3ra-40/23 — anularea actului adminstrativ individual

3ra-40/23 — anularea actului adminstrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Victor Godonoagă,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Victor Godonoagă împotriva Ministerului Afacerilor

Interne și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, terț Valentin Franț,

cu privire la anularea actului administrativ individual, restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului, penalității pentru absența forțată de la

muncă și a prejudiciului moral

împotriva decizie din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-40/23

NR. PIGD 2-21043497-01-3ra-18012023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 Cod

administrativ (în vigoare la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu

decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei

contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Sîrbu,

Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,

5 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Victor Godonoagă

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră, solicitând anularea ordinului nr. 28 din 26 februarie

2021 în partea ce tine de sancționarea disciplinară a angajatului cu statut

special din cadrul MAI, reclamantul Victor Godonoagă, obligarea

Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră, în mod solidar, să emită actul administrativ cu privire la

restabilirea reclamantului Victor Godonoagă în funcția anterior ocupată de

Șef al Secției de urmărire penală pentru cazuri excepționale a Direcției

urmărire penală a IGPF al MAI, obligarea Inspectoratul General al Poliției

de Frontieră de a repara în beneficiul reclamantului Victor Godonoagă prin

emiterea actului administrativ cu privire la achitarea prejudiciului material

cauzat pentru privarea ilegală de dreptul de a munci și încasarea penalităților

pentru fiecare zi de întârziere, pentru toată perioada absenței forțate de la

muncă până la data restabilirii în funcția anterior ocupată, obligarea

Ministerului Afacerilor Interne să emită actul administrativ cu privire la

compensarea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei în beneficiul

reclamantului Victor Godonoagă, pentru aplicarea ilegală a sancțiunii

disciplinare.

februarie 2021, comisarul Victor Godonoagă, șef al Secției urmărire penală

pentru cazuri excepționale a Direcției urmărire penală a IGPF al MAI, a fost

sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu statut special,

pentru pretinsa lipsă de la serviciu mai mult de 4 ore consecutive.

privința admiterii de către angajat a unei încălcări grave, prin faptul lipsei

nemotivate de la serviciu mai mult de 4 ore, deși acesta a prezentat probe

despre faptul că în perioada indicată era bolnav cu virusul COVID-19, caz

confirmat prin efectuarea testului din 16 ianuarie 2021.

solicitarea privind suspendarea actului administrativ contestat, a Ordinului

MAI nr. 28 ef. din 26 februarie 2021 cu privire sancționarea disciplinară a

unor angajați cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în

1

partea ce ține de sancționarea disciplinară cu concedierea comisarului Victor

Godonoagă, șef al Secției urmărire penală pentru cazuri excepționale a

Direcției urmărire penală a IGPF al MAI, emiterea actului administrativ de

repunere în funcția anterior deținută și în toate drepturile ce derivă din fișa

de post (salariu pentru absența forțată de la serviciu, prejudiciul moral în

mărime de 50000 lei).

către Ministerul Afacerilor Interne, fiind expediat răspunsul în acest sens.

disciplinară a unor angajați cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, emis de Ministrul Afacerilor Interne, este act

administrativ individual, emanând de la o autoritate publică, reprezentând o

măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui

caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce

nemijlocit efecte juridice, pentru sancționarea disciplinară a funcționarului

public cu statut special și încetarea raporturilor de serviciu.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

din Recomandarea CSJ nr. 80 din 21 octombrie 2015.

alin.(1), art. 81 alin. (2) și (3) Cod administrativ, indicând că, conform actului

de sesizare (raportul șefului Serviciului protecție internă și anticorupție)

procedura administrativă a fost pornită la 14 ianuarie 2021, iar ordinul

privind sancționarea unor angajați cu statut special a fost emis la 26 februarie

2021, cu depășirea termenului de 30 zile, prevăzut de art. 60 Cod

administrativ. Despre suspendarea termenului de efectuare a procedurii

administrative reclamantul nu a fost informat.

