3ra-985/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-985/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-985/2022

2-21042617-01-3ra-21092022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Sîrbu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău(jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și de către Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian Țurcanu împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă,

împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile depuse de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea din 14 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 23 martie 2021, Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian Țurcanu au

depus cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM și Inspectoratului General al Poliției

al MAI al RM cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

restabilirea la locul de muncă.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat, că la XX februarie XX, prin ordinul

Ministrului Afacerilor Interne cu nr.XXX, Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și

Dorian Țurcanu au fost eliberați din organele afacerilor interne.

A menționat reclamantul Veaceslav Botezat că drept temei pentru aplicarea

sancționării disciplinare pârâtul a invocat în actul administrativ la pct.2, că, pentru

încălcarea prevederilor art. 50 lit. a), c), d), e) și s) din Legea nr. 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne al RM, pct. 7 subpct. 1), 3), 4), 5) și 26) din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, pct. 7 subpct. 1), 2), 7)

și 8) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

629 din 08 august 2017 și art. 9 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, acțiuni/inacțiuni

manifestate prin neexecutarea strictă și corectă a prevederilor actelor normative și în

consecință lipsa nemotivată de la serviciu mai mult de 4 ore consecutive pe parcursul

unei zile lucrătoare, admisă în perioada 14-15 ianuarie 2021, în temeiul art. 57 lit. a)

și art. 64 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) lit. h) și p) din Codul muncii,

art. 38 alin. (1) lit. j) (pentru comiterea unei încălcări grave), art. 57 și art. 58 alin. (1)

lit. f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 40 subpct. 6) și pct. 94 din

Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, ofițerul superior de investigații

al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații

infracțiuni a Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de poliție a mun. Chisinău

a Inspectoratului General al Poliției al MAI, comisar Veaceslav Botezat, a fost

sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu statut special, cu

reținerea, după caz, a costului restant al echipamentului, ridicarea legitimației de

serviciu, precum și achitarea compensațiilor bănești pentru concediile neutilizate.

Reclamantul Dorian Țurcanu a notat că, la pct.3 din ordinul nominalizat mai sus

pârâtul a indicat că, pentru încălcarea prevederilor art. 50 lit. a), c), d), e) din Legea

nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Afacerilor nteme pct.7 subpct. 1), 3), 4), 5) și 26) din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, pct. 7 subpct. 1), 2), 7)

și 8) din odul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

629 din 08 august 2017 și art. 9 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, acțiuni/inacțiuni

manifestate prin neexecutarea strictă și corectă a prevederilor actelor normative și în

consecință lipsa nemotivată de la serviciu mai mult de 4 ore consecutive pe parcursul

unei zile lucrătoare, admisă în perioada 14-15 ianuarie 2021, în temeiul iul art. 57 lit.

a) și art. 64 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) lit. h) și p) din Codul muncii,

art. 38 alin. (1) lit. j) (pentru comiterea unei încălcări grave), art. 57 și art. 58 alin. (1)

lit. f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind, funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 40 subpct. 6) și pct. 94 din

Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, ofițerul superior de investigații

al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al Secției investigații

infracțiuni a Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de poliție a mun. Chișinău

a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al RM, comisar

Dorian Țurcanu a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu

statut special, cu reținerea, după caz, a costului restant al echipamentului, ridicarea

legitimației de serviciu, precum și achitarea compensațiilor bănești pentru concediile

neutilizate.

2

Reclamantul Sergiu Cobîlaș a menționat că, la pct.4 al aceluiași ordin, pârâtul a

indicat că, pentru încălcarea prevederilor art. 50 lit. a), c), d), e) și s) din Legea nr.

288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne al RM, pct. 7 subpct. 1), 3), 4), 5) și 26) din Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne al RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie 2017, pct.

7 subpct. 1), 2), 7) și 8) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 629 din 08 august 2017 și art. 9 alin. (2) lit. d) din

Codul muncii, acțiuni/inacțiuni manifestate prin neexecutarea strictă și corectă a

prevederilor actelor normative și în consecință lipsa nemotivată de la serviciu mai

mult de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare, admisă în perioada 14-15

ianuarie 2021, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. j) (pentru comiterea unei încălcări

grave), art. 58 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM,

ofițerul superior de investigații al Biroului zonal poliție criminală al Sectorului de

poliție nr. 3 (str. Muncești nr.400) al Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției

de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM,

comisar Sergiu Cobîlaș, a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția

publică cu statut - special, cu reținerea, după caz, a costului restant al echipamentului,

ridicarea legitimației de serviciu, precum și achitarea compensațiilor bănești pentru

concediile neutilizate.

