3ra-673/22 — contestarea actelor administrative, restabilirea in functia anterior detinuta, repararea prejudiciului cauzat si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-673/22 2-20103372-01-3ra-06072022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, G. Dașchevici, G. Mîra) D E C I Z I E 21 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan examinând recursul depus de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Cociorva împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terți Vitalie Bostan și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actelor administrative, restabilirea în funcția anterior deținută, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Sergiu Cociorva și s-a menținut hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 21 august 2020 Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actelor administrative, restabilirea în funcția anterior deținută, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, emis în corespundere cu Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, s-a încetat raportul de serviciu, conform art.38 alin.(l) lit. b) (la atingerea limitei de vârstă în serviciu) cu Comisarul - șef Sergiu Cociorva, Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne, cu achitarea indemnizației unice în corespundere cu vechimea calendaristică în serviciu (în legătură cu pensionarea) și a compensației bănești pentru concediile neutilizate.

1 În opinia reclamantului, ordinul nominalizat, este ilegal și neîntemeiat din următoarele considerente. Așadar, în susținerea opiniei enunțate, reclamantul a notat că între el și Ministerul Afacerilor Interne anterior au fost stabilite unele condiții care cert au determinat raporturile de serviciu, termenele și condițiile acestora. Iar, emiterea ordinului de întrerupere a raporturilor de muncă în condițiile menționate, fără ca acestea să fie prelungite, în conformitate cu ordinea anterior stabilită constituie un temei direct, care ar trage după sine nulitatea acestuia. Aici, Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a indicat că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.236ef.

din 23 decembrie 2019 „Cu privire la sistarea asigurării interimatului funcției publice cu statut special de conducere” s-a stabilit asigurarea interimatului funcției publice cu statut special, iar în conformitate cu prevederile art.36 din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost desemnat Șef adjunct interimar al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 6 luni, de la 23 decembrie 2019 până la 23 iunie 2020, fiind eliberat pe perioada exercitării interimatului, din funcția de Ofițer superior de investigații al Serviciului ”C” al Secției coordonare activități de investigații a Direcției de poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu stabilirea raportului de serviciu în conformitate cu art.38 alin.(4) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, până la data de 31 decembrie 2020. Astfel, reclamantul a susținut că din contextul ordinului sus-menționat se desprinde clar acordul părților cu privire la stabilirea raportului de serviciu și termenul acestuia, care a fost determinat a fi data de 31 decembrie 2020. De altfel,

reclamantul a precizat că nemijlocit în dispozitivul ordinului menționat se face trimitere la dispozițiile art.38 alin.(4) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care reglementează situația de drept, ce ține de prelungirea raporturilor de serviciu în cazul survenirii temeiului de întrerupere a raporturilor de muncă, legate de atingerea limitei de vârstă. În context, Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a menționat că între părți, raporturile de serviciu, s-au stabilit anticipat a fi prelungite prin acordul comun pe o perioadă determinată, până la 31 decembrie 2020. Adică, situația a fost clar și evident prevăzută și determinată de ambele părți, anume în circumstanțele speciale rezultate de atingerea limitei de vârstă a reclamantului.

Concluzionând, reclamantul a indicat că Ministerul Afacerilor Interne a ignorat și încălcat prevederile propriilor dispoziții interne, acțiuni care viciază prevederile ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă” și generează temeiuri de declarare a nulității acestuia. De altfel, reclamantul a subliniat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă” a fost emis cu încălcarea prevederilor legislației muncii și anume ale art. 83 alin.(4) din Codul muncii, care stabilesc condițiile pentru încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată.

2 Subsecvent, Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a precizat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă” i-a fost adus la cunoștință contra semnătură, abia la data de 27 iulie 2020, fapt confirmat prin semnătura sa din varianta originală a ordinului. Astfel, în perioada de până la 27 iulie 2020, și-a îndeplinit obligațiunile de serviciu în regim normal, a semnat acte, a participat la ședințe de lucru, fără să cunoască despre faptul emiterii și existenței ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”. Altfel spus, raporturile de muncă între el și Ministerul Afacerilor Interne au continuat de fapt după data de 21 iulie 2020. Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a solicitat anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef.

din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”; restabilirea în funcția de comisar-șef, Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne; achitarea salariului mediu lunar pentru absența forțată de la muncă pentru toată perioada de absență și încasarea cheltuielilor judiciare pentru asistența juridică acordată, conform documentelor confirmative în mărime de 9000 de lei.