care efectuează procedura administrativă de a comunica despre suspendarea

procedurii administrative, reclamantului Victor Godonoagă nu i-a fost adus

la cunoștință acest fapt.

statuează că, deși legislația muncii permite anumite limitări ale drepturilor

salariatului, totuși, ele trebuie să aibă o justificare, să fie necesare, să

răspundă unui interes general... întrucât acest drept nu este unul absolut, pe

cale de consecință, se impune examinarea în cauză a respectării principiului

proporționalității, o cerință imperativă necesar a fi respectată în cazurile de

restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului,

prevăzută de art. 54 alin. (2) din Constituție... Curtea observă că legislația

muncii condiționează încadrarea în câmpul muncii de întrunirea anumitor

cerințe, precum și stabilește situații ale drepturilor salariaților de suspendare

2

și încetare a raporturilor de muncă. Totuși, cele invocate trebuie să aibă o

justificare, să fie necesare, să răspundă unui interes general. (Hotărârea

Curții Constituționale nr. 6 din 06 martie 2018).

288/2016, încetarea raportului de muncă se aplică pentru încălcări repetate

ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei

încălcări grave.

lipsa nemotivată de la serviciu mai mult de 4 ore. Deși, de către reclamant în

cadrul efectuării procedurii administrative, au fost prezentate acte care

demonstrează faptul îmbolnăvirii cu virusul COVID-19, aceste fapte nu au

fost luate în considerație, motivându-se prin faptul că, deși acesta a invocat

simptome ale acestei maladii, testul din 14 ianuarie 2021 a prezentat un

rezultat negativ. Necătând la aceasta, fiind efectuată testarea repetată în data

de 16 ianuarie 2021, a fost stabilit un rezultat pozitiv, fiind confirmată

îmbolnăvirea cu virusul COVID-19. Or, conform testului din 16 ianuarie

2021, intimatul a suportat infecția cu COVID-19, caz confirmat. Or, conform

Protocolului Clinic National nr. 371, caz confirmat de COVID-19 se

consideră când „o persoană la care s-a confirmat COVID-19 prin teste de

biologie moleculară și/sau teste rapide de depistare a antigenului SARS-

CoV-2, indiferent de prezența semnelor și simptomelor clinice”. Afirmațiile

precum că testul din 14 ianuarie 2021 a fost negativ, fapt care a motivat

refuzul în eliberarea certificatului medical, sunt neîntemeiate. Conform unor

studii, testul COVID-19 la bolnavii infectați cu virusul dat, poate fi fals

negativ, din cauza colectării incorecte sau negativ în primele și ultimele zile

de boală, când încărcătura virală este joasă.

aprobat prin Ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

nr. 1180 din 11 decembrie 2020, sunt identificate procedurile generale de

tratament și de acordare a asistenței primare persoanelor ce suferă de infecția

cu virusul SARS-CoV-2. Din prevederile protocolului se încurajează triajul

pacienților de către medicii de familie prin telefon. Fiind prevăzute

modalitățile de acțiune a medicilor de familie, inclusiv informarea

pacientului despre necesitatea autoizolării pe un termen de 14 zile, inițierea

tratamentului la domiciliu și organizarea recoltării probelor biologici în

termeni optimi, în vederea confirmării infecției cu COVID-19.

prin intermediul telefonului medicul de familie despre prezența simptomelor

și despre faptul că a efectuat deja un test pentru confirmarea infecției cu

virusul COVID-19, medicul de familie nu a deschis certificatul de concediul

medical și a ignorat mesajele reclamantului. Din textul ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 28 ef. Din 26 februarie 2021, reiese că

reclamantul Victor Godonoagă a informat medicul de familie, Marius Balea,

3

despre prezența simptomelor virusului COVID-19 și chiar a remis la 18

ianuarie 2021, certificatul ce confirmă rezultatului pozitiv la prezența

infecției cu virusul menționat, aceasta nu a emis un certificat medical,

motivând prin neconfirmarea la 14 ianuarie 2021 a prezenței infecției cu

COVID-19.

neglijență gravă în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, iar faptele date au stat

la baza motivării ordinului de sancționare prin concediere a reclamantului

Victor Godonoagă.

modalitățile de acțiune și cazurile în care se aplică sancțiunea cu concediere.