Au menționat reclamanții că, nefiind de acord cu actul administrativ emis, au

formulat cerere prealabilă prin care au solicitat anularea ordinului în partea ce ține de

fiecare aparte, repunerea în funcția deținută anterior și achitarea prejudiciului moral

cauzat. Însă, Ministerul Afacerilor Interne al RM examinând cererile prealabile le-a

respins pe toate ca fiind neîntemeiate.

În susținerea acțiunii reclamanții au făcut trimitere la prevederile articolelor 55,

57-59 și 61 din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM; art.50-56, 68, 70-71,

91-98 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne a RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409

din 07 iunie 2017, art.81 alin.3 din Codul muncii, pct.18 lit.h) din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr.9 din 22 decembrie 2014 privind practica judiciară a

examinării litigiilor care apar în cadrul încheierii, modificării și încetării contractului

individual de muncă.

Au considerat reclamanții că, actul administrativ a fost emis prin încălcarea

procedurii și a normelor menționate.

Au invocat reclamanții că, anchetele de serviciu au fost efectuată de către un

serviciu al Ministerului Afacerilor Interne al RM contrar prevederilor pct.48 și 53 din

Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne al RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409 din 07 iunie

2017.

Au indicat reclamanții că, din primele ore de la apariția simptomelor au informat

șefii direcți și medicul de familie, fapt confirmat prin înscrisurile existente în

cercetarea de serviciu. Ancheta s-a petrecut cu presiuni atât asupra medicului de

familie cât și a persoanelor care au fost obligate să prezinte informații colaboratorului

3

SPIA al MAI care a efectuat ancheta, or, aceste fapte se probează elocvent prin

înscrisurile prezente în ancheta de serviciu.

Au remarcăt reclamanții că potrivit pct.94 din Statutul disciplinar, concedierea

este o măsură disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări sistematice ale

disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave. Însă, nici

unul dintre reclamanți anterior n-a avut sancțiuni disciplinare.

Au relevat reclamanții că accesul liber la justiție constituie un aspect inerent al

dreptului la un proces echitabil, principiu complex, care cuprinde mai multe relații și

drepturi fundamentale, prin care se poate garanta exercitarea lui deplină, or, fără un

acces efectiv la instanță, drepturile oferite justițiabililor ar fi iluzorii. Or, dreptul de

acces la justiție este înțeles ca un drept de acces concret și efectiv, presupunând ca

justițiabilul să beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a contesta un act ce

aduce atingere drepturilor sale. Așa cum afirmă în mod constant Curtea Europeană,

rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor care persistă

cu ocazia interpretării normelor (Del Rio Prada v. Spania [MC], 21 octombrie 2013, §

93), iar dreptul la un proces echitabil presupune prezumția de conformitate a actelor

normative interpretate și aplicate de instanța de judecată în actul de înfăptuire a

justiției.

Cu referire la prevederile art.137 din Codul administrativ, reclamanții au

menționat că în esență dreptul discreționar al autorității publice este de a permite

administrației să răspundă flexibil la diferite probleme. În acest fel, administrația

poate lua decizii individuale în cadrul unui cadru legal, făcând astfel posibilă

realizarea unui echilibru între obiectivul legal abstract și circumstanțele reale a unei

situații concrete, în special, discreția oferă un loc pentru un test de rapiditate și

echitate. La discreția administrației, trebuie să fie determinată o consecință legală din

mai multe măsuri posibile, permise în fiecare caz. Autoritatea publică are

posibilitatea de a alege o măsură. În baza dreptului discreționar, autoritatea publică

are o marjă de apreciere și trebuie să încorporeze propriile considerente de

oportunitate în decizia sa. Termeni precum „poate” sau „este autorizat” în normele

legale indică o astfel de latitudine.