La 15 decembrie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere, prin care a solicitat atragerea în proces, în calitate de terți a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și a lui Vitalie Bostan (f.d.38-39, Vol. I). Prin încheierea protocolară din 21 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis demersul Ministerului Afacerilor Interne și s-au atras în proces, în calitate de terți Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și Vitalie Bostan (f.d.102-Verso, Vol.I).

Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terți Vitalie Bostan și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actelor administrative, restabilirea în funcția anterior deținută, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată s-a respins ca neîntemeiată (f.d.106, Vol.I).

La 04 mai 2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod administrativ Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a depus apel, iar la 21 iunie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d.114-115, 126-133, Vol. I). Prin decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan și s-a menținut hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.186-199, Vol. I). În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău, invocând dispozițiile art. 43 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (1), art. 19 alin. (1) lit. b) și alin. (2), art. 38 alin. (1) lit. b) și alin. (3) al Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul 3 Ministerului Afacerilor Interne, a notat că funcționarii publici cu statut special pot deține funcții publice cu statut special până la atingerea limitei de vârstă de 55 de ani - pentru ofițeri.

La atingerea limitei de vârstă în serviciu, are loc încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special, în circumstanțe ce nu depind de voința părților. Potrivit datelor din buletinul de identitate al lui Sergiu Cociorvă, acesta, la 21 iulie 2020 a împlinit vârsta de 55 de ani. Astfel, la 21 iulie 2020 Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr.101ef. „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, prin care, a încetat raportul de serviciu cu Sergiu Cociorvă în corespundere cu art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Prin urmare, instanța de apel a catalogat ca fiind justă concluzia instanței de fond că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef.

din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă” este întemeiat, fiind emis în temeiul art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, adică la atingerea limitei de vârstă în serviciu a lui Sergiu Cociorva. De altfel, instanța ierarhic inferioară a opinat asupra netemeiniciei referinței apelantului la ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 236ef. din 23 decembrie 2019, prin care Sergiu Cociorva a fost numit în funcția de Șef adjunct interimar al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne. Or, conform ordinului menționat funcția de șef-adjunct interimar al Inspectoratului General al Poliție, a fost deținută de Sergiu Cociorvă pentru o perioadă anumită și anume pentru o perioadă de 6 luni, de la 23 decembrie 2019 până la 23 iunie 2020, termen care a expirat.

Prin urmare, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă” a fost emis în legătură cu atingerea limitei de vârstă 55 de ani – de către Sergiu Cociova, întrucât funcționarii publici cu statut special pot deține funcții publice cu statut special până la atingerea limitei de vârstă de 55 de ani. Așadar, ținând cont de cele constatate, instanța de apel a conchis că actul administrativ individual, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă” a fost emis în strictă conformitate cu cerințele legale, considerent din care instanța de fond corect a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantului cu privire la anularea ordinului nominalizat.

Referitor la pretențiile subsecvente ale reclamantului cu privire la restabilirea în funcția de comisar-șef, Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne și achitarea salariului pentru absență forțată de la muncă, Curtea de Apel Chișinău a reținut dispozițiile art.89 alin.(1) din Codul Muncii, precum și faptul constatării temeiniciei și legalității ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, dar și soluția instanței de fond privind respingerea acestora. De asemenea, instanța de apel a concluzionat că, argumentele expuse de către Sergiu Cociorva în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate 4 aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată.

La 07 martie 2022 Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a depus recurs, iar la 27 mai 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată, sau restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel. În susținerea recursului, Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a indicat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând că nu este de acord cu decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră prematură și formală.

În context, recurentul a menționat că instanța de apel, nu a luat în considerare argumentele din cererea de apel, respectiv pripit a ajuns la concluzia respingerii apelului, inclusiv i-a îngrădit dreptul de a-și susține opinia în ședința de judecată. Mai mult, instanța de apel nu a pătruns în esența nemijlocită a obiectului litigiului și absolut subiectiv a reiterat concluziile instanței de fond, făcând în acest sens trimitere la aceleași temeiuri. Subsecvent, Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a enunțat că litigiul este soluționat în procedură administrativă, însă acesta este în strânsă coroborare cu normele dreptului muncii, respectiv urmează a fi luate în considerare și prevederile legislației munci.