În susținerea acestei afirmații reșine Hotărârea Plenumului Curții Supreme

de Justiție a Republicii Moldova nr. 9 din 22 decembrie 2014.

și de procedură la examinarea procedurii administrative, care duc la nulitatea

actelor emise. Or, concedierea este o sancțiune care se aplică în cazuri

excepționale și doar pentru încălcarea sistematică a disciplinei de serviciu

sau admiterea unei încălcări grave.

sancționări și chiar din contra a avut mai multiple stimulări pe tot parcursul

activității sale.

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, la individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de activitatea

anterioară a funcționarului public cu statut special, de împrejurările în care a

fost săvârșită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea și consecințele

acesteia, de gradul de vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea

consecințelor faptei comise.

disciplinare mai aspre se aplică pentru abaterile disciplinare grave sau

repetate comise în exercițiul funcției sau în grup.

angajator au fost interpretate eronat normele aplicabile. Or, aplicarea unei

sancționări trebuie să fie în concordanță cu încălcarea admisă de angajat, și

nu doar un pretext pentru înlăturarea nejustificată a unor persoane

indezirabile.

principiile de bază al reglementării raporturilor de muncă și a altor raporturi

legate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului

internațional și cele ale Constituției Republicii Moldova, constituie stabilirea

4

garanțiilor de stat pentru asigurarea drepturilor salariaților și angajatorilor,

precum și exercitarea controlului asupra respectării lor.

prevederilor art. 5. lit. n), k) Codul muncii, asigură dreptul la soluționarea

litigiilor individuale de muncă inclusiv și obligativitatea reparării integrale

de către angajator a prejudiciului material și a celui moral cauzate salariatului

în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă.

muncă reglementate prin legi organice și prin alte acte normative.

respecte procedura de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de

concediere, or procedura de concediere întrunește un ansamblu de dispoziții

legale care reglementează condițiile procedurale și de formă ale desfacerii

contractului individual de muncă, ce are ca scop prevenirea încetării abuzive

a raportului de muncă. În acest sens, reține că potrivit art. 206 alin. (5) Codul

muncii, la aplicarea sancțiunii disciplinare angajatorul trebuie să țină cont de

gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.

16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, în funcție de gravitatea faptelor comise și

gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut special i se pot aplica

următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertismentul, b) mustrarea, c)

mustrarea aspră, d) retrogradare cu un grad special, e) retrogradare în funcție,

f) concediere din funcția publică cu statut special.

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile

funcționarului public cu statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă

prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile, regimul de

interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa postului.

Contrar prevederilor privind sancționarea funcționarului public cu statut

special, Ministerul Afacerilor Interne a emis un ordin ilegal, contrar normele

procedurale și materiale, care lezează grav drepturile și garanțiile salariatului

consfințite imperativ în temeiul legii.

că, orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții

echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva

șomajului. Iar în conformitate cu prevederile art. 329 Codul muncii,

angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral

cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de

muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al

5

privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte

normative nu prevăd altfel.

respectiv a fost privat de posibilitatea de a munci. Prin urmare, în

conformitate cu prevederile art. 330 Codul muncii, angajatorul este obligat

să compenseze persoanei salariul pe care nu la primit în toate cazurile privării

ilegale de posibilitatea de a munci, în cazul eliberării ilegale din serviciu.

de întrerupere a relațiilor de muncă, a avut de suferit sentimente de suferințe

continuii din cauza ilegalităților comise în privința sa, refuzul conducerii de

aplicare a legii cu bună credință; anxietate cauzată de incertitudinea creată

de către conducere, din comportamentul căror a înțeles că ilegalitățile

comise, în viziunea acestora, este o normă de drept; suferințe psihice,

stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți,

demoralizare, descurajare, hedonisit; dificultatea în depășirea obstacolelor

impuse din cauza ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale,

reclamantul solicită repararea prejudiciului moral cauzat.

egalității, discriminarea directă reprezintă tratarea unei persoane în baza

oricăruia dintre criteriile prohibitive în manieră mai puțin favorabilă decât

tratarea altei persoane într-o situație comparabilă.