Au mai menționat reclamanții că, autoritatea trebuie să-și exercite întotdeauna

discreția, așa cum solicită legiuitorul. Totodată, au reiterat că administrația nu este

complet liberă în utilizarea dreptului discreționar. Acțiunea administrativă trebuie să

se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită. Astfel, se reține că, autoritățile publice

„trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea

scopului pentru care le- a fost atribuit dreptul. Prin urmare, administrația este obligată

legal să își exercite discreția fără erori discreționare, fapt care în speță nu se atestă.

Au invocat reclamanții că, în toate cazurile din motivarea deciziilor

discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere, puncte din care

autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.

Astfel, cu referire la art. 16 și art. 225 alin. (2) din Codul administrativ,

reclamanții au solicitat anularea pct.2, 3, 4 ale ordinului nr.28ef din 26 februarie

2021, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a reclamanților; repunerea în

funcția anterior ocupată de ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al

Serviciului poliției criminale al secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de

poliție Botanica, comisar de poliție pe Veaceslav Botezat, repunerea în funcția

anterior ocupată de ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al

4

Serviciului poliției criminale al Secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de

poliție Botanica, comisar de poliție pe Dorian Țurcanu, repunerea în funcția anterior

ocupată de ofițer superior de investigații al Biroului zonal poliție criminală al

sectorului de poliție nr.3 al Inspectoratului de poliție Botanica, comisar de poliție pe

Sergiu Cobîlaș, suspendarea acțiunii ordinului nr.XX din XX februarie XX pâna la

examinarea cauzei în fond, încasarea din contul MAI în beneficiul reclamanților

Veaceslav Botezat, Dorian Țurcanu și Sergiu Cobîlaș a câte 50000 de lei cu titlul de

prejudiciu moral; încasarea din contul MAI în beneficiul reclamanților Veaceslav

Botezat, Dorian Țurcanu și Sergiu Cobîlaș a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamanților Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat

și Dorian Țurcanu cu privire la încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne al RM în

beneficiul lui Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian Țurcanu a sumei de 50000

de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de Sergiu Cobîlaș,

Veaceslav Botezat și Dorian Țurcanu. A fost anulat pct. 2, 3 și 4 al ordinului nr.XX

din XX februarie XX în partea ce ține de Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian

Țurcanu. A fost restabilit Sergiu Cobîlaș în funcția publică de ofițer superior de

investigații al Biroului zonal poliție criminală al sectorului de poliție nr. 3 al

Inspectoratului de Poliție Botanica al IGP al MAI al RM. A fost restabilit Veaceslav

Botezat în funcția publică de ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al

Serviciului poliției criminale al secției investigații infracțiuni al Inspectoratului de

Poliție Botanica al IGP al MAI al RM. A fost restabilit Dorian Țurcanu în funcția

publică de ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului poliției

criminale al secției investigații infracțiuni al Inspectoratului de Poliție Botanica al

IGP al MAI al RM. În temeiul prevederilor art. 228 alin. (1), art. 195 coroborat cu art.

256 alin. (2) din Codul de procedură civilă, hotărârea în partea achitării unui salariul

mediu lunar și în partea restabilirii în funcție deținută de Sergiu Cobîlaș, Veaceslav

Botezat și Dorian Țurcanu, a fost dispus executrea imediată. În rest, pretențiile

reclamanților au fost respinse ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 16 decembrie 2021,

Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 14

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii

privind respingerea acțiunii. (f.d. 1, vol. II)

La 29 decembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii. (f.d.7-8, vol. II)

La 23 februarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul

oficiului poștal a expediat pentru notificare participanților la proces, copia hotărârii

motivate a primei instanțe, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la

materialele cauzei (f.d.46/47, Vol.II), iar la 23 martie 2022, prin intermediul Direcției

procesuale a Curții de Apel Chișinău, Ministerul Afacerilor Interne al RM (f.d.52/54),

iar la 01 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al

Poliției al MAI al RM (f.d.58/63), au depus motivarea apelului.

5

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelurile depuse

de către Ministerul Afacerilor Interne al RM și de către Inspectoratul General al

Poliției al MAI al RM împotriva hotărârii din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile

de apel depuse de către Ministerul Afacerilor Interne al RM și de către Inspectoratul

General al Poliției al MAI al RM, și a fost menținută hotărârea din 14 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost admisă parțial acțiunea

în contencios administrativ înaintată de Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian

Țurcanu împotriva Ministerul Afacerilor Interne al RM și Inspectoratul General al

Poliției al MAI al RM cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și restabilirea la locul de muncă.