Însă, prima instanță și instanța de apel au omis acest fapt, selectând în motivarea hotărârilor într-un mod absolut subiectiv doar argumentele pârâtului, fără a ține cont și de cele invocate de reclamant. În opinia recurentului, odată ce raporturile de serviciu au fost determinate de părți printr-un act juridic, modificarea lor urmează să fie efectuată la fel, prin acordul ambelor părți cu referire la același act juridic. Însă, instanța de fond și cea de apel, fac trimitere la un șir de acte, care nu au influențat raporturile juridice de muncă stabilite, iar retorica întrebuințată este una absolut eronată și subiectivă. De altfel, Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a susținut că instanța de apel s-a expus asupra litigiului fără participarea apelantului și a reprezentantului acestuia.

La acest capitol, recurentul a relatat că atât el, cât și reprezentantul său, nu au cunoscut despre ședința de judecată din 22 februarie 2022, în care a fost examinat fondul cauzei de către instanța de apel, deoarece nu au fost legal citați. Or, la 01 februarie 2022, dată la care a fost stabilită ședința inițială, reprezentantul său, avocatul Vitalie Țurcan a depus cerere, prin care a solicitat amânarea ședinței de judecată în legătură cu faptul că a fost diagnosticat pozitiv repetat cu Covid-19, iar la indicațiile medicului de familie a stat în izolare 14 zile.

În cererea respectivă a indicat cu exactitate zilele în care va avea posibilitatea să se prezinte la următoarea ședință, precizând că pentru luna februarie 2022 avea posibilitatea să se prezinte în ziua de 14 și 24 februarie 2022, însă instanța a stabilit ședința de judecată pentru data de 22 februarie 2022, zi în care nu era disponibil să se prezinte, inclusiv din motiv că se afla încă în perioada de post tratament. Subsecvent, reprezentantul recurentului Sergiu Cociorva, avocatul Vitalie Țurcan a menționat că, în calitatea sa de avocat și-a manifestat diligența maximă în raport cu informarea instanței de apel despre necesitatea amânării ședinței de 5 judecată, însă acest fapt nu s-a luat în considerare, deși motivul pentru care nu a avut posibilitatea să participe la ședința de judecată a fost unul obiectiv.

Mai mult, instanța de apel cunoscând datele și adresele sale și ale clientului său, nu a întreprins nicio măsură de citare, prin citație, e-mail, telefonogramă etc. Astfel, instanța de apel nu și-a realizat scopul de citare legală a părților și/sau nu și-a manifestat diligența referitor la termenul pentru care a amânat ședința de judecată. Or, nu a existat un temei ferm pentru examinarea cauzei la data de 22 februarie 2022, iar lipsa unei dovezi de citare a părților constituie un temei pentru casarea deciziei contestate. Prin referința depusă la 18 iulie 2022 Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea ca fiind neîntemeiat a recursului depus de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan.

Potrivit art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios administrativ la 22 februarie 2022. Din materialele cauzei rezultă că, reprezentantul recurentului Sergiu Cociorva, avocatul Vitalie Țurcan, a recepționat copia deciziei din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, la data de 06 iunie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la dosar (f.d.208, Vol.I).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan s-a conformat dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus recursul și motivarea recursului în termen, la data de 07 martie 2022 și respectiv 30 mai 2022. Prin încheierea din 14 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza 6 limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată cu restituirea cauzei instanței de apel spre rejudecare, în alt complet de judecată din următoarele motivele. Din materialele cauzei rezultă că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.70ef.

din 15 aprilie 2016 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 320 din 27 deccembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, la împlinirea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, s-a încetat serviciul și s-a reziliat contractul individual de muncă colonelului de poliție Sergiu Cociorva (R-020029), Șef al Direcției de poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, achitarea indemnizației unice și a compensației bănești pentru concediile neutilizate din 04 mai 2016 (650721). (f.d.

1 din dosarul administrativ) La 02 decembrie 2019 Sergiu Cociorva, a depus cerere în adresa Șefului Inspectoratului General al Poliției, Vadim Cojocari, prin care a solicitat să fie angajat pe perioadă determinată până la 29 decembrie 2020 în funcția de Ofițer superior de investigații al Serviciului „C” al Secției coordonare activități de investigații a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, conform procesului-verbal nr.6 din 02 decembrie 2019 al Comisiei de concurs nr. 25/2019 pentru ocuparea funcției polițienești vacante din cadrul Direcției de poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției.