Râșcani, a fost atras în proces în calitate de terț Valentin Franț.

Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantului Victor Godonoagă

cu privire la încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui

Victor Godonoagă a sumei de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Godonoagă către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră, terț Franț Valentin cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă. S-a

anulat ordinul nr. 28 din 26 februarie 2021 în partea ce ține de sancționarea

disciplinară a lui Victor Godonoagă. S-a restabilit Victor Godonoagă în

funcția publică de Șef al Secției de urmărire penală pentru cazuri

excepționale a Direcției urmărire penală a IGPF al MAI. S-a obligat

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în condițiile legii să-i achite lui

Victor Godonoagă, salariul pentru absența forțată de la muncă. În temeiul

prevederilor art. 228 alin. (1), art. 195 coroborat cu art. 256 alin. (2) Cod de

procedură civilă, hotărârea în partea achitării unui salariul mediu lunar și în

6

partea restabilirii în funcție deținută de Șef al Secției de urmărire penală

pentru cazuri excepționale a Direcției urmărire penală a IGPF al MAI, se

execută imediat.

Victor Godonoagă privind necomiterea vreunei abateri disciplinare sunt

neîntemeiate. În același timp, instanța a considerat că sancțiunea disciplinară

aplicată este neproporțională în raport cu fapta comisă și din aceste

considerente a dispus reîncadrarea în serviciu.

instanțe în partea în care în acțiunile lui s-au constatat elementele constitutive

ale unei bateri disciplinare.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Oxana Dragomir a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 14 decembrie

2021 a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Victor

Godonoagă să fie respinse integral.

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 14 decembrie 2021

a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea în totalitate a

acțiunii înaintate de Victor Godonoagă împotriva Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră.

depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 14 decembrie 2021 a

Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea în totalitate a

acțiunii înaintate de Victor Godonoagă împotriva Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră.

Oxana Dragomir a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 14 decembrie

2021 a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care pretențiile lui Victor

Godonoagă să fie respinse integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne și de Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră s-au admis. S-a casat hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 14 decembrie 2021, și s-a emis o decizie nouă

7

potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Victor

Godonoagă către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră, terț Franț Valentin cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă, s-a

respins ca neîntemeiată.

prevederile art. 59 alin. (13) din Legea cu nr. 288/2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 79 din

Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu nr.

409/2017, având la bază art. 58 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 288/2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, Victor Godonoagă întemeiat a fost sancționat disciplinar cu

concedierea din funcția publică cu statut special prin Ordinul Ministerului

afacerilor interne nr. 28 ef. din 26.02.2021, pentru încălcarea prevederilor

art. 50 lit. a), c), d), e) și s) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 7 subpct. 1),

3), 4), 5) și 26) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 409/2017, pct. 7 subpct. 1), 2), 7) și 8) din Codul de etică și

deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629/2017 și art. 9

alin. (2) lit. d) din Codul muncii, acțiuni/inacțiuni manifestate prin

neexecutarea strictă și corectă a prevederilor actelor normative și în

consecință lipsa nemotivată de la serviciu mai mult de 4 ore consecutive pe

parcursul unei zile lucrătoare, admisă la 15 ianuarie 2021, în temeiul art. 57

lit. a) și art. 64 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) lit. h) și p) din Codul

muncii, art. 38 alin. (1) lit. j) (pentru comiterea unei încălcări grave), art. 57

