anterior în cadrul Inspectoratului de Poliție Briceni, or acesta a fost ilegal concediat din funcție, restabilirea impunându-se în vederea restabilirii situației de până la emiterea ordinului de sancționare contestat. Ținând cont de faptul că Dorin Cucereavîi a fost privat în mod neîntemeiat de posibilitatea de a munci, ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare – concediere din funcția de șeful Sectorului de Poliție nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului de Poliție Briceni al IGP al MAI, inspector principal, instanțele de judecată au conchis că primul este în drept de a solicita compensarea salariului pentru toată perioada respectivă, în mărime nu mai mică decât salariul mediu.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat asupra temeiniciei pretenției reclamantului privind încasarea de la pârât a salariului lunar pentru toată perioada absenței forțate de la lucru. Prima instanță și instanța de apel au stabilit că, în speță, Dorin Cucereavîi a anexat la dosar bonul de plată seria QL nr. 641517 din 18 mai 2021, potrivit căruia cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli de asistență avocatului Olga Goncearuc constituie suma de 5 000 de lei. Astfel, instanțele de judecată au considerat că cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei, solicitate de reclamant/intimat spre a fi încasate din contul pârâtului/apelant nu au un caracter necesar și rezonabil, ținând cont de complexitatea litigiului, prestația avocatului, considerent din care, din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Dorin Cucereavîi urmează a fi încasată suma de 2 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 23 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată a lui Dorin Cucereavîi ca neîntemeiată. La 12 iulie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea 8 recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Dorin Cucereavîi să fie respinse integral.

La 7 octombrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Dorin Cucereavîi să fie respinse integral ca fiind neîntemeiate. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerând eronată concluzia instanțelor privind netemeinicia ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 contestat și că ar contravine prevederilor art. 29 alin. (1) și (2) Cod administrativ.

Or, intimatul, fiind responsabil de mijlocul de transport de serviciu, a utilizat contrar normelor stabilite prin ordinele MAI, cardurile corporative valorice destinate pentru alimentarea automobilelor de serviciu cu n/î XXXXX și n/î XXXXX din gestiune pentru alimentarea automobilului personal.

A menționat că, contrar constatărilor stipulate în certificatul nr. 947 din 12 august 2020, eliberat de către agentul economic ÎI „Strelețchii Victor”, prin care se confirmă că în perioada 4 mai 2020 - 14 mai 2020, automobilul de model Dacia Logan n/î XXXXX, s-a aflat în reparație și deservire tehnică pe teritoriul stației tehnice menționate, fără a fi admis în traficul rutier din cauza defecțiunilor tehnice, potrivit foii de parcurs seria KO nr. 051898, anume în această perioadă acest automobil de serviciu ar fi parcurs în scopuri de serviciu un kilometraj total de 1 125 km, fapt confirmat prin înscrisurile foii de parcurs întocmite, contra semnătură, însăși de către Dorin Cucereavîi, responsabil de acest mijloc de transport.

Astfel, prin întocmirea eronată a foii de parcurs menționate, intimatul a încălcat și prevederile ordinului MAI nr. 366 din 9 octombrie 2007 cu privire la aprobarea normelor de exploatare a mijloacelor de transport în cadrul subdiviziunilor MAI. A remarcat că inspectorul principal Dorin Cucereavîi a comis abateri disciplinare ce prejudiciază grav imaginea Poliției și Ministerului Afacerilor Interne, manifestate prin alimentarea la 7 mai 2020 și la 13 mai 2020, a automobilului personal de model Audi A6, utilizând contrar destinației, cârdurile corporative valorice de serviciu nr. XXXXX și respectiv, nr. XXXXX, precum și prin introducerea datelor vădit eronate în actul oficial de serviciu, seria KO nr. 051898, prin ce a admis utilizarea bunurilor destinate exercitării activității de serviciu contrar prevederilor cadrului normativ în vigoare, acțiuni incompatibile cu statutul de funcționar public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

De altfel, intimatul Dorin Cucereavîi, în calitatea sa de șef al Sectorului de Poliție nr. 4 (Lipcani) al Inspectoratului de Poliție Briceni al IGP al MAI, a acționat în pofida tuturor prevederilor legale, încălcând în mod flagrant prevederile ordinelor și regulamentelor interne, folosindu-se de situația de serviciu dând dovadă de abuz în drept și rea credință. Un alt argument în susținerea ordinului MAI este și faptul că, examinând circumstanțele de fapt coroborate cu normele incidente în Statutul disciplinar al 9 funcționarului public cu statut special, se constată cert că salariatul Dorin Cucereavîi a încălcat flagrant prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 7 subpct.

(4) și subpct. (10), pct. 13 subpct. (1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017, pct. 30 subpct.

(7) Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 8 august 2017, pct. 5 și pct. 11 din ordinul MAI nr. 96 din 6 aprilie 2015, potrivit cărora funcționarului îi este interzis să utilizeze în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico-materiale, echipamentele speciale informaționale și alte bunuri ale statului, precum și informația de serviciu ce îi este pusă la dispoziție pentru exercitarea atribuțiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora, precum și să abuzeze de calitatea sa oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.