(f.d. 2 din dosarul administrativ) Potrivit Extrasului din ordinul nr.716ef. din 20 decembrie 2019 „Cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor subordonate acestuia”, Sergiu Cociorva a fost numit în funcția de ofițer superior de investigații al Serviciului „C” al Secției Coordonare Activități de Investigații a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu reconfirmarea gradului special „Comisar-Șef”, stabilirea raportului de serviciu în conformitate cu art.38 alin. (4) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne până la 29 decembrie 2019 și stabilirea treptei VI, Clasei 67 și Coeficientului 3,98 de salarizare, precum și cuantumul salariului de bază stabilit în mărime de 6370 de lei.

(f.d. 3 din dosarul administrativ) Conform Extrasului din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 236ef.

din 23 decembrie 2019 „Cu privire la asigurarea interimatului funcției publice cu statut special de conducere”, în temeiul art. 36 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Cociorva a fost desemnat Șef adjunct interimat al Inspectoratului 7 General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne pentru o perioadă de 6 luni, de la 23 decembrie 2019 – 23 iunie 2020, fiind eliberat pe perioada exercitării interimatului din funcția de Ofițer superior de investigații al Serviciului „C” al Secției Coordonare Activități de Investigații a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu stabilirea raportului de serviciu în conformitate cu art. 38 alin.(4) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, până la 31 decembrie 2020. (f.d.

10, Vol. I; f.d.4 din dosarul administrativ) Prin ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 102ef. din 03 martie 2020 „Cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor subordonate acestuia”, Sergiu Cociorva a fost numit prin transfer Ofițer Superior de Investigații al Serviciului „C” al Secției Investigații Infracțiuni a Direcției de poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, fiind eliberat din funcția de Ofițer Superior de Investigații al Serviciului „C” al Secției Coordonare activități de Investigații a Direcției de poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, cu prelungirea asigurării interimatului funcției de Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne până la data de 23 iunie 2020. (f.d.

5 din dosarul administrativ) Potrivit Extrasului din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 45 ef. din 21 aprilie 2020 „Cu privire la transfer”, Sergiu Cociorva a fost numit, în mod de promovare în serviciu Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne, fiind eliberat din funcția de Ofițer Superior de investigații al Serviciului „C” al Secției investigații infracțiuni a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne, cu sistarea asigurării interimatului funcției de Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne, dispus prin ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 102ef.

din 03 martie 2020 „Cu privire la procedurile de personal în privința angajaților Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor subordonate acestuia”. (f.d. 7 din dosarul administrativ) Conform Extrasului din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 47ef. din 23 aprilie 2020 „Cu privire la încredințarea atribuțiilor de serviciu”, comisarului - șef Sergiu Cociorva, Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne, i s-a încredințat exercitarea atribuțiilor de serviciu de Șef al Inspectoratului Național de Investigații (cu statut de direcție generală) al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne.

(f.d. 8 din dosarul administrativ) Iar, potrivit Extrasului din ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, sau încetat raporturile de muncă, conform art. 38 alin. (1) lit.b) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (la atingerea limitei de vârstă în serviciu) cu comisarul -șef Cociorva Sergiu, Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne, cu achitarea 8 indemnizației unice în corespundere cu vechimea calendaristică în serviciu (în legătură cu pensionarea) și a compensației bănești pentru concediile neutilizate.

(f.d. 8, Vol. I; f.d.9 din dosarul administrativ) Invocând ilegalitatea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 101ef. din 21 iulie 2020 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, la 21 august 2020 Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, solicitând anularea acestuia, restabilirea în funcția de comisar-șef, Șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (cu statut de departament) al Ministerului Afacerilor Interne; achitarea salariului mediu lunar pentru absența forțată de la muncă pentru toată perioada de absență și încasarea cheltuielilor judiciare pentru asistența juridică acordată, conform documentelor confirmative în mărime de 9000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terți Vitalie Bostan și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actelor administrative, restabilirea în funcția anterior deținută, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.106, Vol.I).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 22 februarie 2022 a respins apelul depus de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan și s-a menținut hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.186-199, Vol. I). Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a judecat cauza cu încălcarea normelor de drept procedural. În susținerea concluziei enunțate instanța de recurs indică următoarele. Potrivit articolului 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile.

În conformitate cu art. 194 alin.(1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Conform art. 239 alin. (1) și (2) Cod administrativ, examinarea și soluționarea cererii de apel are loc în ședință publică, iar în cazuri de excepție stabilite de lege – în ședință închisă. Dacă participanții la proces convin de comun acord, examinarea și soluționarea cererii de apel are loc în procedură scrisă.