și art. 58 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, pct. 40 subpct. 6) și pct. 94 din Statutul disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 409 din 07 iunie 2017.

consecință a inacțiunilor reclamantului Victor Godonoagă de a conlucra cu

medicul din cadrul Centrului medical al IGPF, în sensul monitorizării

evoluției simptomelor, eschivarea de a se prezenta la Centrul medical (atât

pe 14 ianuarie 2021 până la primirea rezultatului negativ, cât și pe 15 ianuarie

2021), ignorarea apelurilor telefonice a șefului Centrului medical în scopul

identificării criteriilor ce întrunesc calitatea unui suspect/pacient care poate

fi încadrat în tratament la domiciliu, cât și prezența unui test COVID-19

negativ, au constituit temeiuri de neîncadrare a zilelor de 14 și 15 ianuarie

8

2021 ca zile de concediu medical pentru incapacitate de muncă, a

concluzionat că, la aplicarea celei mai aspre sancțiuni disciplinare în privința

reclamantului, pârâtul nu a luat în considerare multiple distincții pentru

atitudine conștiincioasă și combaterea criminalității a acestuia pe parcursul

activității de serviciu, precum și faptul că anterior reclamantul nu a fost

sancționat disciplinar.

(1) lit. j) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum și pct. 94 din Statutul

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2017, raportul

de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în cazul

comiterii unei încălcări grave.

descrierea acestora se regăsește în art. 57 din Legea nr. 158/2008 cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public.

funcția publică și statutul funcționarului public, expres prevede că,

persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune

destituirea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică

funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă

anterior datei destituirii din funcția publică, în următoarele cazuri: absența

nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei zile

lucrătoare.

lit. h) din Codul muncii, care la fel stabilește obligativitatea concedierii

salariatului în cazul absenței fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore

consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă.

calificat lipsa nemotivată mai mult de 4 ore ca fiind o abatere gravă care se

sancționează exclusiv cu concedierea salariatului, Completul judiciar a

statuat, că sancțiunea disciplinară aplicată în privința intimatului corespunde

principiului proporționalității, or, legiuitorul expres a stabilit că în cazul

absenței nemotivate de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul

unei zile lucrătoare, survine concedierea funcționarului public. Or, în

conformitate cu art. 50 lit. d) din Legea nr. 288/2016 și pct. 7 subpct. 2) din

Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special

este obligat să respecte disciplina de serviciu.

instanța de apel a menționat că, ancheta de serviciu a fost inițiată la data de

14 ianuarie 2021 și finalizată la 23 februarie 2021 (data constatării abaterii

9

disciplinare), fiind suspendată în privința reclamantului/intimat în perioada

de 22 ianuarie 2021 - 08 februarie 2021, fapt despre care acesta a fost

informat. Iar, Ordinul cu privire la sancționarea disciplinară a fost emis la

data de 26 februarie 2021. Prin urmare, termenii stabiliți prin art. 59 din

Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, au fost respectați.

ordinului nr. 28 din 26 februarie 2021 în partea ce ține de sancționarea

disciplinară a lui Victor Godonoagă. Astfel, Completul judiciar a respins

pretenția reclamantului cu privire la anularea ordinului nr. 28 din 26

februarie 2021 în partea ce ține de sancționarea disciplinară a lui Victor

Godonoagă. Totodată ca neîntemeiate au fost respinse și pretențiile

subsecvente cu privire la restabilirea lui Godonoagă Victor în funcția publică

de Șef al Secției de urmărire penală pentru cazuri excepționale a Direcției

urmărire penală a IGPF al MAI și obligarea Inspectoratul General al Poliției

de Frontieră în condițiile legii să-i achite lui Victor Godonoagă, salariul

pentru absența forțată de la muncă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de

Apel Chișinău din 27 septembrie 2022, adoptarea unei decizii noi prin care

să fie menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14

decembrie 2021.

motivat împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții

de Apel Chișinău din 27 septembrie 2022, adoptarea unei decizii noi prin

care să fie menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14

decembrie 2021.