Pentru a decide astfel, completul judiciar al instanței de apel analizând normele

legale relevante și aplicabile cazului dedus judecății în coraport cu probatoriul

administrat la dosarul cauzei a reținut ca justă și întemeiată concluzia primei instanțe

cu referire la faptul că, aplicând cea mai aspră sancțiune disciplinară în privința

reclamanților, autoritatea publică pârâtă nu a luat în considerare că reclamanții au

beneficiat de multiple distincții pentru atitudine conștiincioasă și combaterea

criminalității pe parcursul activității de serviciu, precum și faptul că anterior

reclamanții nu au fost sancționat disciplinar.

În atare ordine de idei, instanța de apel a remarcat că prin prisma normelor de

drept, concedierea poate avea loc pentru lipsa nemotivată de la locul de lucru timp de

4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă). La examinarea acestor litigii,

instanța va lua în considerație următoarele: - timpul pauzei de masă nu se va lua în

calculul celor 4 ore consecutive; - nu poate fi considerat temei de concediere absența

datorată unor circumstanțe obiective, independente de voința salariatului (de

exemplu: îmbolnăvirea, cu toate că nu a prezentat certificatul medical, dar se constată

cu certitudine că persoana a fost bolnavă).

În speță, instanța de apel a notat că conform probatoriului anexat, reclamanții

Dorian Țurcanu și Sergiu Cobîlaș au fost testați pozitiv la virusul Covid-19 la data de

16 ianuarie 2021, iar Veaceslav Botezat la data de 18 ianuarie 2021. Rezultatul

negativ al testelor efectuat la 14 și 15 ianuarie 2021 putea fi cauzat de recoltarea

precoce a probei, în afara fazei de evoluție viremică, când încărcătura virală este încă

prea mică pentru a fi detectată. Or, reclamanții au anunțat medicul de familie din

cadrul Policlinicii MAI despre apariția simptomelor caracteristice infecției cu virusul

Covid-19.

Instanța de apel a menționat că, procedura administrativă se realizează într-un

mod simplu, adecvat, rapid, eficient și corespunzător scopului, cu respectarea

principiului de proporționalitate (art. 29 din Codul administrativ), care

reglementează, că orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se

afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă

principiului proporționalității.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a relevat că pentru a fi compatibilă cu

prevederile legale, o astfel de restricție sau ingerință ca concedierea și lipsirea de

locul de muncă, trebuie să fie „prevăzută de lege”, să urmărească unul sau mai multe

„scopuri legitime” și să fie „necesară într-o societate democratică”, în vederea

realizării scopurilor respective.

6

Astfel, instanța de apel a precizat că conform testului de proporționalitate,

reglementarea prevăzută de norma menționată trebuie să urmărească în mod obiectiv

un scop legitim, să fie indispensabilă pentru îndeplinirea scopului respectiv și

proporțională - pentru a asigura un just echilibru între interesele individului, în speță

a reclamanților Dorian Țurcanu, Sergiu Cobîlaș și Veaceslav Botezat.

La caz, instanța de apel a conchis că motivele legale, care au stat la baza

aplicării sancțiunii disciplinare sunt generale și formale, iar aplicarea celei mai grave

sancțiuni disciplinare „concedierea din funcția publică cu statut special” în privința

reclamanților, este una lipsită proporționalitate, nefiind argumentată necesitatea

aplicării anume a acestei sancțiuni disciplinare, precum și proporționalitatea acesteia

în coraport cu fapta imputată.

În acest sens, instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de apelanții,

or, prima instanță just a conchis că la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul

trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de circumstanțele

obiective, criterii care nu au fost luate în considerație în situația din speță.

Astfel, instanța de apel a notat că în lipsa argumentării necesității aplicării

anume a acestei sancțiuni disciplinare în detrimentul alteia mai blânde precum și

proporționalitatea acesteia în coraport cu fapta imputată, se constată caracterul

neîntemeiat al aplicării sancțiunii disciplinare „concedierea din funcția publică cu

statut special”, care este una disproporțională în raport cu încălcarea admisă de către

reclamanți.