Participanții la proces se citează. În citație se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea participanților la proces nu împiedică instanța de apel să decidă în privința apelului. La caz, în motivarea cererii de recurs, reprezentantul recurentului Sergiu Cociorva, avocatul Vitalie Țurcan a invocat faptul că instanța de apel nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată stabilită pentru 22 februarie 2022, ora 11:30, respectiv a examinat cauza în lipsa apelantului și a reprezentantului său. 9 Analizând materialele cauzei și argumentele recurentului invocate în acest sens, instanța de recurs constată că instanța de apel a examinat prezenta cauză în absența lui Sergiu Cociorva și a reprezentantului acestuia, avocatului Vitalie Țurcan, cărora nu li s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

În argumentarea concluziei enunțate, instanța de recurs relevă că la 31 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul apelantului Sergiu Cociorva, avocatul Vitalie Țurcan a expediat în adresa Curții de Apel Chișinău o cerere, solicitând amânarea ședinței de judecată preconizată pentru data de 01 februarie 2022, ora 11:00 pentru o altă dată, indicând că este disponibil pentru zilele de 17, 24 februarie 2022, 1, 2, 8, 9, 10, 16, 17, 23, 24 martie 2020, iar pentru luna aprilie 2022, excepție fiind doar zilele de 11 și 18 (f.d. 177-178, Vol.I). Prin încheierea protocolară din 01 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de amânare a reprezentantului recurentului Sergiu Cociorva, avocatului Vitalie Țurcan, ședința de judecată fiind amânată pentru data de 22 februarie 2022, ora 11:30 (f.d.l81-Verso, Vol.I).

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție accentuează că deși instanța de apel a decis stabilirea pentru o altă dată, decât cele menționate ca fiind disponibile pentru reprezentantul recurentului Sergiu Cociorva, avocatul Vitalie Țurcan, și anume pentru 22 februarie 2022, ora 11:30, a omis să dispună citarea lui Sergiu Cociorva și a reprezentantului acestuia, avocatului Vitalie Țurcan, astfel despre locul, data și ora noii ședințe de judecată fiind informat doar reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, care a semnat o recipisă în acest sens (f.d.180, Vol.I).

Iar, în procesul-verbal al ședinței de judecată în ordine de apel din data de 22 februarie 2022, Curtea de Apel Chișinău a indicat că reprezentantul apelantului Sergiu Cociorva, avocatul Vitalie Țurcan nu s-a prezentat din motive necunoscute, deși a fost citat legal, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d. 183, vol. I). De asemenea, în decizia emisă, Curtea de Apel Chișinău a constatat că apelantul Sergiu Cociorva și reprezentantul său, avocatul Vitalie Țurcan, în ședința instanței de apel nu s-au prezentat din motive necunoscute, deși au fost înștiințați legal despre locul, data și ora examinării cauzei, fapt confirmat prin avizele de recepție a citației, anexate la materialele cauzei (f.d.

192, vol. I). Instanța de recurs subliniază că în materialele cauzei nu se atestă dovada citării legale a lui Sergiu Cociorva și a reprezentantului acestuia, avocatului Vitalie Țurcan pentru ședința de judecată în ordine de apel, stabilită pentru data de 22 februarie 2022, ora 11:30, fapt ce denotă că Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza în fond în lipsa acestora, cărora nu le-a fost notificat locul, data și ora ședinței de judecată. Astfel, în condițiile în care la materialele cauzei nu se atestă citațiile și avizele de recepție a acestora, prin care instanța de apel afirmă că a înștiințat legal apelantul Sergiu Cociorva și reprezentantul său, avocatul Vitalie Țurcan despre locul, data și ora examinării cauzei, constatările Curții de Apel Chișinău cu privire la citarea legală a acestora pentru ședința de judecată din 22 februarie 2022, ora 11:30 sunt lipsite de suport probatoriu.

De altfel, instanța de recurs relevă că, art. 239 alin. (2) Cod administrativ acordă dreptul instanței de apel de a judeca apelul în lipsa participanților la proces, 10 doar în cazul în care aceștia sunt citați legal despre locul, data și ora ședinței, acțiuni ce la caz nu a fost respectate de către Curtea de Apel Chișinău, pentru a-i acorda posibilitatea de a purcede la examinarea în fond a cauzei.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel că nu era necesară citarea apelantului Sergiu Cociorva și a reprezentantului său, avocatului Vitalie Țurcan, în cazul admiterii cererii de amânare a ședinței de judecată din 01 februarie 2022. Or, instanța de recurs consideră că nu sunt incidente speței prevederile art.218 lit. c) din Codul administrativ și art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă.