ARGUMENTELE RECURSULUI

decizia Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2022 prin prisma tutuitor

circumstanțe de drept relevante cazului, ce guvernează raportul juridic

litigios, ajungem la concluzia că decizia este una incertă, neîntemeiată (nu

este bazată pe probe veridice și pertinente), contradictorie și, în consecință

ilegală.

că, conform normei art. 57 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

10

Interne, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile

funcționarului public cu statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă

prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile, regimul de

interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa postului. În

acest sens instanța de apel eronat a aplicat prevederile legale constatând

prezenta vinovăției, deși chiar din aprecierile sale se subliniază prezenta

cauzei lipsei de la serviciu (prezența îmbolnăvirii).

art. 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în funcție

de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu

statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a)

avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad

special; e) retrogradare în funcție; f) concediere din funcția publică cu statut

special. Or, concedierea din funcția publică este secțiunea de ultimă instanță

și se aplică în cazuri de încălcare gravă a disciplinei sau abateri repetate.

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, la individualizarea sancțiunii disciplinare se

ține seama de activitatea anterioară a funcționarului public cu statut special,

de împrejurările în care a fost săvârșită abaterea disciplinară, de cauzele,

gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție, precum și de

preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei comise.

individual de muncă de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să

dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării sau eliberării din

serviciu a salariatului.

Cod administrativ, care statuează că o măsură întreprinsă de autoritățile

publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului

urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru

atingerea scopului; c) este rezonabilă. Potrivit alin. (3) din articolul citat,

măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința

produsă prin ea nu este disproporționată în raport cu scopul urmărit.

aplicarea unei sancționări trebuie să fie în concordanță cu încălcarea admisă

de angajat, și nu doar un pretext pentru înlăturarea nejustificată a unor

persoane indezirabile.

reclamantul prin care acesta relevă că nu s-a prezentat la serviciu deoarece

avea simptome caracteristice infecției cu virusul COVID-19 motivându-se

prin faptul că deși, acesta a invocat simptome ale acestei maladii, testul din

11

14 ianuarie 2021 a prezentat un rezultat negativ. Necătând la aceasta fiind

efectuată testare repetată în data de 16 ianuarie 2021, a fost stabilit un rezultat

pozitiv, fiind confirmată îmbolnăvirea cu virusul COVID-19. Conform

informației reflectate în buletinele de analize eliberate reclamantului, un

rezultat eronat ar putea fi determinat de recoltarea probei în afara fazei de

evoluție viremică, sau recoltarea necorespunzătoare a probei (celularitate

insuficientă).

raportului de expertiză de expertiză medico-legală nr. 202104X0043 din 11

martie 2021, conform cărora îmbolnăvirea cu COVID-19 se consideră din

momentul apariției simptomelor, în cazul dat, din 13-14 ianuarie 2021 și nu

din data testării pozitive. Testul negativ din 14 ianuarie 2021 nu poate

exclude infecția cu COVID-19, testată peste două zile pozitiv. Cu atât mai

mult, în primele zile de îmbolnăvire testul poate fi negativ din cauza

încărcăturii virale joase, dar nu se exclude și testul negativ fals din cauza

erorilor de colectare și testare.

care acesta a informat medicul curant despre prezența simptomelor

caracteristice și a testului deja efectuat, în decizie fiind menționat că testul

pentru stabilirea prezenței virusului a fost efectuat post factum. Deși, în

cadrul audierii martorului la examinarea cazului în fond, Marius Balea a

confirmat faptul că la momentul discuției cu acesta reclamantul deja

declarase că trecuse testarea.

examinării cauzei în instanța de apel, prin care și-a justificat pretențiile și a

făcut referire la expertiza menționată supra, Curtea de Apel nu s-a expus

asupra acestor argumente, nu a apreciat probele din dosar, nu a dat răspuns

problemelor de drept ridicate de către recurent.