Generalizând cele relatate, a considerat că ordinul MAI nr. 152 ef. din 3 noiembrie 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului din cadrul IP Briceni al IGP al MAI, inspector principal Dorin Cucereavîi, este unul legal și întemeiat. La 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată a lui Dorin Cucereavîi ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat că instanța de fond și instanța de apel au apreciat eronat argumentele invocate în apel de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției, potrivit cărora în conformitate cu prevederile pct. 30 subpct.

7) Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629/2017, pct. 5 și pct. 11 din ordinul MAI nr. 96 din 6 aprilie 2020, în scopul asigurării integrității, funcționarul public cu statut special are obligația să respecte regimul de restricții, interdicții și incompatibilități în activitatea de serviciu. La 11 ianuarie 2023, Inspectoratul de Poliție Briceni a depus recurs motivat împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Dorin Cucereavîi să fie respinse integral ca fiind neîntemeiate.

La 27 decembrie 2022, în adresa lui Dorin Cucereavîi, avocatului Olga Goncearuc, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului de Poliție Briceni și Alexandr Balan au fost expediate copiile recursurilor depuse de Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 142 vol. II), fiind recepționate de Inspectoratul de Poliție Briceni și 10 Alexandr Balan la 30 decembrie 2022, de Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne și avocatul Olga Goncearuc la 3 ianuarie 2023, de Dorin Cucereavîi la 4 ianuarie 2023, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 143-148 vol. II).

La 26 ianuarie 2023, în adresa lui Dorin Cucereavîi, avocatului Olga Goncearuc, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Alexandr Balan a fost expediată copia recursului motivat depus de Inspectoratul de Poliție Briceni, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 166 vol. II). La 13 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Inspectoratul de Poliție Briceni a depus referință, solicitând admiterea cererilor de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Dorin Cucereavîi să fie respinse integral ca fiind neîntemeiate. La 31 ianuarie 2023, Dorin Cucereavîi, reprezentat de avocatul Olga Goncearuc a depus referință, solicitând respingerea recursurilor declarate de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 iunie 2022, în ședință publică (f. d. 84 vol. II). La materialele dosarului lipsesc date care ar confirma notificarea către participanții la proces a copiei dispozitivului deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Cert este și faptul că la 23 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 116-117 vol. II), iar la 12 iulie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 120 vol. II).

Tot actele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 21 iunie 2022 a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, recurenților Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne la 27 septembrie 2022, circumstanță ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 113, 115 vol. II). Se mai constată că la 7 octombrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 123-130 vol. II), iar la 13 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 134-137 vol. II).

11 Astfel, recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău sunt în termen. Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină 12 cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne.

În același timp, examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul de Poliție Briceni, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Relevante, de altfel, la acest segment sunt și dispozițiile art. 195 Cod administrativ, care statuează că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu exceptia art. 169-171. Astfel, având în vedere dispozițiile art. 195 Cod administrativ, coroborate cu prevederile art. 429 alin. (5) CPC, se reține că nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege.

Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia 13 instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la înrăutățirea situației. În temeiul art. 430 CPC, sunt în drept să declarare recurs părțile și alți participanți la proces; martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Așadar, din recursul depus la 11 ianuarie 2023 de către Inspectoratul de Poliție Briceni, rezultă că ultimul își manifestă dezacordul cu decizia instanței de apel, prin care au fost respinse apelurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că Inspectoratul de Poliție Briceni nu și-a exercitat dreptul de apel în privința hotărârii din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar prin decizia instanței de apel din 21 iunie 2022, contestată cu recurs, inclusiv și de Inspectoratul de Poliție Briceni, nu i-a fost înrăutățită situația. Or, prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, după cum a fost menționat, au fost respinse apelurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, respectiv și menținută soluția la caz în raport cu Inspectoratul de Poliție Briceni.

În circumstanțele descrise, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Inspectoratul de Poliție Briceni, contrar prevederilor art. 231 alin. (1) Cod administrativ, în coroborare cu art. 429 alin. (5) CPC, a depus recurs fără a folosi calea de apel, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această cale de atac. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Inspectoratul de Poliție Briceni, fiind familiarizat cu cererea de chemare în judecată și cunoscând despre faptul punerii pe rol a prezentei cauze și examinării acesteia, urma să se folosească cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Buna-credință prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele prevăzute de lege. Or, în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului, care a relatat în practica sa 14 constantă faptul că, dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder vs the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante (Ashingdane vs the United Kingdom, 28 mai 1985). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat că dispozițiile legale referitoare la formalitățile și limitele de timp care trebuie îndeplinite pentru a introduce o acțiune sunt menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice (Gheorghiță v. Republica Moldova, 2 iulie 2019, § 27). Ținând cont de cele relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Briceni.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Briceni se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 15