Având în vedere cele expuse, instanța de apel a constatat că prima instanță just a

conchis cu privire la faptul că Ordinul Ministrului Afacerilor Interne al RM nr.XX

din XX februarie XX, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a reclamanților

Veaceslav Botezat, Dorian Țurcanu și Sergiu Cobîlaș, este unul neîntemeiat și pasibil

de anulat. Or, sancțiunea disciplinară aplicată este una disproporțională în raport cu

încălcarea admisă de către reclamanți.

Cu referire la prevederile art. 89 alin. (1) Codul muncii, instanța de apel a notat

că dat fiind faptul constatării demiterii nelegitime din serviciu a reclamanților, urmare

a soluției de anulare a ordinului de concediere, se implică necesitatea restabilirii stării

anterioare emiterii unui astfel de act – de restabilire în serviciu a reclamantului.

În virtutea acestui fapt, instanța de apel a conchis că prima instanța întemeiat a

dispus admiterea cerinței părții reclamante de restabilire în funcție, iar, autoritatea

publică pârâtă urmează să emită actul administrativ individual favorabil privind

restabilirea lui Veaceslav Botezat în funcția publică de ofițer superior de investigații

al Biroului crime grave al Serviciului poliției criminale al secției investigații

infracțiuni a Inspectoratului de poliție Botanica; restabilirea lui Dorian Țurcanu în

funcția publică de ofițer superior de investigații al Biroului crime grave al Serviciului

poliției criminale al secției investigații infracțiuni a Inspectoratului de poliție

Botanica, și restabilirea lui Sergiu Cobîlaș în funcția publică de ofițer superior de

investigații al Biroului zonal poliție criminală al sectorului de poliție nr. 3 al

Inspectoratului de poliție Botanica.

În partea ce ține de solicitarea reclamanților privind încasarea salariului pentru

perioada de lipsă forțată de la serviciu, instanța de apel a constat că potrivit art. 90

alin. (1) și (2) din Codul muncii, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat

salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de

7

absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al

salariatului pentru această perioadă.

A mai conchis instanța de apel că prima instanță just a considerat necesar de a

admite și cerința privind încasarea de la pârât în beneficiul reclamanților a salariului

pentru absență forțată de la muncă. În acest context, prima instanță întemeiat a dispus

încasarea în beneficiul reclamanților a salariului pentru absența forțată de la muncă.

Totodată, instanța de apel a considerat justă și argumentarea primei instanțe

privind respingerea pretenției în partea ce ține de încasarea din contul Ministerului

Afacerilor Interne al RM în beneficiul reclamanților a cheltuielilor de judecată, or,

reclamanții nu au prezentat careva probe/înscrisuri ce ar confirma suportarea cărorva

cheltuieli în legătură cu examinarea cauzei.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel conchis că, prima instanța just a

stabilit circumstanțele cauzei și a aplicat normele legale, ajungând la concluzia cu

privire la admiterea acțiunii, iar careva temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost

stabilit în instanța de apel.

La 12 iulie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus

cerere de recurs nemotivată, iar la 13 octombrie 2022 a depus motivarea recursului

împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanței

cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral acțiunea.

În susținerea recursului recurentul Ministerul Afacerilor Interne al RM a reiterat

argumentele expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Suplimentar a menționat recurentul că instanțele de judecată inferioare au

interpretat eronat normele legale, concluzionând că pentru lipsa nemotivată mai mult

de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare funcționarul public cu statut

special nu poate fi concediat, or, sancțiunea de referință este expres stabilită de

legiuitor (art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii în coroborare cu prevederile art. 64

alin. (1) lit. f) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică si statutul

funcționarului public și art.38 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

al RM).

La fel, recurentul a dorit să atragă atenția și asupra caracterului contradictoriu

ale concluziilor instanțelor de judecată inferioare, care au constatat că la aplicarea

sancțiunilor disciplinare nu a fost respectat principiul proporționalității, totodată

constatând că lipsa de la serviciu a intimaților este una motivată. Or, sancțiunea

disciplinară poate fi aplicată doar în cazul săvârșirii abaterii disciplinare, iar, lipsa

motivată exclude răspunderea disciplinară.