din 24 mai 2005 pentru aprobarea Instrucțiunii privind modul de eliberare a

certificatului de concediu medical, capitolul II, pct.6, în toate cazurile,

eliberarea, prelungirea certificatului se argumentează prin existența în

documentația medical primară a înscrierilor, care confirmă incapacitatea

temporară de muncă a pacientului: examenul clinic, rezultatele de laborator

și instrumentale, consultațiile medicilor specialiști de profil, efectuate după

caz, inclusiv în dinamică (conform standardelor medicale).

eliberează din ziua în care asiguratul se adresează la prestatorul de servicii

medicale și este stabilită incapacitatea temporară de muncă, iar conform

pct.51 subpct. 5), certificatul de concediu medical nu se eliberează în cazurile

când persoana a neglijat serviciile medicale sau reabilitare care stau la

12

dispoziție. În același timp, în cadrul examinării cauzei s-a confirmat

adresarea la medic cu consultarea acestuia.

nr.06/5455 din 28 septembrie 2020, prevede că, certificatul de concediu

medical, legat de infecția COVID-19 se eliberează persoanelor confirmate

cu infecția și persoanelor incluse în lista contacților din fișa epidemiologică.

a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori

constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, răspunderea disciplinară

având un caracter strict. Iar, pentru ca un salariat să poată fi tras la răspundere

disciplinară, trebuie întrunite cumulativ mai multe condiții: calitatea de

salariat, existența unei fapte ilicite, săvârșirea faptei cu vinovăție, legătura

cauzală dintre faptă și rezultat.

concluziile sale, în cazul încălcării disciplinei de serviciu și a prevederilor

legislației în vigoare de către subaltern, angajatorul inițiază o anchetă de

serviciu pentru examinarea multiaspectuală, completă și obiectivă a

circumstanțelor încălcării, iar dacă salariatului i se stabilește vinovăția -

propune în funcție de gravitatea abaterii disciplinare și gradul de vinovăție o

sancțiune disciplinară.

individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține cont de cauzele și

gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanțele în care aceasta a fost

săvârșită, de comportamentul funcționarului public în timpul serviciului,

precum și de existența altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a

expirat.

recurentul nu a fost anterior sancționat pe toată perioada de activitate de nu

mai puțin de 11 ani, a dispus de 14 stimulări, inclusiv conferirea distincției

„Ofițerul de urmărire penală a anului 2019”, Medalia „Pentru merite în

serviciul poliției” clasa I, Insigna „Pentru excelență în activitatea de urmărire

penală” urmărirea penală”, amplasarea pe panoul de onoare, dar și alte

multiple distincții.

restricție sau ingerință ca concedierea și lipsirea de locul de muncă, trebuie

să fie „prevăzută de lege”, să urmărească unul sau mai multe „scopuri

legitime” și să fie „necesară într-o societate democratică”, în vederea

realizării scopurilor respective. Astfel, conform testului de proporționalitate,

reglementarea prevăzută de norma menționată trebuie să urmărească în mod

obiectiv un scop legitim, să fie indispensabilă pentru îndeplinirea scopului

respectiv și proporțională - pentru a asigura un just echilibru între interesele

individului, în speță a recurentului.

13

la baza aplicării sancțiunii disciplinare sunt generale și formale, iar aplicarea

celei mai grave sancțiuni disciplinare „concedierea din funcția publică cu

statut special” în privința recurentului, este una lipsită de proporționalitate,

nefiind argumentată necesitatea aplicării anume a acestei sancțiuni

disciplinare, precum și proporționalitatea acesteia în coraport cu fapta

imputată.

invocate de apelanți, la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie

să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de circumstanțele

obiective, criterii care nu au fost luate în considerație în situația din speță.

Astfel, în lipsa argumentării necesității aplicării anume a acestei sancțiuni

disciplinare în detrimentul alteia mai blânde precum și proporționalitatea

acesteia în coraport cu fapta imputată, se constată caracterul neîntemeiat al

aplicării sancțiunii disciplinare „concedierea din funcția publică cu statut

special”, care este una disproporțională în raport cu încălcarea admisă de

către recurent.