Respectiv, în cazul în care instanța de apel a admis cererea de amânare a ședinței de judecată depusă de reprezentantul apelantului Sergiu Cociorva, avocatul Vitalie Țurcan, însă nu a acceptat stabilirea următoarei ședințe de judecată pentru zilele indicate de către acesta în cererea înaintată ca fiind disponibile, urma să citeze în mod obligatoriu apelantul Sergiu Cociorva și reprezentantul acestuia, avocatul Vitalie Țurcan cu înștiințarea acestora despre locul, data și ora noii ședințe de judecată, precum și indicarea refuzului de a stabili ședința de judecată în zilele disponibile indicate de participantul la proces în cererea de amânare.

Așadar, este evident că, judecând cererea de apel în lipsa apelantului Sergiu Cociorva și a reprezentantului său, avocatului Vitalie Țurcan, care nu au fost citați în modul prevăzut de lege și emiterea deciziei din 22 februarie 2022, instanța de apel nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participaților la proces, ce constă în posibilitatea, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare și, astfel, a admis încălcarea principiilor procedurii de contencios administrativ stipulate la art. 38-40, 43 din Codul administrativ.

În consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că instanța de apel nu a garantat tuturor participanților la proces posibilitatea de a fi prezenți în ședința de judecată, de a participa la dezbaterile judiciare, a da explicații pe caz și de a înainta obiecții. În acest sens, jurisprudența CtEDO accentuează necesitatea acordării posibilității justițiabililor de a-și pleda cauza cu eficiența dorită. La acest capitol, cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că în cauza Russu c. Moldovei din 13 noiembrie 2008 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat deja că „în practică, instanțele naționale nu acceptă în calitate de probă suficientă expedierea unei scrisori de către instanță, dar solicită dovada înmânării”.

În hotărârea Bucuria contra Moldovei din 05 ianuarie 2010, Curtea de la Strasbourg a reiterat că examinarea cauzei în lipsa reclamantului, în privința căruia nu era dovada de înmânare a citației, companiei reclamante nu i s-a oferit posibilitatea de a-și susține complet cauza în fața Curții Supreme de Justiție. În cauza Kenzie Global Limited Ltd. C. Moldovei, Curtea a constatat încălcarea articolului 6 § 1 în rezultatul omisiunii Curții Supreme de Justiție de a cita reclamanții la ședința de judecată. Curtea a notat că este o chestiune de echitate a procedurilor, o astfel de reexaminare nu ar fi trebuit să fie făcută fără a i se 11 acorda companiei reclamante șansa de a-și prezenta poziția, mai ales având în vedere că celelalte părți la proces au fost prezente la ședință și au avut posibilitatea de a-și expune opiniile.

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel nu a respectat procedura citării legale a apelantului Sergiu Cociorva și a reprezentantui său, avocatului Vitalie Țurcan, fapt care constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Or, unul din principiile procesului echitabil, rezultând din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, este contradictorialitatea între părțile, care sunt parte a procesului.

Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura în fața instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele. Respectarea principiului egalității armelor presupune că fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât să se mențină un echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părți în procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă parte, precum și a le discuta.

În conformitate cu art. 43 Cod administrativ, examinarea judiciară a cauzelor de contencios administrativ se desfășoară în baza principiului contradictorialității și al egalității în drepturi procedurale a participanților la proces. În context, instanța de recurs notează că contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Instanța care judecă cauza își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei. Reieșind din cele enunțate și ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței de judecată, instanța de recurs opinează că a examinat principalele întrebări juridice stabilite și că nu este în drept să se pronunțe separat în privința motivelor cu privire la fondul cauzei. De fapt, acestea poartă un caracter secundar și nu au forță juridică de a influența decisiv considerentele de mai sus (a se vedea, printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia, 10 mai 2007, parag.

64 din 10 mai 2007; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), 17 iulie 2014, parag. 156). Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în ordine de recurs, din cauza specificului acestora.

12 Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan, de a casa decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag.

117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125). Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și să reexamineze cererea de apel cu respectarea tuturor procedurilor de rigoare, crearea condițiilor obiective și reale tuturor participanților la proces pentru realizarea drepturilor sale procedurale, iar în baza probelor pertinente administrate, raportate la legea materială ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o decizie legală și întemeiată. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Sergiu Cociorva, reprezentat de avocatul Vitalie Țurcan.

Se casează decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Cociorva împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terți Vitalie Bostan și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actelor administrative, restabilirea în funcția anterior deținută, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan 13