Totodată, recurentul a menționat și asupra faptului că circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, pe care instanțele de judecată inferioare le-au considerat

constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente. Iar, pe lângă faptul, că

instanței îi revine rolul de a stabili corect obiectul probațiunii, mai este necesar ca

instanța să stabilească legătura dintre circumstanțele de fapt și mijloacele de

probațiune administrate și apreciate în modul corespunzător.

În cazul în care nu există o legătură, bazată pe legile empirice și logice ale

cunoașterii, între concluziile instanței de judecată făcute în urma aprecierii probelor și

8

circumstanțelor de fapt ale acesteia, se formulează concluzii eronate și, în consecință,

pricina se soluționează greșit.

Astfel, recurentul menționează că instanța trebuie să motiveze concluziile sale

cu privire la admiterea unor probe și respingerea altora, precum și să argumenteze

preferința unor probe față de altele. In caz contrar, hotărârea emisă este neîntemeiată.

În circumstanțele sus relatate, consideră recurentul că decizia din 06 iulie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, ca fiind una incertă (nu determină precis existența încălcării

drepturilor intimaților), neîntemeiată (nu este bazată pe probe veridice și pertinente),

contradictorie și, în consecință ilegală.

La 23 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul

General al Poliției al MAI a depus recurs împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În susținerea cererii de recurs, a reiterat motivele de fapt și de drept indicate în

cererea de apel, arătând că instanțele de judecată ierarhic inferioară nu au elucidat pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, probele

prezentate de părți nu au fost evaluate în modul corespunzător, au aplicat eronat

normele de drept material și procedural, iar în această privință susține că prima

instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia privind temeinicia acțiunii înaintate,

dispunând admiterea parțială a pretențiilor, iar instanța de apel urma să admită

apelurile cu casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a pretențiilor. Or, s-a stabilit în afara oricărui dubiu, că intimații

au comis o abatere disciplinară gravă, manifestată prin lipsa nemotivata timp de 4 ore

consecutive de la locul de muncă, încălcare ce poate fi sancționată în exclusivitate cu

concedierea intimaților din funcția publică, ținând de dreptul discreționar al

angajatorului de a aplica pedeapsa.

Suplimentar menționează recurentul că judecătorul Curții de Apel Chișinău prin

opinia separată corect a apreciat faptul că intimații nu au prezentat probe pertinente,

concludente și admisibile care ar confirma că lipsa de la serviciu la data de 14-15

ianuarie 20212, ar fi fost una motivată.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 iulie

2022, în ședință publică. (f.d.131, Vol.II)

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 06 iulie 2022

a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Ministerului Afacerilor Interne al RM la 06

iulie 2022, prin intermediul reprezentantului acestuia Vasile Scalețchi, fapt confirmat

9

prin semnătura olografă aplicată pe recipisa anexat la materialele cauzei (f.d.125,

Vol.II), însă, în privința Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM, la

materialele cauzei lipsesc date care ar confirma notificarea dispozitivului deciziei

instanței de apel.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2022, a fost notificată

Ministerului Afacerilor Interne al RM, precum șiInspectoratului General al Poliției al

MAI al RM prin intermediul poștei electronice la 15 septembrie 2022, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.148, Vol.II)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

depus recursurile în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 26 septembrie 2022 cât și la 13 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție,

în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru

notificare în adresa intimaților Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian Țurcanu,

precum și reprezentantului acestora avocatul Vladimir Kovali, copia cererilor de

recurs depuse deMinisterul Afacerilor Interne al RM și de către Inspectoratul General

al Poliției al MAI al RM, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului.

(f.d.163;177, Vol.II)

Prin referințele depuse la data de 10 octombrie 2022 cât și la 23 octombrie 2022,

prin intermediul poștei electronice, avocatul Vladimir Kovali, care acționează în

interesele intimaților Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian Țurcanu, a solicitat

declararea recursurilor depuse de către Ministerul Afacerilor Interne al RM și de către

Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, împotriva deciziei din 06 iulie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, ca inadmisibile. (f.d.164/169; 179/183, Vol.II)

Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de către Ministerul

Afacerilor Interne al RM și de către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de recurs depuse Ministerul Afacerilor

Interne al RM și de către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM inadmisibile,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

10

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de către Ministerul Afacerilor Interne al RM și de

către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM.

11

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

și de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

12