Interne nr. 28 din 26 februarie 2021 a fost aplicată sancționarea disciplinară

lui Victor Godonoagă - concedierea din funcție publică. Prin același ordin au

fost aplicate sancțiuni analogice față de angajații Ministerului Afacerilor

Interne Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian Țurcanu.

și prevederi legale care au fost aplicate față de recurent. În același timp prin

Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 14 decembrie 2021,

cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Cobîlaș, Veaceslav

Botezat și Dorian Țurcanu, către Ministerului Afacerilor Interne și

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 28 ef din 26 februarie 2021 cu privire la

sancționarea disciplinară a unor angajați cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne a fost admisă, fiind dispusă anularea actului

administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă.

declarate de Ministerul Afacerilor Interne si Inspectoratul General al Poliției

au fost respinse, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

din 14 decembrie 2021, prin care s-a admis parțial acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și Dorian

Țurcanu către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al

Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

restabilirea la locul de muncă.

administrativ al Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2022 recursurile

14

depuse de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și de

către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, sau declarat inadmisibile. Deci, constată că pe caz

similar, sau mai concret pe același caz, dar examinat în altă pricină a fost

adoptată o decizie definitive și irevocabilă contrară celei adoptate în cazul

din speță.

POZIȚIA INTIMATULUI

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – Tatiana Baranovschi a

solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil și neîntemeiat.

Afacerilor Interne - Oxana Dragomir a solicitat declararea inadmisibilă a

cererii de recurs depusă de către Victor Godonoagă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

2023):

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

2023):

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

15

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233

alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit

de Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 27 septembrie 2022 și la 21 decembrie 2022 decizia

motivată a fost notificată recurentului (f.d. 106 V-II) prin scrisoare

recomandată cu aviz de recepție. Prin urmare, recursul este în termen.

/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 3 judecători.

că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile

și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

comisă abaterea disciplinară aceasta fiind probat prin cumulul probelor

16

administrate, inclusiv raportul de expertiză medico-legală, Completul de

judecată reține că acesta este irelevant, or, Godonoagă Victor nu a contestat

hotărârea primei instanțe care a constatat că a fost comisă o abatere

disciplinară, însă a considerat că sancțiunea aplicată a fost disproporționată.

De aceia, el nu mai poate pune în discuție în recurs acest aspect.

dar examinat în altă pricină a fost adoptată o decizie definitive și irevocabilă

contrară celei adoptate în cazul din speță, Completul de judecată reține

următoarele.

2021 a fost aplicată sancționarea disciplinară lui Victor Godonoagă -

concedierea din funcție publică. Prin același ordin au fost aplicate sancțiuni

analogice față de angajații Ministerului Afacerilor Interne Sergiu Cobîlaș,

Veaceslav Botezat și Dorian Țurcanu. Sergiu Cobîlaș, Veaceslav Botezat și

Dorian Țurcanu într-un alt proces au contestat acel ordin și au fost restabiliți

în funcție prin hotărâre de judecată. Instanța de judecată ca și-n cazul lui

Godonoagă Victor a stabilit că reclamanții au comis o abatere disciplinară,

însă i-a restabilit pe motiv că sancțiunea aplicată nu este proporționată în

raport cu fapta comisă.

Godonoagă Victor nu sunt similare cu cele ale litigiului în care erau implicați

subordonații lui pe linie de serviciu pentru a putea fi pusă în discuție

chestiunea privind un tratament diferențiat. Or, Godonoagă Victor, fiind șef

direcție urmărire penală e firesc să suporte consecințe mai drastice decât cei

subordonați lui pentru o faptă similară. Din aceste considerente nici acest

argument nu are puterea de a face recursul să treacă testul admisibilității.

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

17

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Victor

Godonoagă.

Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Victor Godonoagă.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

18